Un proiect unic în România, dezvoltat de profesorul Corina Popa, doctor în lingvistică, va aduce pe străzile din Ploieşti mesaje cu tâlc ce vor avea menirea să atragă atenţia asupra greşelilor gramaticale folosite în mod uzual de mulţi dintre noi.
Profesoara Virginia Renţea – una dintre semnatarele Ghidului pentru învăţământul gimnazial pentru desfăşurarea anului şcolar în plină pandemie de coronavirus şi consilieră a ministrului Monica Anisie – este co-autoarea unui manual de Limba şi Literatura Română pentru clasa a VI-a cu greşeli flagrante: două virgule puse între subiect şi predicat în două fraze de pe aceeaşi pagină.
Neglijenţa şi necunoaşterea normelor determină frecvent greşeli de scriere a unor adverbe şi a unor sintagme omofone, unele dintre ele devenind automatisme.
Greşelile de exprimare sau de scriere au devenit tot mai frecvente în rândul românilor, pe fondul neatenţiei sau al necunoaşterii normelor. De aceea, atunci când folosim cuvinte sau expresii uzuale este greu să credem că o facem greşit. Ce nu poate fi corect la expresia „Îmi cer scuze”?
Paronimele sunt cuvinte asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens. Confuziile apar atunci când vorbitorul cunoaşte doar sensul unuia dintre cuvintele apropiate ca formă.
Folosirea greşită a verbelor se află în topul capcanelor gramaticale din limba română. Abaterile de la normă apar atât în exprimarea orală, cât şi în cea scrisă.
Paronimele sunt cuvinte foarte asemănătoare sau aproape identice formal, dar al căror înţeles diferă într-o mai mică sau mai mare măsură, pe seama cărora se creează multe confuzii.
După ce un grup de elevi de la Liceul Teoretic „Ion Neculce“ din Târgu Frumos a realizat un videoclip despre situaţia educaţiei din România, pornind de la o declaraţie greşit formulată a ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, aceasta a răspuns, scuzându-se.
Una din cele mai frecvente greşeli de vorbire din limba română este forma ”dragele mele”, utilizată ca pluralul feminin al adjectivului ”drag”.
Oana Moraru, consultant educaţional şi fondatoarea Şcolii Helikon, critică dur modul de exprimare al premierului Viorica Dăncilă. Mai exact, expertul în educaţie califică limbajul prim-ministrului ca fiind plin de greşeli gramaticale, tautologii, şi, pe alocuri, lipsit de logică.
Pleonasmele sunt printre cele mai frecvente greşeli de limbă pe care le fac românii. Cauzele care conduc la folosirea acestora sunt neatenţia, slăbirea autocontrolului, ignoranţa, dar şi necunoaşterea normelor.
Pleonasmul se numără printre cele mai frecvente greşeli de exprimare ale românilor. Dorinţa de a fi mai convingător, neatenţia, slăbirea autocontrolului sau ignoranţa sunt principalele cauze care generează pleonasmele.
Deputatul UDMR Marton Arpad, vicepreşedinte al Comisiei speciale pentru legile Justiţiei, a depus mai multe amendamente controversate de modificare a Codurilor penale. Propunerile deputatului conţin greşeli gramaticale.
Mulţi dintre politicienii români s-au făcut remarcaţi de-a lungul anilor prin gafe de exprimare şi greşeli gramaticale flagrante făcute cu seninătate.
Greşelile de exprimare sunt tot mai frecvente în vorbirea românilor. Confuziile apar, de cele mai multe ori, pe fondul necunoaşterii regulilor gramaticale.
Greşelile de exprimare sau de scriere sunt tot mai frecvente în rândul românilor, lingviştii atrăgând atenţia că asistăm la un proces de degradare a limbii române.
Numeroase substantive din limba română au forme duble sau multiple de plural, care definesc realităţi diferite. Necunoaşterea sensurilor conduce de multe ori la confuzii.
Liviu Pop, ministrul Educaţiei, a explicat din nou, vineri, într-un interviu pentru Digi FM, diferenţa dintre greşeală şi eroare, după ce a fost criticat pentru că a spus că „greşelile se pot corecta, dar erorile nu”. La finalul emisiunii, el şi-a cerut scuze „anticipat” pentru greşelile pe care le-a făcut.
Europarlamentarul Maria Grapini, aflată într-o vizită în Coreea de Sud, a publicat pe Facebook mai multe fotografii îmbrăcată într-o rochie tradiţională coreeană cu volane şi dantelă. Grapini a primit mai multe comentarii din partea internauţilor, unele dintre ele amintind despre greşelile gramaticale sau de ortografie pe care Grapini le face în postările sale pe pagina de socializare, dar şi mesaje admirative.
Utilizarea greşită a verbelor se află în topul capcanelor gramaticale pe care foarte mulţi dintre români nu ştiu să le evite. Cele mai multe greşeli pornesc de la încadrarea greşită a verbelor în cele patru conjugări.
Greşelile de exprimare sau de scriere au devenit tot mai frecvente în rândul românilor, pe fondul neatenţiei sau al necunoaşterii normelor.
Europarlamentarul Maria Grapini, renumită pentru lejeritatea cu care tratează gramatica limbii române, a vorbit la Congresul Mondial al eminescologilor, desfăşurat la Chişinău, despre „receptarea operei lui Eminescu în Europa“. Maria Grapini a plecat de la Chişinău „cu inima plină de bucurie“ şi cu un mesaj postat pe Facebook, în care, curios, a reuşit să scrie corect toate cuvintele. I-au scăpat doar câteva virgule.
Folosirea pronumelului demonstrativ creează frecvent probleme, în special la exprimarea în scris, greşelile fiind puse pe seama pronunţiei asemănătoare.
Limba română a ajuns să fie vorbită absolut întâmplător, iar cele mai multe greşeli de exprimare apar fie din cauza neatenţiei, fie din cauza necunoaşterii gramaticii.
Cătălin Rădulescu, taxat dur pentru greşelile gramaticale din postarea prin care anunţa iniţiativa legislativă de desfiinţare a echipajelor de poliţie de pe radare, a şters de pe Facebook ultimul text care l-a făcut din nou de râs pe site-ul de socializare. Luna aceasta, parlamentarul argeşean a mai fost ironizat, din aceleaşi motive, de un jurnalist din Piteşti, căruia i-a răspuns într-un limbaj suburban
Mijloacele mass-media, internetul, dar şi vorbirea directă oferă zilnic dovezi că mulţi români folosesc în mod greşit cuvinte şi expresii.
„Cizcheic cu piersic”, „Cartofi free” sau „Creerul care contează” sunt câteva frânturi culese de pe panourile de publicitate din Chişinău care abundă în greşeli gramaticale. Agenţii economici care vor să afişeze anunţuri publicitare în oraş trebuie să obţină mai întâi aprobarea Centrului Naţional de Terminologie, pe care însă îl ignoră complet.
Nevoia de exprimare îi provoacă pe utilizatorii reţelei Facebook să scrie corect. Nu toţi reuşesc, iar ce iese poate fi un dezastru. O profesoară din Târgu-Mureş caută să-i înveţe gramatica pe elevi folosind tehnici aparte. Dacă la clasa a V-a le spune o poveste despre „Baba Gramatica”, la liceu foloseşte hiturile lui Smiley sau piese compuse pe loc pentru a evidenţia corectitudinea cuvintelor.
Profesorii de limba română trăiesc zile grele. Aud pe stradă, la televizor, peste tot şi din ce în ce mai des o limbă română chinuită.
Dacă eşti timişorean nu ai cum să nu fi auzit de Maria Grapini, şi asta cu mult înainte de Facebook. E imposibil să nu ştii clădirea Pasmatex, situată între centru şi Gara de Nord, un traseu foarte circulat.
Expert în securitate de la Washington, despre cum s-ar putea încheia războiul din Ucraina: „Alianţa de 50 de state coordonate de SUA va trimite arme“
Europa, între susţinerea Ucrainei şi marea împăcare cu Rusia. Analiza unui expert român
Marea risipă bugetară. În ciuda avertismentelor economiştilor, coaliţia nu mai conteneşte cu angajările la stat şi cu măririle de lefuri
Serviciul de informaţii american CIA: România se prăbuşeşte demografic
Dosarul Revoluţiei, retrimis instanţei supreme. Ion Iliescu, printre cei judecaţi
UDMR, prinsă între avantajele guvernării
şi cele ale mariajului din interes cu Budapesta
Război şi energie „murdară”: De unde este nevoită Europa să facă rost de gaze şi petrol
De ce nu poate realiza Rusia un asalt amfibiu asupra Odesei
Cum a demonstrat că e nevinovat un şofer acuzat că a fugit de Poliţie: „Nu ştiam că trebuie să opresc”
La Forţele Navale Române ar putea ajunge numai două submarine Scorpène. De câte astfel de nave ar avea nevoie submariniştii români