Cea mai neobosită prepoziţie a limbii române contemporane este prepoziţia „pe”. Frenezia cu care numeroşi vorbitori o folosesc a umilit succesul conjuncţiei „deci”, rostite, acum două decenii, la începutul multor fraze. Galeria de exemple extinzându-se săptămânal, certitudinea privind influenţa englezei devine insuficientă, dar alte explicaţii, dincolo de presiunea modei, nu sunt uşor de identificat.
Edilul unei comune s-a filmat în faţa sediului şi prin curtea primăriei în timp ce ploua, vorbind uneori fără noimă.
Numeralul 12 a ajuns să fie ciuntit în exprimare de unii vorbitorii de limbă română. Situaţia neplăcută apare atunci când vorbitorul uită să facă acordul între substantiv şi acest numeral care, atunci când însoţeşte substantivul, capătă valoare adjectivală.
În limba română întâlnim numeroase substantive care au forme duble sau multiple de plural, unele care definesc realităţi diferite, altele care au acelaşi sens.
În anii ’70, la sfârşitul unui eveniment oficial, fostul preşedinte mozambican Samora Machel îşi exprima entuziasmul, de manieră memorabilă: Un singur adjectiv: mi-a plăcut!
În limba română întâlnim foarte multe substantive comune care provin din substantive proprii. Acestea sunt eponime, terminologie adoptată din limba franceză (eponime- qui donne son nom à).
BEC a publicat vineri, pe site-ul propriu, un răspuns oficial adresat STS, în care dă lecţii Serviciului de Telecomunicaţii Speciale condus de generalul de brigadă Ionel-Sorin Bălan. Îi cere instituţiei să fie făcut acordul gramatical la plural.
Folosirea incorectă a virgulei poate duce la schimbarea sensului propoziţiei, fiind celebru exemplul: „Hai să mâncăm, copii“, respectiv ”Hai să mâncăm copii“.
Premierul Viorica Dăncilă a făcut o greşeală gramatică în discursul ţinut, marţi, la festivitatea de lansare a unei iniţiative de creştere a calităţii sistemului educaţional, spunând "tu însuşi", în loc de "tu însuţi". "A fi educator, învăţător sau profesor înseamnă că tu însuşi să înveţi zi de zi", a spus premierul.
Dificultăţile de scriere ale unor verbe din limba română pot fi rezolvate doar dacă înţelegem cum se formează flexiunile în funcţie de modul, timpul, numărul şi persoana la care le folosim într-un text. Dacă în comunicarea orală nu apar dificultăţi de pronunţie, în scris greşelile sunt frecvente.
Câţi „i“ folosim la finalul unor cuvinte este o problemă pe care nu toţi vorbitorii de limbă română o înţeleg. Dublarea literei „i” la finalul cuvintelor este de multe ori de prisos.
Una dintre cele mai frecvente greşeli de scriere întâlnite atunci când redactăm un text în limba română are în prim-plan omonimia (în acest caz doar de pronunţare) dintre „o dată“ şi „odată“. Pentru a putea înţelege când cele două cuvinte se scriu legat şi când separat, trebuie sesizate diferenţele de sens.
Cifrele nu ne dau bătaie de cap doar la aritmetică. În limba română, numeralul este una dintre cele mai complexe părţi de vorbire. Deşi în clasele primare elevii învaţă că numeralul este doar de două feluri, cardinal – cel care exprimă un număr întreg şi ordinal - care arată ordinea într-o înşiruire, Gramatica Academiei Române stabileşte că această parte de vorbire mai are alte cinci tipuri diferenţiate în funcţie de ceea ce exprimă.
Greşeli gramaticale elementare ale Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba într-o postare publică pe pagina proprie de pe reţeaua de socializare Facebook.
Auzim folosite deseori în vorbirea curentă forme greşite din punct de vedere gramatical. Cea mai supărătoare greşeală în limba română contemporană, uzitată îndeosebi în limbajul colocvial, este folosirea greşită a adverbului „decât“.
Ministrul Educaţiei, Valentin Popa, a prezentat joi, într-o conferinţă de presă, bilanţul celor şase luni de mandat în fruntea ministerului. Raportul lui Valentin Popa a fost, însă, marcat de o serie de greşeli gramaticale şi bâlbe, cea mai gravă dintre ele fiind dezacordul dintre subiect şi predicat. Astfel, amintind despre problema manualelor, acesta a spus că „manualele şcolare este un subiect intens”, în loc de „sunt un subiect intens”.
Tot mai des şi în situaţii neaşteptate se întâlneşte folosirea incorectă a unor verbe. Greşelile de exprimare sau de ortografie sunt frecvente în special în mediul virtual.
La prima întâlnire există un singur lucru mai rău decât să recunoşi că eşti un novice al dormitorului: să spui „vroiam”.
Europarlamentarul Maria Grapini, cunoscută pentru mesajele agramate pe care le scrie pe reţelele de socializare, a postat pe pagina sa de Facebook o fotografie însoţită de comentariul : "verişorii mei şi MĂTUŞELE din Vaslui până la Timişoara". Forma corectă de plural a cuvântului „mătuşă“ este "mătuşi".
Am întrerupt de ceva vreme, nu fără părere de rău, şirul acestor articole din motive felurite, dar care nu trebuie puse pe seama publicaţiei sau a cititorilor. A venit acum vremea să isprăvim ceea ce am început, corectând răul obicei al lumii noastre de a lasă lucrurile începute doar în parte terminate.
Unii dintre românii care privesc cu detaşare pelerinajul religios organizat în această perioadă la Iaşi au lansat în mediul online o discuţie colaterală, legată de singularul substantivului „moaşte“.
Iată-ne în 5 septembrie, şi metodologiile-cadru pentru Evaluarea Naţională şi Bacalaureat n-au apărut încă. În ciuda Legii Educaţiei Naţionale (LEN), care la art. 77 (5) spune:
Profesorii de Limba şi Literatura Română ne atrag atenţia asupra faptului că folosirea cuvintelor împrumutate din alte limbi este guvernată de reguli pe care mulţi le ignoră.
Astăzi vom aborda coordonarea „adversativă”. Raportul de adversitate se referă la realităţi sau idei care se opun, care sunt contrarii din punct de vedere logico-semantic. Dacă coordonarea copulativă se poate exprima generic prin „şi” (A şi B), coordonarea adversativă ar putea fi reprezentată prin „dar” (A, dar B).
Construcţia „nu se merită” apare în Dicţionarul de Argou al limbii române, ediţia din 1997. „Adevărul” vă explică, mai jos, de ce expresia este incorectă gramatical.
Pentru a ajunge la discurs (text) este nevoie de o succesiune de enunţuri. Enunţurile sunt propoziţii sau fraze, în alcătuirea cărora intervin, în mod determinant, situaţia de comunicare, contextul referenţial, logica, gramatica, semantica, punctuaţia (în scris). Voi prezenta astăzi unele dificultăţi privind coordonarea, conectorii ceruţi şi punctuaţia recomandată.
Într-un comentariu la articolul de data trecută, o foarte vigilentă prietenă a chestiunilor lingvistice îmi punea următoarea întrebare: pentru ce limba o ia razna? Întrebarea este cât se poate de serioasă şi se referă direct la abateri.
Nu s-ar numi poate limba română dacă nu ar fi zilnic sluţită şi necinstită. Povestea nu e de azi de ieri, este una din metehnele noastre cronice. Conceput cât se poate de parcimonios, acest îndreptar ar atinge proporţii colosale dacă ar fi să ilustrăm şi să comentăm pe rând toate abaterile de la normă.
Este adevărat că toată lumea greşeşte, că asistăm la o mulţime de ezitări şi de abateri care par, la prima vedere, insurmontabile. Norma se schimbă precum vremea şi nu este timp ca generaţiile şcolite să capete simţul limbii. Nu este însă mai puţin adevărat că ne lipsesc operele lămuritoare şi dicţionarele acoperitoare pentru a ieşi din impas… „Cui prodest?”
În intervenţia de faţă şi în cele ce vor urma mă voi apleca asupra dificultăţilor care privesc, cu precădere, construcţia enunţului. Dificultăţile sunt multe şi de diverse feluri, majoritatea provenind din oralitate, unde constrângerile gramaticale sunt mult mai laxe.
Oficial. Florin Cîţu l-a revocat pe Vlad Voiculescu din funcţia de ministru al Sănătăţii. Cine va asigura interimatul
Vlad Voiculescu: Bucureştiul nu se carantinează de Paşti. Niciuna dintre deciziile deja anunţate ale guvernului nu se schimbă
Coaliţia de guvernare stă pe un butoi
cu pulbere
Pensii speciale: 2.600 de pensionari încasează 20.000 de lei lunar, fără să fi plătit contribuţii
Prinţul Philip, înmormântat pe 17 aprilie. Meghan Markle va lipsi de la funeralii. Participarea publicului, interzisă
A murit prinţul Philip, soţul Reginei Elisabeta a II-a FOTO
Restricţii mai lejere de Paşte şi 1 Mai: circulaţia, permisă până la 05:00, magazine deschise până mai târziu
Avantajele „buletinului cu cip”. La ce ajută semnătura digitală
Fum alb în
coaliţie. Şefiile TVR şi SRR, împărţite, dar tot politizate. Ce lefuri iau cei din fruntea instituţiilor
INTERVIU Gabi Balint: „Abia începusem să merg, la 11 luni, când
tata m-a luat cu el să joc fotbal“