NATO cere Uniunii Europene să coopereze cu Statele Unite împotriva provocării geopolitice pe care o reprezintă ascensiunea militară a Chinei, relatează Euronews.
Întrebarea anului 2020 nu se referă la posibilitatea ca acest Coronavirus să fi fost produs în laborator sau nu, ci la un aspect care ar avea consecinţe majore pentru o perioadă lungă de timp: va fi schimbat topul marilor puteri în următorul deceniu?
Rusia a fost întotdeauna adepta realismului, iar metoda geopolitică a atras-o de la fondarea disciplinei. Nu numai pentru că era unul dintre statele continentale, ale heartland-ului euro-asiatic, alături de Germania, cu care putea domina masa euro-asiatică şi, deci, lumea, ci şi pentru că geografia a împiedicat-o întotdeauna în marile sale cuceriri – sau, mă rog, e un bun motiv să dai vina pe cineva - şi i-a justificat nevoia spaţiului tampon şi
Marile jocuri pe table de şah regionale continuă nevăzute şi greu sesizabile şi la adăpostul crizei de coronavirus, care a captat atenţia tuturor, aşa cum acum circa 5 ani atenţia era ocupată de criza refugiaţilor.
Pandemia de acum reprezintă o tragedie fără limite care zguduie temeliile lumii noastre şi e foarte posibil să schimbe dramatic regulile de convieţuire între naţiuni.
Cea de a 50-a conferinţă de la Davos organizată de World Economic Forum şi-a desfăşurat lucrările între 21 şi 24 ianuarie.
În dimineaţa zilei de 3 ianuarie 2020, preşedintele Donald Trump confirma asasinarea generalului Qassem Soleimani, conducătorul forţelor al-Quds (Ieruslalim), trupe de elită a celebrei Gărzi a Revoluţionarilor, aflată în subordinea directă a Liderului Suprem iranian.
Anul 2020 se anunţă a fi o provocare pentru politica externă a Budapestei în relaţia sa cu statele vecine, într-un context în care proiectul “Trianon 100 – Elan”, lansat de Academia Ungară de Ştiinţe, sub sprijinul direct al regimului maghiar, se arată a nu fi privit cu încredere de către statele limitrofe Ungariei.
Shirvan Neftchi, Caspian Report, a realizat o analiză geopolitică cu privire la România. Perspectiva sa nu este exhaustivă şi prezintă unele probleme de natură conceptuală, dar discuţia pe care o porneşte este utilă societăţii româneşti, cu atât mai mult cu cât o face într-un mod accesibil, în special, tinerilor, printr-un video pe YouTube.
Am intrat în campanie prezidenţială şi asta face uitate orice alte teme în afară de competiţia între persoane şi saunele aferente de putere.
Cred că ambele. Depinde cine trebuie să descifreze fotografia şi să înţeleagă deschiderile complexe pe care le presupune.
Un anunţ sec despre vizita prim-ministrului Republicii Moldova, Maia Sandu, în 2 iulie a.c. în România la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis a trecut neobservat în presa românească. Deşi această vizită are un rol esenţial în bătălia diplomatică ce se desfăşoară în prezent pentru Republica Moldova. Practic, România intră din nou în cărţi în jocul geopolitic din regiune, pentru că Maia Sandu transmite ACUM un mesaj foarte clar Moscovei.
Economia chineză este din ce în ce mai dependentă de importurile de hidrocarburi pentru a putea face faţă creşterii sale industriale şi a consumului intern, motiv pentru care interesul său pentru regiunea Orientului Mijlociu, cunoscută pentru rezervele sale imense de petrol şi gaze naturale, este unul uşor de înţeles.
După eşecul major înregistrat de SUA în relaţia cu Turcia care, în ciuda tuturor ameninţărilor cu sancţiuni şi presiunilor diplomatice, nu a renunţat la achiziţionarea sistemelor de rachete ruseşti S-400, se conturează exact acelaşi scenariu în relaţia cu India.
Jocurile evoluează acum cu asemenea viteză, într-atât de mare este nevoia schimbării paradigmelor, atât de solid implantat este sentimentul eşecurilor unora dintre abordările majore regionale, continentale şi internaţionale în privinţa Ucrainei, încât urgenţa aceasta a dus deja la deschiderea canalelor de negociere înspre direcţiile considerate ca priorităţi absolute de către preşedintele Zelenski.
Săptămâna trecută a avut loc la Paris o întâlnire inedită care a marcat puternic aşezarea geopolitică globală. Este vorba despre o vizită bilaterală a preşedintelui chinez Xi în Franţa, dar acolo unde s-a întâlnit cu preşedintele francez flancat de cancelarul german Angela Merkel şi de preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.
Obţinerea Autocefaliei de către Bierica Autocefală Ortodoxă Ucraineană (BAOU) a reprezentat un eşec geopolitic pentru Federaţia Rusă, care pierde aproximativ 1/3 din totalul enoriaşilor săi, punând sub semnul întrebării statutul Rusiei de a reprezenta cea mai mare biserică ortodoxă, situaţie dată şi de moştenirea sovietică, unde doar aproximativ 20% din populaţia rusă se declară ca fiind ortodoxă.
Anunţul preşedintelui francez, Emmanuel Macron privind intenţia de a crea o armată europeană, dar şi susţinerea promtă a acestui proiect de către Berlin, au ridicat mai multe semne de întrebare privind atât relaţia UE- SUA, cât şi relaţia UE-NATO.
În ciuda unor declaraţii oficiale venite de la Moscova, strategia Rusiei este departe de a fi una care să conducă către soluţionarea conflictelor din Ucraina, cu atât mai mult cu cât menţinerea acestora va ţine departe Kievul de accederea în Uniunea Europeană sau NATO.
Istoricul Adrian Cioroianu a povestit de curând, la Râmnicu Vâlcea, cu ocazia găzduirii în acest oraş a „Zilei Diplomaţiei Româneşti”, motivul pentru care domnitorul Constantin Brâncoveanu nu a fost înmormântat în Horezu-Vâlcea, unde şi-a dorit, ci la Bucureşti.
Fostul lider al mişcării unioniste din Republica Moldova de la începutul anilor '90, adept al ideologului curentului putinist, Aleksandr Dughin, Iurie Roşca încearcă să redevină un jucător politic activ, graţie unui dosar penal deschis de procurorii anti-corupţie de la Chişinău, din postura de victimă a „oligarhului cel bun“, Vladimir Plahotniuc.
În turul doi al alegerilor locale din municipiul Chişinău se pedalează în continuare pe mesajul geopolitic, deşi Capitala nu are nevoie de geopolitică, în fruntea Chişinăului trebuie să fie un manager iscusit care să soluţioneze problemele municipalităţii. Aceste opinii au fost exprimate în cadrul emisiunii „Glavnîi vopros” de la NTV Moldova, transmite IPN.
Acordul nuclear iranian, mutarea ambasadei SUA la Ierusalim sau situaţia din Siria au ţinut capul de afiş privind principalele evenimente petrecute în Orientul Mijlociu, o regiune însă marcată de multe alte crize, unele dintre ele cel puţin la fel de complexe precum cele enumerate anterior, aşa cum este cazul crizei din Yemen.
La finalul lunii martie a.c., presa de la Ankara anunţa că Turcia negociază cu Belgradul acordarea unui împrumut de 400 milioane USD, bani ce ar urma să fie investiţi în dezvoltarea mai multor proiecte de infrastructură ale Serbiei.
Relaţia dintre Statele Unite ale Americii şi Republica Moldova este una bazată pe nişte coincidenţe de interese geopolitice, dar fără ca să existe o încredere reciprocă totală, a declarat analistul Corneliu Ciurea la emisiunea „Fabrika” de la Publika TV, transmite IPN.
Aproape fiecare dintre noi în gândurile secrete pe care le avem ne dorim să fim cel puţin miliardari. Dar cu mai multă putere ne dorim să conducem lumea şi să o facem perfectă – perfectă pentru interesele noastre, şi apoi perfectă pentru toţi cei pe care îi simţim aproape. Ce le oferim celorlalţi într-o lume condusă de noi e un pic diferit, sau poate chiar mult mai altfel.
În opinia mea, aceasta va fi marea temă a jocurilor geopolitice din 2018. Tendinţa a început anul acesta, iar acum lucrurile par să iasă din zona confruntării subterane în cea cea deschisă, aducând noi incertitudini şi tensionând relaţiile internaţionale.
Două voci importante, apropiate Papei Francis, l-au atacat direct pe Stephen Bannon, principalul consilier politic al preşedintelui Trump, susţinând că acesta este un „promotor al unei viziuni geopolitice apocaliptice”, într-un articol ce deplânge alunecarea spre fundamentalism a multor conservatori catolici din Statele Unite.
De ce oamenii politici fac greşeli? Dintr-un motiv simplu: pe anumite domenii, sunt incompetenţi. Este politica o profesie? Nici pe departe. Ea este doar un aspect pe care ar putea să îl îndeplinească cei care sunt dedicaţi ideii de bine public, legalitate şi acceptare a ideilor specialiştilor.
Experţi în relaţii internaţionale şi diplomaţi dezbat astăzi, la Constanţa, în cadrul „Black Sea and Balkans Security Forum - 2017“ asupra provocărilor cu care se confruntă ţările din această regiune.
Kovesi învinge definitiv PSD. Guvernul nu contestă decizia CEDO prin
care fosta şefă DNA a câştigat împotriva României
DIICOT redeschide dosarul 10 august. Şefii
Jandarmeriei implicaţi în reprimarea protestului au din nou dosare penale
Maşina
de făcut bani cu teste COVID-19 neconcludente. Clauze abuzive şi ameninţări pentru eventualii clienţi nemulţumiţi
Culise: Maghiarii şi austriecii „fac zid” împotriva BRUA, sabotând interesele României în favoarea „mamei Rusia”
EXCLUSIV Revoltător. Unul dintre huliganii din Argeş care au omorât în bătaie un om în trafic,
achitat de judecători
Nou bilanţ: 1.295 de români confirmaţi COVID-19 în ultimele 24 de ore. Record de decese: 39 de pacienţi
Avertizare meteo: caniculă în jumătate de ţară. Temperatura va urca la 37 de grade Celsius
Radiografia unei crime oribile. Metoda ingenioasă prin care au fost depistaţi ucigaşii unui orădean
Culisele negocierilor dintre PNL şi USR-PLUS pentru Bucureşti. Unitatea dreptei se împiedică de Mihai Neamţu
Cum s-a ales praful de „Marea Săracilor“. Prăpădul de la Băile Sărate Telega