herodot - ultimele știri

Tracii, care au reprezentat una dintre marile populaţii ale Antichităţii, aveau obiceiuri barbare, așa cum au relatat scribii vremii.

Geţii au intrat în istorie prin descrierile şi referirile pe care le face la adresa lor Herodot. Toată lumea ştie că „geţii sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci“, dar Herodot spune mult mai multe lucruri despre ei.

Geţii credeau că sunt nemuritorii şi că, după ce inima lor va înceta să mai bată, vor merge la zeul lor, Zamolxis. Mai mult decât atât, aceştia sacrificau un om pentru a-l trimite ca sol zeului.

Celebrele relatări ale istoricilor antici despre războinicii strămoşilor noştri le prezintă obiceiurile ciudate prin care îşi cultivau curajul în luptă, dar şi episoade în care sunt remarcaţi pentru teama pe care o inspirau.

Despre daci au scris numeroşi autori antici. Aceştia oferă o imagine diferită faţă de cea încetăţenită în mentalitatea colectivă mai ales de istoriografia propagandistă. Grecii şi romanii care i-au cunoscut şi văzut îi caracterizează ca fiind războin...

Un eveniment straniu, petrecut în urmă cu două milenii şi jumătate pe actualul teritoriu al ţării noastre, a stârnit de-a lungul timpului numeroase controverse. Scena relatată de istoricul antic Herodot l-a avut în prim-plan pe regele persan Darius, ...

Sacrificiile umane erau tradiţii obişnuite în lumea antică din ţinuturile Mării Negre, potrivit unor istorici, însă unele dintre triburi nu se limitau doar la astfel de jertfe, ci practicau şi canibalismul. Sciţii beau sângele duşmanilor ucişi, se îm...

Cele mai vechi mărturii documentare despre populaţiile care au locuit în Antichitate în ţinuturile actuale ale României au aparţinut autorilor greci, care îi considerau „barbari” pe localnici. Herodot, unul dintre marii istorici ai Antichităţii a ofe...

Izvoarele preistorice vorbesc de două guri de vărsare ale Dunării, însă Herodot şi Strabo enumeră nu mai puţin de cinci braţe de vărsare. Pliniu cel Bătrân şi Ptolemeu spun că Istrul se varsă în Marea Neagră prin şase guri.

Ceea ce i-a făcut pe geto-daci să fie neînfricaţi, vitejia lor fiind celebră în antichitate, au fost credinţa lor în nemurire şi dispreţul faţă de moarte, pe care o percepeau doar ca pe o schimbare de ţară. Geto-dacii nu credeau însă într-o nemurire ...

Izvoarele istorice atestă faptul că strămoşii traco-geto-daci au fost poligami. Îşi permiteau poligamia, reprezentanţii aristocraţiei care adunau chiar şi până la 30 de neveste. Pentru fetele frumoase, căsătoria însemna scoaterea la licitaţie. Pentru...

Sacrificiul uman era în perioada antichităţii un obicei prezent în mai toate culturile lumii şi era o formă de venerare a zeităţii. Cu peste două milenii în urmă, chiar şi strămoşii noştri practicau ritualul macabru, al uciderii de oameni, în numele ...

Cele mai vechi menţiuni documentare despre daci (geţi) datează din secolul VI î.Hr., potrivit istoricilor, iar înainte de această perioadă istoria lor s-a confundat cu cea a tracilor. Urmele aşezărilor vechi de pe teritoriul ţării vorbesc despre un p...

Conform mărturiilor lăsate de autorii antici, geto-dacii erau poligami. Se precizează că aveau până la 30 de soţii, pe care le cumpărau de la familiile lor. Acestea aveau un statut inferior în cadrul familiei. Istoricii spun că exista o diferenţă înt...

Istoricii antici şi contemporani susţin că dacii foloseau frecvent arta tatuajului. Mai mult, există mărturii cum că războinicii şi nobilii daci se tatuau pe tot corpul, inclusiv pe faţă, cu simboluri totemice sau heraldice. Femeile se tatuau şi ele,...

Asemeni tuturor triburilor considerate barbare de lumea greco-romană, geto-dacii au practicat sacrificiul uman din cele mai vechi timpuri. Carnagiile făcute de daci pentru a îmbuna zeii sunt atestate atât de scriitori antici, cât şi de numeroase desc...

Herodot i-a numit pe daco-geţi „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”; în schimb, poetul latin Ovidius s-a arătat necruţător faţă de băştinaşii de pe malul Mării Negre, în mijlocul cărora fusese exilat. Îi numea sălbatici. O serie de mărturii is...

Cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci. Astfel erau caracterizaţi geţii de istoricul grec Herodot, cel care a oferit primele descrieri elaborate ale popoarelor care în urmă cu aproape două milenii şi jumătate ocupau ţinuturile actualei Românii. To...

„Anomaliile mele“ este titlul provizoriu al noii cărţi la care lucrează Mircea Cărtărescu de câţiva ani şi care e posibil să fie gata în următoarele luni. Deşi conţine teme şi motive din “Orbitor“ şi restul operei cărtăresciene, volumul se doreşte a ...

Peste tot în presă vezi numai comentarii despre Ponta şi noul lui Guvern... negative, că doar este comod şi la modă să critici. Dar, că sunt pertinente sau doar frustrări, ce folos au? Îşi recunoaşte Ponta plagiatul şi îşi dă demisia de onoare? Se re...

În ultimele luni, în dezbaterea culturală și publicistică românească a reapărut o temă veche de două secole - cine au fost dacii și cât de importantă a fost civilizația lor în epocă. În general, discuțiile au loc pe baza unor presupuneri și interpret...

Ceea ce Nicolae Iorga numea "Prima sintezã: Regatul dacilor" cu referire evidentã la unirea politicã şi religioasã a geto-dacilor stârneşte controverse şi sensibilitãţi care uneori devin obsesive şi uşor de instrumentalizat. Epoca Burebista ridicã o ...