Alegerile europarlamentare din Franţa
Pentru alegerile europarlamentare, în Franţa sunt un număr record de candidaţi, 2516 pentru 79 de locuri. 34 de liste, prin localităţile mai mici nu încap pe panourile de afişaj. Un amestec aiuritor de oferte.
Stiri despre identitate nationala
-
-
Un club din China luptă împotriva crizei masculinităţii. Cum îi învaţă pe tineri să devină masculi alfa
Tang Haiyan, fondatorul unui club pentru băieţi, îşi propune să-i transforme pe aceştia în masculi alfa. China se confruntă cu ceea ce specialiştii numesc „criză a masculinităţii” în contextul în care tot mai mulţi tineri sunt atraşi de imaginea feminizată propagată de grupurile pop după modelul celor coreene de mare succes.
-
1 Decembrie în Franţa şi în România
Nemţii au ocupat de două ori Parisul, dar nu s-au atins de Arcul de Triumf. L-au atacat sâmbătă, cu sălbăticie, o parte dintre francezi. Monumentul reinventat de Napoleon, după model antic, este simbolul Franţei şi al al francofoniei. De asta avem şi noi unul. Să vrei să îl dărâmi pare de neconceput pentru un francez.
-
Organizaţiile româneşti din comunităţile istorice cer să fie ajutate de ţara-mamă. Modelul maghiar
Românii din comunităţile istorice fac apel la parlamentari să-i sprijine mai consistent anul viitor pentru susţinerea identităţii naţionale. Organizaţiile româneşti solicită alocarea, prin Legea bugetului de stat pe anul 2019, a minimum 200 milioane de lei comunităţilor româneşti din comunităţile istorice şi diaspora.
-
Numărătoare. La centenar
S-a făcut caz, pe drept, de numărul în creştere al românilor care aleg să îşi construiască viitorul în străinătate. Ca de obicei, s-a exagerat însă şi acum: suntem, după sirienii aflaţi în plin război civil, a doua naţiune de emigranţi!
-
Musulmanii germani acuză Bavaria de standarde duble în urma legii crucifixelor
Grupurile musulmanilor din Germania au acuzat conducerea landului Bavaria de standarde duble, după ce o nouă lege cere ca toate clădirile administraţiei locale să afişeze un crucifix, scrie Reuters.
-
FOTO Proiect pentru conservarea identităţii etnicilor români din regiunea Cernăuţi, iniţiat de Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Bacău
O delegaţie de profesori din Bacău, de la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri“, au fost prezenţi, pe 3 şi 4 martie, în inima comunităţilor româneşti din regiunea Cernăuţi, pentru semnarea unor parteneriate cu şcolile din localitatea Mahala, raionul Noua Suliţă. Duminică, 4 martie, sute de români au participat la a 23-a ediţie de Mărţişor, la Cernăţi, eveniment organizat cu sprijinul Consulatului General al României din regiune.
-
Calendarul identităţii naţionale
O săptămână la Slătioara din ziua a doua a Anului Nou, sub frunţile înzăpezite ale culmilor Căpăţânii, un soare primăvăratic amintind paradoxal Buna Vestire sfâşie ceţurile aurii care dimineaţa ascundeau viclene brumele groase, înfiripând speranţa într-un an care ar putea fi, numai prin voinţa noastră, al renaşterii naţionale.
-
„Yodel It” şi falsa identitate naţională - în atenţia criticilor!
Era de aşteptat ca mulţi români să nu fie de acord cu piesa „Yodel It!“, care va reprezenta România în finala Eurovision 2017 din Kiev. Totuşi, reacţiile unora sunt de-a dreptul aberante. Ei vorbesc despre trădarea „identităţii naţionale“ deoarece piesa „Yodel It“ ar conţine elemente specifice altor naţiuni şi nu celei române. Calm down! E Eurovision şi nu „Pasărea Măiastră“ sau „Cântarea României“!
-
Misterul identităţii naţionale sau despre nefericirea de a fi român
Când Klaus Iohannis a întrebat în Parlament: „Ce fel de naţiune vrem să fim?!" a ridicat o întrebare veche de o sută şi ceva de ani. De fapt care mai este identitatea naţiunii noastre, acum că ne apropiem de centenarul „Marii Uniri”? Mi se pare tot mai evident că România rămâne un mister identitar. Poate chiar un miracol de incoerenţă a identităţii, care continuă să funcţioneze printr-o fuziune aparent imposibilă.
-
Victoria lui Huntington?
Europenii nu trebuie să fie învinovăţiţi pentru tot ceea ce nu merge bine în ţările din Asia şi Africa. În Europa avem patriotism, în Asia şi Africa avem, în principal, tribalism. Aici loialitatea faţă de ţară se construieşte foarte greu, aproape imposibil, în absenţa sistemelor de educaţie bune şi care să cuprindă toată ţara. De aici şi diferenţele culturale care i-au împins pe unii dintre imigranţi la acte abominabile.
-
Ce-are patriotismul cu limba latină?
Un plan-cadru pus în dezbatere de Ministerul Educaţiei propune scoaterea orei de latină de la clasa a VIII-a. Au apărut cîteva comentarii şi reacţii (mult mai puţine decît cele pe care le declanşează tot felul de prostii ale “actualităţii româneşti”), dar tema pare a se pierde în peisaj. Aşa că încerc o scurtă argumentaţie în favoarea latinei.
-
Cum şi-au păstrat basarabenii spiritul românesc
Basarabenii au demonstrat după 1991 un adevărat spirit naţional, iar faptul că un sfert dintre cetăţenii moldoveni se declară români constituie un succes, consideră istoricul Oleg Serebrian. Spiritul naţional românesc a persistat la basarabeni în pofida lipsei intelectualităţii solide româneşti în perioada ţaristă, a analfabetismului şi a bisericii ruse.
-
Criza întăreşte identitatea naţională a ucrainenilor
Evenimentele din Ucraina au contribuit la creşterea identităţiii naţionale în rândul ucrainenilor, se arată într-o analiză Stratfor ce poartă semnătura lui Eugene Chausovski.
-
Amplasamentul balcanic
La ultimul seminar al Colegiului Noua Europă din Bucureşti, un tînăr cercetător sîrb a încercat să definească tipul de discurs identitar practicat în ţara sa, în perioada interbelică.
-
Focşăneanul din Italia care uneşte printr-un link toată Diaspora. „Departe de casă, cel mai mult ne bucură când vedem un tricolor sau o ie”
Laurenţiu Barbu este administratorul unei platforme online prin care intenţionează să menţină aprinsă „flacăra identităţii româneşti” şi care oferă posibilitatea românilor din Diaspora să rămână conectaţi la ceea ce se întâmplă în ţară şi invers.
