stiri despre hugo chavez

Opoziţia din Venezuela a obţinut duminică o victorie istorică în alegerile pentru postul de guvernator al statului Barinas, deţinut din 1998 de familia fostului preşedinte Hugo Chavez. A fost un scrutin în care puterea a făcut totul pentru a smulge victoria, după un prim tur anulat de justiţie în noiembrie 2021, transmite AFP.

Pentru că situaţia din ţara latino-americană s-a degradat în mod accentuat pe parcursul ultimului an şi e posibil să ne aşteptăm la din ce în ce mai mulţi refugiaţi din această ţară (Ungaria vecină deja acordă drept de azil multor astfel de năpăstuiţi), reiau aici textele scrise de-a lungul vremii, „la cald“, din ce în ce mai revoltat de această o altă tragedie care se desfăşoară sub ochii noştri. „Sub ochii Occidentului“, cum spunea Conrad.

În ultimele luni, academicieni, editorialişti şi analişti au vărsat multă cerneală în încercarea lor de a-i analiza pe aşa-numiţii „populişti” care câştigă alegeri sau se apropie de câştigarea lor, în numeroase ţări de pe glob. Ceea ce au în comun atât de mulţi oameni care au început brusc să folosească un limbaj xenofob, să atace „elitele” şi să critice vehement instituţii internaţionale de toate felurile este ipocrizia.

Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro s-a lăudat că seamănă cu fostul lider sovietic Iosif Visarionici Stalin, considerat drept unul dintre cei mai sângeroşi dictatori din istorie.

Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro este prins într-o bătălie pentru putere cu opoziţia, în timp ce economia naţională continuă să se deterioreze, iar protestele au pus stăpânire pe ţară, degenerând adesea în ciocniri cu forţele de ordine, violenţe ce s-au soldat inclusiv cu pierderi de vieţi omeneşti. Şi nu puţine. Începând din aprilie, 125 de persoane au murit în demonstraţiile de stradă.

Noi violenţe au avut loc marţi la Caracas, în Venezuela, între opozanţi ai preşedintelui socialist Nicolas Maduro şi forţele de ordine. Şaizeci şi cinci de persoane au murit în această ţară din America de Sud de la începutul manifestaţiilor anti-Maduro, la 1 aprilie.

Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro a anunţat crearea unui „Premiu internaţional Hugo Chavez pentru Pace“, după numele predecesorului său la conducerea statului, în aceeaşi zi în care premiul Nobel pentru Pace îi fusese atribuit preşedintelui columbian Juan Manuel Santos. Câştigătorul este nimeni altul decât preşedintele rus Vladimir Putin.

Venezuela a renunţat la fusul orar adoptat în urmă cu nouă ani, decalat cu o jumătate de oră faţă de cel al regiunii, pentru a economisi energie, şi a anulat astfel una dintre deciziile emblemă ale fostului preşedinte Hugo Chavez.

Dacă nu ar fi apărut scandalul Panama Papers, confesiunile lui Andres Sepulveda ar fi ţinut prima pagină a mai multor publicaţii din lumea întreagă. Povestea sa este una senzaţională. Contactat de jurnalişti ai publicaţiei Bloomberg, hackerul columbian a dezvăluit metodele murdare prin care a influenţat zeci de alegeri în ţări din America Latină, ajutându-l în special pe preşedintele Mexicului, Enrique Pena Nieto, să ajungă la putere.

Prima majoritate parlamentară non-socialistă a Venezuelei din acest secol a început detaşarea de perioada ultimilor 17 ani, cu paşi mărunţi – în ultima săptămână, toate imaginile care îl înfăţişau pe fostul conducător al ţării au fost scoase din clădirea Adunării Naţionale, relatează USA Today.

Evo Morales, preşedintele Boliviei se află deja la putere de aproape 10 ani şi, deşi acum un an declara că aşteaptă sfârşitul mandatului său, ultimul pentru a-şi deschide un restaurant, recent a demarat procedurile pentru a fi reales până în 2030. Morales se înscrie astfel într-o serie de lideri latino-americani care cad pradă tentaţiei autoritare şi modifică sistemele politice pentru a le permite aceste realegeri.