Acum 80 de ani, Bucureştiul primea o telegramă de la Moscova prin care URSS solicita guvernului României cedarea Basarabiei şi a părţii de nord a Bucovinei. În lipsa unui răspuns satisfăcător, primit în 24 de ore, URSS urma să declanşeze ofensiva militară împotriva României, se preciza în textul ultimatumului.
Criza mondială provocată de pandemie şi de efectele ei economice şi sociale crează noi realităţi şi multe incertitudini.
Efectele economice şi sociale ale pandemiei se transformă într-o undă de şoc care trece Atlanticul din America în Europa. Cazul Floyd a transformat SUA într-un câmp de confruntare între autorităţi şi protestatarii furioşi. Franţa cunoaşte din nou tulburările asemănătoare cu cele din vremea Jachetelor Galbene.
În aceste zile, România îşi defineşte Strategia Naţională de Apărare pentru următorii ani într-un mediu de securitate mult mai complicat decât la momentul elaborării precedentei Strategii. Pandemia provocată de noul coronavirus „a accelerat” istoria şi a adus ameninţări suplimentare.
Analişti de prestigiu consideră că pandemia reprezintă nu numai o criză medicală pentru întreaga umanitate, dar şi un moment în care istoria lumii se schimbă. Pricipala confruntare va fi între SUA şi China, dar care vor fi opţiunile Uniunii Europene şi comportamentul Rusiei?
Vom mai regăsi, după ieşirea din criza mondială provocată de coronavirus, lumea în care am trăit înainte de izbucnirea pandemiei? Câte crize vor urma şi de ce tip? Vor recupera economiile noastre pierderile şi în cât timp? Cum vor reacţiona cele mai mari puteri ale lumii şi cine va ieşi mai bine din criză?
O multitudine de imagini de epocă poartă semnătura electronică a unui foarte cunoscut colecţionar român - Photo Historia, alias medicul Sorin Nica. El oferă publicului şansa de a se conecta la o lume apusă, pe care contemporanii o apreciază din ce în ce mai mult - pentru eleganţă, rafinament, bun gust şi valori care nu se demodează niciodată.
Femeile din viaţa lui Brâncuşi au stat întotdeauna pe locul secund, după arta sa. Prietene, iubite sau mecena, toate i-au fost muze. Însă cu Peggy Guggenheim, colecţionară de artă şi filantroapă, a avut o legătură aparte. O alinta Peghiţă şi o cunoscuse în perioada interbelică, într-un vreme când artistul începuse să resimtă singurătatea şi bătrâneţea.
După 1970, Republica Socialistă România a decis să se alăture clubului exclusivist al ţărilor constructoare de avioane cu reacţie pentru pasageri. De observat însă că românii nu aveau nici bani, nici experienţă pentru un astfel de proiect.
Vizita Papei Francisc în România începe la Bucureşti, dar programul este mult mai larg, cu deplasări şi întâlniri cu pelerinii la Sumuleu Ciuc, Iaşi şi Blaj, unde vor fi beatificaţi şapte episcopi ai Bisericii Unite cu Roma Greco-Catolice.
Suveranul Pontif se va afla în România peste o săptămână, într-un turneu care se va desfăşura la douăzeci de ani după prima venire a unui Papă într-o ţară ortodoxă, vizita Papei Ioan-Paul al II-lea la Bucureşti, în mai 1999.
Sunt Statele Unite şi Iranul în pragul unei confruntări militare? Tensiunea în Golf a crescut pe fondul acuzelor reciproce dintre cele două părţi privind creşterea prezenţei militare cu intenţii ofensive. Ce intenţionează preşedintele Trump?
Dintr-o aşezare neînsemnată, Bucureştiul a devenit în scurt timp un oraş mare în regiune şi o capitală care a cunoscut o istorie tumultuoasă cu bune şi rele. Ce spune istoria Bucureştiului pentru generaţiile de astăzi şi ce moştenire lasă oraşul celor de mâine?
Jurnalistul Ion Cristoiu a încetat colaborarea cu revista „Historia“, publicaţie lunară pe care a fondat-o în 2001.
Am citit zilele acestea o carte absolut fermecătoare. Prin calitatea, sinceritatea şi omenescul confesiunii, prin căldura umană care se degajă din paginile sale. A apărut la finele anului 2018, în noiembrie, cu foarte puţine zile înaintea împlinirii unui an de la trecerea la cele veşnice a ultimului Rege al României.
„Cele mai multe cadavre erau pe strada Alecsandri. În curtea bisericii Sfântul Ilie, în şanţul care folosea ca adăpost în curtea Chesturii, s-au înălţat mormane de cadavre până la înălţimea pereţilor.”
Gazele din Marea Neagră au devenit o miză majoră în jocul geopolitic din regiune. Ce s-a hotărât la Summitul Iniţiativei Celor Trei Mări recent încheiat la Bucureşti? Ce se va întâmpla dacă preşedintele Donald Trump va accepta să deschidă o bază militară permanentă în Polonia? Este un model de urmat şi pentru alte state din regiune?
În mentalul colectiv al românilor, „Primăvara de la Praga” şi invazia trupelor Pactului de la Varşovia în Cehoslovacia se suprapun aproape total cu discursul ţinut de Nicolae Ceauşescu în piaţa Comitetului Central în dimineaţa zilei de 21 august 1968, în care acesta a condamnat cu vehemenţă intervenţia sovieticilor.
Primul timbru românesc, „Cap de bour“, a fost tipărit acum 160 de ani, ca semn de emancipare a Principatului Moldovei de sub suzeranitatea otomană. Câteva luni mai târziu, se înfăptuia unirea Moldovei cu Ţara Românească sub Alexandru Ioan Cuza. Astăzi, timbrul „Cap de bour“ este o celebritate în lumea colecţionarilor.
Moştenitorul tronului Marii Britanii este partener în ceea ce priveşte manifestările legate de celebrarea Centenarului Unirii. Primul eveniment a avut loc la Londra. Prinţul Charles a participat personal şi a lansat o carte de 11.000 de lire sterline dedicate florei sălbatice din Transilvania.
Marea Neagră şi Balcanii sunt zone adiacente cu valoare geopolitică unde se întâlnesc plăcile tectonice ale intereselor puterilor globale şi regionale. Zeci de experţi şi sute de invitaţi iau parte în aceste zile la „Black Sea and The Balkans Security Forum” pentru a identifica şi a găsi cele mai bune soluţii în ceea ce priveşte ameninţările mai vechi sau mai noi cu care se confruntă ţările de la Marea Neagră şi din Balcani.
Statele Unite ale Americii şi-au dezvoltat şi perfecţionat în a doua jumătate a secolului al XX-lea o serie de forţe speciale ce sunt capabile să intervină în orice moment în oricare dintre cele mai fierbinte conflicte din lume.
România este pe punctul de a rata şansa oferită de anul 2018 pentru a vorbi la nivel european despre istoria şi patrimoniul său cultural. Departamentul Centenar nu a realizat niciun proiect şi nu are nicio strategie, după cum a constatat Ministerul Culturii care a schimbat recent conducerea acestei structuri guvernamentale.
Dacă George Topârceanu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu şi Camil Petrescu sunt printre cei mai cunoscuţi scriitori care au participat activ şi au reuşit să supravieţuiască luptelor din Primul Război Mondial, au existat şi scriitori români care nu au fost la fel de norocoşi.
Acum 100 de ani elita basarabeană reuşea să se desprindă de Rusia şi să facă prima unire dintre cele care au dus, pe 1 Decembrie, la înfăptuirea României Mari. Ce se întâmplă acum în Republica Moldova? În ce termeni se duce bătălia geostrategică între Est şi Vest? Va fi marcată în vreun fel sărbătorirea Centenarului? Ce înseamnă declaraţiile de unire cu patria-mamă a unor zeci de comune de peste Prut?
Presa de ieri din ţara noastră anunţa în mod alarmist că reprezentanţii Comitetului consultativ pentru Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale, organism specializat cu rol consultativ al Consiliului Europei, au dat publicităţii un raport destul de dur în privinţa modului în care autorităţile din ţara noastră înteleg să respecte şi protejze drepturile şi libertăţile minorităţilor naţionale din România.
La intrarea în anul Centenarului Marii Uniri, percepţia românilor şi a ungurilor faţă de ceea ce s-a întâmplat în 2018 continuă să rămână profund antagonică. Pentru români este împlinirea unui ideal istoric, pentru unguri este o catastrofă naţională. Cine are dreptate în acestă dispută şi care sunt motivaţiile politice care n-au permis o reală conciliere între cele două poziţii?
La începutul Anului Centenar, UDMR şi alte două formaţiuni maghiare au semnat un document prin care cer autonomie teritorială în Secuime şi alte forme de autonomie pentru ungurii din Transilvania.
Funerariile Regelui Mihai au arătat cum ar fi putut fi o Românie monarhică, dacă istoria ar fi luat un alt curs după 1989.
Preşedintele american Donald Trump a schimbat politica SUA în Orientul Mijlociu, anunţând recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a Israelului şi cerând mutarea ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim.
COVID-19 ne cotropeşte. Record de infectări în ultimele 24 de ore: 555 de cazuri noi
397 de noi infectări în ultimele 24 de ore. Numărul de decese creşte îngrijorător
Surse. Câte zeci de locuri de parlamentar cere Ponta pentru o alianţă cu PSD. Firea ar putea ieşi din cursa pentru Capitală
Teoria „coronavirusului adormit“, propusă de un cercetător de la Universitatea Oxford. Virusul nu ar proveni din China
Dezbinare totală. Alba-neagra cu alianţele şi pe stânga, şi pe dreapta
FOTO Turist în Grecia. Cât de mult a schimbat pandemia parfumul vacanţelor liniştite din Halkidiki
Cum i-a învins ROBOR pe politicienii populişti. Pe socoteala românilor
Prognoza meteo: Ne aşteaptă o vară de coşmar. Ce se anunţă în luna lui Cuptor, când se întorc ploile devastatoare
Dezastru pentru românii care vor să meargă în Grecia. Se închid punctele de frontieră. Ce rută rămâne accesibilă
Sondaj. PSD, în picaj înainte de alegeri. PNL şi USR-PLUS, în uşoară creştere