O chestiune de confort
În anii ’70, la sfârşitul unui eveniment oficial, fostul preşedinte mozambican Samora Machel îşi exprima entuziasmul, de manieră memorabilă: Un singur adjectiv: mi-a plăcut!
Stiri despre gramatica
-
-
Originea cuvântului cafea. Top 10 eponime ale limbii române, substantive comune provenite din nume proprii
În limba română întâlnim foarte multe substantive comune care provin din substantive proprii. Acestea sunt eponime, terminologie adoptată din limba franceză (eponime- qui donne son nom à).
-
STS a cerut o clarificare, dar BEC i-a dat cu cartea de gramatică în cap
BEC a publicat vineri, pe site-ul propriu, un răspuns oficial adresat STS, în care dă lecţii Serviciului de Telecomunicaţii Speciale condus de generalul de brigadă Ionel-Sorin Bălan. Îi cere instituţiei să fie făcut acordul gramatical la plural.
-
Cu sau fără virgulă? „Ana, învaţă lecţia!“ sau „Ana învaţă lecţia!“. Cum se foloseşte corect cel mai utilizat semn de punctuaţie
Folosirea incorectă a virgulei poate duce la schimbarea sensului propoziţiei, fiind celebru exemplul: „Hai să mâncăm, copii“, respectiv ”Hai să mâncăm copii“.
-
VIDEO Dăncilă a gafat la un eveniment despre educaţie: „A fi educator, învăţător sau profesor înseamnă că tu însuşi să înveţi zi de zi“
Premierul Viorica Dăncilă a făcut o greşeală gramatică în discursul ţinut, marţi, la festivitatea de lansare a unei iniţiative de creştere a calităţii sistemului educaţional, spunând "tu însuşi", în loc de "tu însuţi". "A fi educator, învăţător sau profesor înseamnă că tu însuşi să înveţi zi de zi", a spus premierul.
-
Dificultăţi de scriere ale unor verbe în limba română. De ce apare terminaţia „-i“ la verbe conjugate la persoana a II-a singular, timpul prezent
Dificultăţile de scriere ale unor verbe din limba română pot fi rezolvate doar dacă înţelegem cum se formează flexiunile în funcţie de modul, timpul, numărul şi persoana la care le folosim într-un text. Dacă în comunicarea orală nu apar dificultăţi de pronunţie, în scris greşelile sunt frecvente.
-
Cum scriem corect: „voi fi“ sau „voi fii“. Care este regula pe care o aplicăm
Câţi „i“ folosim la finalul unor cuvinte este o problemă pe care nu toţi vorbitorii de limbă română o înţeleg. Dublarea literei „i” la finalul cuvintelor este de multe ori de prisos.
-
Când scriem „o dată“ şi „odată“. Situaţiile în care particula „o“ are valoare de numeral cardinal sau de articol nehotărât
Una dintre cele mai frecvente greşeli de scriere întâlnite atunci când redactăm un text în limba română are în prim-plan omonimia (în acest caz doar de pronunţare) dintre „o dată“ şi „odată“. Pentru a putea înţelege când cele două cuvinte se scriu legat şi când separat, trebuie sesizate diferenţele de sens.
-
Dificultăţi ale limbii române. Ce înseamnă „tus“ şi „câteşi“ şi când le folosim
Cifrele nu ne dau bătaie de cap doar la aritmetică. În limba română, numeralul este una dintre cele mai complexe părţi de vorbire. Deşi în clasele primare elevii învaţă că numeralul este doar de două feluri, cardinal – cel care exprimă un număr întreg şi ordinal - care arată ordinea într-o înşiruire, Gramatica Academiei Române stabileşte că această parte de vorbire mai are alte cinci tipuri diferenţiate în funcţie de ceea ce exprimă.
-
Probleme de gramatică la Inspectoratul Şcolar Alba. Greşeli elementare într-un text public despre ziua Educaţiei
Greşeli gramaticale elementare ale Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba într-o postare publică pe pagina proprie de pe reţeaua de socializare Facebook.
-
Când folosim „doar“ şi când scriem „decât“. „Secretul“ celei mai supărătoare greşeli în limba română contemporană
Auzim folosite deseori în vorbirea curentă forme greşite din punct de vedere gramatical. Cea mai supărătoare greşeală în limba română contemporană, uzitată îndeosebi în limbajul colocvial, este folosirea greşită a adverbului „decât“.
-
VIDEO Ministrul Educaţiei, în ianuarie: „Mă voi strădui să am un limbaj perfect“. Şase luni mai târziu: „Manualele şcolare este un subiect intens“
Ministrul Educaţiei, Valentin Popa, a prezentat joi, într-o conferinţă de presă, bilanţul celor şase luni de mandat în fruntea ministerului. Raportul lui Valentin Popa a fost, însă, marcat de o serie de greşeli gramaticale şi bâlbe, cea mai gravă dintre ele fiind dezacordul dintre subiect şi predicat. Astfel, amintind despre problema manualelor, acesta a spus că „manualele şcolare este un subiect intens”, în loc de „sunt un subiect intens”.
-
De ce este incorect să spunem „vroiam“. „Folosim adesea o combinaţie greşită între verbele «a vrea» şi «a voi»“
Tot mai des şi în situaţii neaşteptate se întâlneşte folosirea incorectă a unor verbe. Greşelile de exprimare sau de ortografie sunt frecvente în special în mediul virtual.
-
STUDIU Agramaţii fac mai puţin sex decât oamenii neînzestraţi sexual
La prima întâlnire există un singur lucru mai rău decât să recunoşi că eşti un novice al dormitorului: să spui „vroiam”.
-
Maria Grapini revine cu un mesaj agramat pe Facebook: „Verişorii şi mătuşele“
Europarlamentarul Maria Grapini, cunoscută pentru mesajele agramate pe care le scrie pe reţelele de socializare, a postat pe pagina sa de Facebook o fotografie însoţită de comentariul : "verişorii mei şi MĂTUŞELE din Vaslui până la Timişoara". Forma corectă de plural a cuvântului „mătuşă“ este "mătuşi".
-
O revenire necesară
Am întrerupt de ceva vreme, nu fără părere de rău, şirul acestor articole din motive felurite, dar care nu trebuie puse pe seama publicaţiei sau a cititorilor. A venit acum vremea să isprăvim ceea ce am început, corectând răul obicei al lumii noastre de a lasă lucrurile începute doar în parte terminate.
-
Dilema gramaticală care-i frământă pe mulţi români: are sau nu substantivul „moaşte“ formă pentru singular?
Unii dintre românii care privesc cu detaşare pelerinajul religios organizat în această perioadă la Iaşi au lansat în mediul online o discuţie colaterală, legată de singularul substantivului „moaşte“.
-
Pentru ministrul Liviu Pop, gramatica este facultativă. Dar şi Legea Educaţiei Naţionale tot facultativă este?
Iată-ne în 5 septembrie, şi metodologiile-cadru pentru Evaluarea Naţională şi Bacalaureat n-au apărut încă. În ciuda Legii Educaţiei Naţionale (LEN), care la art. 77 (5) spune:
-
Cum „tratăm“ englezismele. Cele mai frecvente greşeli la folosirea cuvintelor împrumutate în ultimii ani din alte limbi
Profesorii de Limba şi Literatura Română ne atrag atenţia asupra faptului că folosirea cuvintelor împrumutate din alte limbi este guvernată de reguli pe care mulţi le ignoră.
-
Discurs şi abateri (6)
Astăzi vom aborda coordonarea „adversativă”. Raportul de adversitate se referă la realităţi sau idei care se opun, care sunt contrarii din punct de vedere logico-semantic. Dacă coordonarea copulativă se poate exprima generic prin „şi” (A şi B), coordonarea adversativă ar putea fi reprezentată prin „dar” (A, dar B).
-
Ce este total incorect în expresiile „Nu se merită“ şi „Nu se există“. Verbe care nu suportă diateza reflexivă
Construcţia „nu se merită” apare în Dicţionarul de Argou al limbii române, ediţia din 1997. „Adevărul” vă explică, mai jos, de ce expresia este incorectă gramatical.
-
Discurs şi abateri (5)
Pentru a ajunge la discurs (text) este nevoie de o succesiune de enunţuri. Enunţurile sunt propoziţii sau fraze, în alcătuirea cărora intervin, în mod determinant, situaţia de comunicare, contextul referenţial, logica, gramatica, semantica, punctuaţia (în scris). Voi prezenta astăzi unele dificultăţi privind coordonarea, conectorii ceruţi şi punctuaţia recomandată.
-
Discurs şi abateri (4)
Într-un comentariu la articolul de data trecută, o foarte vigilentă prietenă a chestiunilor lingvistice îmi punea următoarea întrebare: pentru ce limba o ia razna? Întrebarea este cât se poate de serioasă şi se referă direct la abateri.
-
Discurs şi abateri (3)
Nu s-ar numi poate limba română dacă nu ar fi zilnic sluţită şi necinstită. Povestea nu e de azi de ieri, este una din metehnele noastre cronice. Conceput cât se poate de parcimonios, acest îndreptar ar atinge proporţii colosale dacă ar fi să ilustrăm şi să comentăm pe rând toate abaterile de la normă.
-
Discurs şi abateri (2)
Este adevărat că toată lumea greşeşte, că asistăm la o mulţime de ezitări şi de abateri care par, la prima vedere, insurmontabile. Norma se schimbă precum vremea şi nu este timp ca generaţiile şcolite să capete simţul limbii. Nu este însă mai puţin adevărat că ne lipsesc operele lămuritoare şi dicţionarele acoperitoare pentru a ieşi din impas… „Cui prodest?”
-
Discurs şi abateri (1)
În intervenţia de faţă şi în cele ce vor urma mă voi apleca asupra dificultăţilor care privesc, cu precădere, construcţia enunţului. Dificultăţile sunt multe şi de diverse feluri, majoritatea provenind din oralitate, unde constrângerile gramaticale sunt mult mai laxe.
-
Cele mai uzuale cuvinte şi expresii folosite greşit din neatenţie. De ce este incorect să spunem „a lua la cunoştinţă“
De multe ori, ne formăm automatisme şi folosim expresii „după ureche“. În multe cazuri, formulările rostite greşit sunt tentative de adaptare în română a unor cuvinte împrumutate din limbi străine.
-
Studiu: Donald Trump foloseşte în discursuri un limbaj similar copiilor de sub 11 ani
Gramatica şi vocabularul folosite în discursurile sale de Donald Trump, favorit să câştige nominalizarea republicanilor în cursa pentru preşedinţia SUA, este de nivelul unui copil de sub 11 ani, arată un studiu recent.
-
Top cele mai grele limbi străine. Pentru europeni, limbile asiatice sunt cel mai greu de învăţat
Pentru un vorbitor nativ de limba română, cele mai grele limbi străine sunt cele asiatice, fiindcă diferă total ca structură şi fonetică de limbile romanice, europene, spun specialiştii. De altfel, modul în care gândim, legăturile pe care le facem în creier, sunt strâns legate de structura limbii materne, care practic dă o ordine în minte acelui "stream of thoughts" (cum spun englezii), adică fluxului gândirii.
-
Mic îndreptar privind cele mai frecvente greşeli de limbă. Scrierea cu literă mare (IX)
Acum vreo două decenii, scrierea cu majusculă era tratată în „Îndreptarul ortografic, ortoepic şi de punctuaţie”, al Academie Române, ultima ediţia, a V-a, fiind publicată în 1995. Ulterior, Academia a renunţat la „Îndreptar…”, prezentând aceste chestiuni în „Dicţionarul ortoepic, ortografic şi morfologic al limbii române” (DOOM).
