Virusul SARS Cov-2 a angrenat statele într-o luptă acerbă pentru soluţionarea pandemiei. Fondurile de investiţii alocate, avansul ştiinţific sau cooperarea internaţională au fost motoarele care au stat la baza elaborării primelor vaccinuri, creând perspectiva soluţionării celei mai complexe crize pe care generaţia noastră a întâlnit-o până acum.
Coronavirusul a schimbat cariere şi oameni, societăţi, viaţa de familie şi pe cea comunitară de zi cu zi, dar şi relaţii internaţionale şi raporturi de putere globale. (Este un fapt, pe care l-am studiat, între altele, într-un volum realizat alături de colegii de la Centrul pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning).
Problematica imperiilor este una dintre cele mai importante ale geopoliticii, deoarece ele au existat în aproape întreaga istorie articulată a umanităţii, iar mulţi politicieni au visat să creeze unul – ori să îl extindă, de regulă dacă aveau cetăţenia etniei-matrice a unei astfel de construcţii politico-statale.
În primele zile ale anului 2021, un atentat terorist a vizat o companie turcă ce construia un drum rutier în Somalia. Cel puţin cinci persoane au fost ucise, iar alte 14 au fost rănite. Atacul sinucigaş, care a ucis cel puţin doi cetăţeni turci, a fost revendicat de către Al Shabab, reprezentând mult mai mult decât un eveniment cotidian al ţării din Cornul Africii.
În 2004 Romania a devenit stat membru NATO, alături de Bulgaria, Ţările Baltice, Slovenia şi Slovacia, ca urmare a unui consens naţional între societate şi clasa politică.
Kremlinul nu se va implica în mod decisiv în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din R.Moldova şi se va mulţumi cu un PSRM care va rămâne în continuare cel mai mare partid din Republica Moldova, a declarat, într-un interviu acordat Jurnaliştii.ro, analistul politic Victor Ciobanu.
Presa de la Chişinău publică o serie de documente care arată modul în care serviciile de informaţii ruse acţionează în Republica Moldova, în centrul unor asemenea acţiuni aflându-se nimeni altul decât preşedintele în funcţie, Igor Dodon.
De la Revoluţia Culturală a lui Mao Zedong până în prezent, China nu şi-a ascuns dorinţa de a deveni o putere mondială, de neignorat pentru oricine pe mapamond. Şi iată că în 2020, după patru decenii de dezvoltare economică rapidă, acest lucru îi reuşesc.
Pe 1 noiembrie, cetăţenii Republicii Moldova îşi vor alege preşedintele într-un context dificil pentru existenţa statului român dintre Prut şi Nistru, marcat de pandemia de coronavirus şi de jocurile geopolitice ale Kremlinului care are tot interesul să menţină Chişinăul într-o zonă gri la graniţa dintre EST şi VEST.
Trilogia Amintiri din trecutul Terrei relatează răspunsul şi transformarea umanităţii ca urmare a realizării că o flotă extraterestră se îndreaptă spre Pământ, urmând să ajungă aici în 400 de ani. Deşi este operă science fiction, ar putea să fie la fel de bine catalogată drept un thriller geopolitic, cu o mulţime de elemente care pot să ne înveţe câte ceva despre China din prezent.
NATO cere Uniunii Europene să coopereze cu Statele Unite împotriva provocării geopolitice pe care o reprezintă ascensiunea militară a Chinei, relatează Euronews.
Întrebarea anului 2020 nu se referă la posibilitatea ca acest Coronavirus să fi fost produs în laborator sau nu, ci la un aspect care ar avea consecinţe majore pentru o perioadă lungă de timp: va fi schimbat topul marilor puteri în următorul deceniu?
Rusia a fost întotdeauna adepta realismului, iar metoda geopolitică a atras-o de la fondarea disciplinei. Nu numai pentru că era unul dintre statele continentale, ale heartland-ului euro-asiatic, alături de Germania, cu care putea domina masa euro-asiatică şi, deci, lumea, ci şi pentru că geografia a împiedicat-o întotdeauna în marile sale cuceriri – sau, mă rog, e un bun motiv să dai vina pe cineva - şi i-a justificat nevoia spaţiului tampon şi
Marile jocuri pe table de şah regionale continuă nevăzute şi greu sesizabile şi la adăpostul crizei de coronavirus, care a captat atenţia tuturor, aşa cum acum circa 5 ani atenţia era ocupată de criza refugiaţilor.
Pandemia de acum reprezintă o tragedie fără limite care zguduie temeliile lumii noastre şi e foarte posibil să schimbe dramatic regulile de convieţuire între naţiuni.
Cea de a 50-a conferinţă de la Davos organizată de World Economic Forum şi-a desfăşurat lucrările între 21 şi 24 ianuarie.
În dimineaţa zilei de 3 ianuarie 2020, preşedintele Donald Trump confirma asasinarea generalului Qassem Soleimani, conducătorul forţelor al-Quds (Ieruslalim), trupe de elită a celebrei Gărzi a Revoluţionarilor, aflată în subordinea directă a Liderului Suprem iranian.
Anul 2020 se anunţă a fi o provocare pentru politica externă a Budapestei în relaţia sa cu statele vecine, într-un context în care proiectul “Trianon 100 – Elan”, lansat de Academia Ungară de Ştiinţe, sub sprijinul direct al regimului maghiar, se arată a nu fi privit cu încredere de către statele limitrofe Ungariei.
Shirvan Neftchi, Caspian Report, a realizat o analiză geopolitică cu privire la România. Perspectiva sa nu este exhaustivă şi prezintă unele probleme de natură conceptuală, dar discuţia pe care o porneşte este utilă societăţii româneşti, cu atât mai mult cu cât o face într-un mod accesibil, în special, tinerilor, printr-un video pe YouTube.
Am intrat în campanie prezidenţială şi asta face uitate orice alte teme în afară de competiţia între persoane şi saunele aferente de putere.
Cred că ambele. Depinde cine trebuie să descifreze fotografia şi să înţeleagă deschiderile complexe pe care le presupune.
Un anunţ sec despre vizita prim-ministrului Republicii Moldova, Maia Sandu, în 2 iulie a.c. în România la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis a trecut neobservat în presa românească. Deşi această vizită are un rol esenţial în bătălia diplomatică ce se desfăşoară în prezent pentru Republica Moldova. Practic, România intră din nou în cărţi în jocul geopolitic din regiune, pentru că Maia Sandu transmite ACUM un mesaj foarte clar Moscovei.
Economia chineză este din ce în ce mai dependentă de importurile de hidrocarburi pentru a putea face faţă creşterii sale industriale şi a consumului intern, motiv pentru care interesul său pentru regiunea Orientului Mijlociu, cunoscută pentru rezervele sale imense de petrol şi gaze naturale, este unul uşor de înţeles.
După eşecul major înregistrat de SUA în relaţia cu Turcia care, în ciuda tuturor ameninţărilor cu sancţiuni şi presiunilor diplomatice, nu a renunţat la achiziţionarea sistemelor de rachete ruseşti S-400, se conturează exact acelaşi scenariu în relaţia cu India.
Jocurile evoluează acum cu asemenea viteză, într-atât de mare este nevoia schimbării paradigmelor, atât de solid implantat este sentimentul eşecurilor unora dintre abordările majore regionale, continentale şi internaţionale în privinţa Ucrainei, încât urgenţa aceasta a dus deja la deschiderea canalelor de negociere înspre direcţiile considerate ca priorităţi absolute de către preşedintele Zelenski.
Săptămâna trecută a avut loc la Paris o întâlnire inedită care a marcat puternic aşezarea geopolitică globală. Este vorba despre o vizită bilaterală a preşedintelui chinez Xi în Franţa, dar acolo unde s-a întâlnit cu preşedintele francez flancat de cancelarul german Angela Merkel şi de preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.
Obţinerea Autocefaliei de către Bierica Autocefală Ortodoxă Ucraineană (BAOU) a reprezentat un eşec geopolitic pentru Federaţia Rusă, care pierde aproximativ 1/3 din totalul enoriaşilor săi, punând sub semnul întrebării statutul Rusiei de a reprezenta cea mai mare biserică ortodoxă, situaţie dată şi de moştenirea sovietică, unde doar aproximativ 20% din populaţia rusă se declară ca fiind ortodoxă.
Anunţul preşedintelui francez, Emmanuel Macron privind intenţia de a crea o armată europeană, dar şi susţinerea promtă a acestui proiect de către Berlin, au ridicat mai multe semne de întrebare privind atât relaţia UE- SUA, cât şi relaţia UE-NATO.
În ciuda unor declaraţii oficiale venite de la Moscova, strategia Rusiei este departe de a fi una care să conducă către soluţionarea conflictelor din Ucraina, cu atât mai mult cu cât menţinerea acestora va ţine departe Kievul de accederea în Uniunea Europeană sau NATO.
Istoricul Adrian Cioroianu a povestit de curând, la Râmnicu Vâlcea, cu ocazia găzduirii în acest oraş a „Zilei Diplomaţiei Româneşti”, motivul pentru care domnitorul Constantin Brâncoveanu nu a fost înmormântat în Horezu-Vâlcea, unde şi-a dorit, ci la Bucureşti.
ALERTĂ METEO Averse torenţiale, vijelii şi grindină în întreaga ţară în acest weekend. Meteorologii au emis două coduri galbene
Prognoza meteo: Fenomene extreme lovesc România. Unde va fi cel mai rău, când se răcoreşte
Prognoza COVID-19 la 1 septembrie: Numărul deceselor va scădea, dar ameninţarea SARS-CoV-2 rămâne
Revine taxa auto după 4 ani de pauză. Tot ce trebuie să ştii despre noul impozit
Jocuri de culise pentru şefia USR-PLUS. Candidatul-surpriză care ar putea intra în cursă
Prognoza meteo: Unde vine vara. În ce zone ploile fac ravagii, cât se încălzeşte
Corupţii nu vor mai putea beneficia de pensia specială. Avocat: Vom asista la o scădere a infracţiunilor de corupţie
Pas cu pas: eliminarea
pensiilor speciale mai aşteaptă până la toamnă
Analiză. Calitatea
guvernării, atuul lui Cîţu pentru şefia PNL
Puterea mai
încearcă o dată reorganizarea ministerelor. Unul dintre autorii eşecului de la Dezvoltare „sparge gheaţa” prin evaluarea celor din MIPE