Elvirei Godeanu i s-a interzis deplasarea în Franţa din cauză că ar fi avut o relaţie intimă cu preşedintele Consiliului de Stat al RPR, spun zvonurile vremii. Actriţa a declarat că povestea era fabricată de Ana Pauker, pentru a-l compromite pe rivalul ei, Gheorghe Gheorghiu-Dej, în ochii tovarăşilor de partid şi ai lui Stalin.
La 15 aprilie 1964 începea la Bucureşti una dintre numeroasele Plenare ale Comitetului central al Partidului Muncitoresc Român. Aşa după cum se mai chema în epocă partidul comuniştilor români.
Un film despre istoria Partidului Comunist Român s-a regăsit în planurile tematice ale cinematografiei încă din anii ‘60. Nu întâmplător, Titus Popovici şi Francisc Munteanu au început să lucreze la un scenariu denumit „Puterea“ în vara anului 1968, la scurt timp după ce Nicolae Ceauşescu i-a reabilitat public pe Lucreţiu Pătrăşcanu şi Ştefan Foriş.
Titus Ozon, unul dintre primii purtători ai tricoului cu numărul 10 al naţionalei României, a început să joace fotbal la 10 ani, în 1937, în Oborul natal. Între 1944 şi 1948 a apărat culorile celebrei Unirea Tricolor, după care a trecut la nou-înfiinţata Dinamo Bucureşti.
Încă din anii ’50, generalul Nicolae Ceauşescu frecventa meciurile şi banchetele echipei de fotbal CCA, „strămoaşa“ actualei Steaua Bucureşti, al cărei fan înfocat a fost mereu.
Regizorul care a adus pe marele ecran toată pleiada de actori a Teatrului Naţional din anii '50 povesteşte întâmplări inedite din viaţa titanilor Grigore Vasiliu-Birlic, Alexandru Giugaru sau George Calboreanu, dar şi cum i-a interzis Elena Ceauşescu unul dintre cele mai emoţionante filme ale sale, „Doi bărbaţi pentru o moarte“.
După o pauză de 12 ani cauzată de cel de-Al Doilea Război Mondial, Jocurile Olimpice s-au reluat în perioada 29 iulie - 14 august 1948, la Londra, într-o ţară slăbită de cei şase ani de război care i-au golit cuferele cu resurse. Poziţia României faţă de această ediţie a fost una foarte interesantă şi totodată contradictorie.
Iolanda Balaş a murit. Fosta mare campioană olimpică a decedat, vineri, la ora 15.10, la Spitalul Clinic de Urgenţă Elias din Capitală, din cauza unei suferinţe severe.
Greu de uitat pentru români marile mitinguri la care au fost siliţi să participe în regimul comunist. Mobilizarea generală începea de la şoimii patriei, preşcolarii care aveau uniforme speciale pentru grădiniţă, şi se termina cu oamenii muncii care trebuia să lase baltă orice altă treabă pentru a fi prezenţi la chemarea PCR.
Comunistul Avram Bunaciu, avocat de profesie încă din perioada interbelică, a schimbat din temelii sistemul judecătoresc din România de după război. A fost un executant fidel al ordinelor Partidului Comunist Român şi a făcut din justiţie cea mai mare minciună despre împărţirea dreptăţii.
Cum erau veneraţi liderii politici în vechiul regim şi care este legătura dintre cultul personalităţii din comunism şi ofensiva propagandistică de astăzi? Acest subiect a fost dezbătut, într-o nouă întâlnire „Dreptul la memorie. Muzeul Comunismului din România“, la Adevărul Live, de Călin Hentea, istoric al propagandei, şi de Mircea Kivu, sociolog.
După sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, comunismul sovietic s-a extins ca o ciumă în spaţiul european. Statele vulnerabile, adică cele lipsite de o tradiţie democratică, distruse şi răvăşite după marea conflagraţie, inundate de criză au optat sau le-a fost impus regimul comunist printr-o forţă redutabilă.
Pe 24 iulie împlinesc 120 de ani de la naşterea lui Andrei Oţetea, unul dintre cei mai importanţi istorici români, membru titular al Academiei Române, redactor al volumelor II şi III din „Istoria României“.
Miercuri, 19 martie, se împlinesc 49 de ani de la moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale arhivelor comuniste fiind cel legat de decesul acestuia. Mai precis, despre presupusa asasinare a acestuia prin iradiere. O posibilă „crimă comunistă cu circuit închis”, la cel mai înalt nivel.
La 25 mai 1949, debutau lucrările la canalul Dunăre-Marea Neagră. Gheorghe Gheorghiu-Dej avea să folosescă lucrările la şantier drept pretext pentru exterminarea fostei clase politice româneşti, a elitei intelectuale, dar şi a tuturor oponenţilor regimului.
12-13 iunie 1952. Şedinţa extraordinară a organizaţiei de partid de la Ministerul Afacerilor Externe prelucrează Documentele Devierii de Dreapta (Scrisoarea închisă din 15 martie 1952, trimisă de C.C. tuturor organizaţiilor de partid şi tuturor membrilor, Rezoluţia Plenarei C.C. al PMR din 26-27 mai 1952, articolul redacţional „Pentru continua întărire a rîndurilor partidului“ din „Scînteia“, 3 iunie 1952.
Excluderea lui Alexandru Drăghici din partid a fost precedată de şedinţe critice şi statistici. Demonstrând abuzurile din vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceauşescu a curăţat terenul pentru instalarea lui în istoria partidului.
Ca viteazul din poveste, în decembrie 1967, Ceauşescu a scăpat de cinci dintre „baronii” lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Era doar prima mişcare din „tactica din două mutări” prin care şi-a anihilat competitorii şi dizgraţiaţii.
De la Stalin şi Gheorghe Gheorghiu-Dej până la Kim Ir Sen şi Kim Jong-Il, moartea „iubiţilor” lideri a provocat adevărate „tragedii” naţionale. Poporul i-a „plâns” cu lacrimi de crocodil. Părea că lumea se va sfârşi odată cu ei.
„Adevărul“ prezintă în exclusivitate o scrisoare a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej către nepoata sa, Sanda, din 1960. Astăzi se împlinesc 110 ani de la naşterea electricianului care a condus România 17 ani. Viaţa lui Gheorghe Gheorghiu-Dej face parte din categoria poveştilor de succes din filmele hollywoodiene.
La 26 aprilie 1964, „Scânteia" publica "Declaraţia cu privire la poziţia Partidului Muncitoresc Român în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale", rămasă în memoria colectivă a românilor drept prima lovitură dată Moscovei după instalarea comuniştilor la conducerea României, în martie 1945.
Gheorghe Gheorghiu-Dej a „ridicat“ în 1953, în cinci luni, cea mai mare arenă din Europa de Est pentru a arăta lumii de ce este capabilă România. Timp de două săptămâni, „Adevărul“ vă prezintă povestea Stadionului Naţional din Bucureşti.
Mircea Niculae avea 17 ani când a fost încarcerat la închisoarea Jilava pentru împrăştierea de manifeste împotriva regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Patru ani şi trei luni. Atât a ispăşit în închisorile comuniste, la Jilava şi la Canal. În 1953 a restaurat cazinoul Constanţa, împreună cu alţi 100 de deţinuţi politici.
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri
Prognoza meteo: Ce ne aşteaptă după vremea anormală. Când se întoarce frigul şi unde se anunţă burniţă
Şofer român din Londra, înjunghiat în propria maşină. Momentul, surprins de camerele de supraveghere VIDEO
Cum ajung urşii României în farfuriile străinilor bogaţi. Traficul de animale, încurajat de obiceiurile culinare
Revolta unui medic, după un control ITM: „Vine o duamnă cu unghiile de 4 cm care îţi cere ştampila”
Bugetarii de lux. „Abuzul“ de Consilii de
Administraţie umple buzunarele politicienilor
Prognoza meteo: România, lovită de şocuri termice. Unde se dezlănţuie iarna şi cât de cald se face în sud-est
Pensiile speciale pentru parlamentari, eliminate. Orban: „Parlamentul reintră în slujba cetăţeanului. E doar primul pas”. Cine nu a vrut să voteze
Ignoranţi cu ifose: ce pregătire are operatoarea 112 care a umilit doi părinţi ce reclamau că fetiţa lor se simte rău