Nevoile de a fi plăcuţi, acceptaţi, validaţi sunt fireşti şi ţin de interacţiunile sănătoase cu cei din jur. Dar ce se întâmplă atunci când te străduieşti prea tare să fii pe placul celorlalţi? Pe scurt, între tine şi un (oricare) altul, îl vei alege pe celălalt, iar o astfel de atitudine atrage frustrare, nefericire, lipsă de autenticitate. Iată cum ne putem recăpăta controlul în relaţii.
Aurelia Moroşan, complice la sechestrarea celor doi bărbaţi omorâ'i, a fost arestată pentru 30 de zile şi în faţa magistraţilor a încercat să se dezică de faptele comise de soţul ei.
Conducerea Universităţii din Bucureşti a început o serie de verificări cu privire la acuzaţiile făcute de o studentă, pe Facebook, la adresa unei profesoare de suedeză de la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, care este acuzată că transformă viaţa studenţilor într-un „calvar”.
Aproape jumătate dintre români (46%) vor economisi bani anul acesta, faţă de 33%, anul trecut, întrucât au aşteptări pesimiste, arată un sondaj realizat de IRSOP.
În judeţul Constanţa a demarat prima etapă a vaccinării cadrelor medicale împotriva COVID-19. În total, vor exista opt centre de vaccinare amenajate pe raza judeţului.
Şapte din zece români se tem mai mult de spital decât de infecţia cu noul coronavirus, arată un sondaj făcut de Coaliţia pentru România Sănătoasă.
Anxietatea şi viaţa sexuală sunt în strânsă legătură, spun specialiştii în sexologie şi psihoterapie. Se vorbeşte despre presiunea pe care ambii parteneri o resimt înainte de a face sex şi se spune că iubirea şi frica sunt într-o conexiune. Ce este de făcut?
Emoţiile provocate de schimbările vieţii cotidiene pe timpul pandemiei pot duce la îmbolnăvire fizică, avertizează experţii. Frica, anxietatea sau stresul pot declanşa simptome precum greaţă, vărsături şi insomnii, dar pot degenera şi în afecţiuni grave.
Psihiatrii trag un semnal de alarmă şi avertizează că teama de coronavirus se poate transforma într-o depresie mai gravă decât pare la prima vedere. Cele mai puternice exemple, spun specialiştii, sunt două cazuri recente de crimă şi sinucidere, ai căror protagonişti ar fi suferit căderi nervoase provocate de frica de COVID-19.
S-a ajuns într-o situaţie aproape de necontrolat la care a contribuit din plin lipsa de responsabilitate, atât a aleşilor, a puternicilor zilei care au dovedit alte preocupări majore, cât şi a multora dintre concetăţeni. Iar de la teamă, îngrijorare, disperare la panică nu mai este decât un pas. Panica este cel mai rău lucru care ne mai trebuie în această situaţie de criză.
Cadrele didactice se pensionează pe bandă rulată din cauza temerii că ar putea să se infecteze cu noul coronavirus, dacă se vor întoarce la şcoală. Ei cred că măsurile luate de autorităţi sunt insuficiente.
Dacă în anii trecuţi faptul că ai depus cererea încă din ianuarie nu era o garanţie că vei prinde un loc la tratament în staţiunea dorită, prin Casa de Pensii, în acest an hotelurile îşi aşteaptă îndelung clienţii pensionari. Sute de locuri rămân libere în fiecare serie.
Cei mai mulţi dintre noi avem mai multe frici, pornind de la cele banale, până la temeri care ne paralizează, ca frica de moarte sau frica de cutremur. Există însă situaţii în care frica devine exagerată şi persistentă, în lipsa unui pericol real, şi poate deteriora sever viaţa.
Locuitorii satelor de pe malurile Prutului trăiesc un adevărat coşmar an de an, atunci când vin ploile torenţiale. Zi şi noapte stau cu frica-n sân că apa le va lua din nou tot ce-au agonisit. Pentru localnicii din satul Rediu, comuna Rădăuţi-Prut, cel mai negru coşmar a prins viaţă noaptea trecută.
Frica de a contracta noul coronavirus, dar şi reglementările care în continuare „recomandă“ spitalelor să „temporizeze“ internările agravează, pe de o parte, starea de sănătate a pacienţilor, dar menţine, pe de alta, spitalele la un satisfăcător nivel financiar.
Pentru că a încălcat măsura impusă de autorităţile sanitare, tânărul a fost internat într-un centru de carantină pentru următoarele 14 zile.
Suntem cu toţii neliniştiţi de tot ceea ce auzim în jur legat de pandemie. Copiii cu atât mai mult pot deveni vulnerabili în faţa sentimentelor de anxietate, stres şi tristeţe. Ei au nevoie de explicaţii pe înţeles. UNICEF şi OMS au pus la punct o serie de ghiduri utile pentru părinţi.
Aproximativ 14% dintre români au locuit singuri în prima lună de izolare, 4 din 10 au avut temeri legate de imposibilitatea asigurării resurselor de trai pe fondul prelungirii crizei, iar mai mult de o treime au avut sentimentul de frică de moarte din cauza COVID-19, rezultă dintr-un sondaj IRES.
În jurul anului 1848, aproape de centrul oraşului Galaţi, a fost ridicată impozanta Biserică „Sfântul Haralambie“, însă mai târziu aveau să iasă la iveală dovezi că, până în 1790, în acel loc a existat o groapă comună în care zac trupurile a mii de oameni decedaţi în urma unor mari epidemii.
Medicii au dreptul constituţional de a refuza să se prezinte la muncă, în condiţiile în care spitalul unde aceştia sunt angajaţi nu le poate oferi protecţia minimală necesară la locul de muncă. În plus, conducerile unităţilor sanitare pot răspunde penal şi civil pentru neasigurarea materialelor sanitare necesare.
În ciuda izolării care vine ca măsură pentru combaterea COVID-19, speialiştii recomandă o grijă specială şi pentru sănătatea mintală.
Frica pe care o simţim o perioadă lungă de timp conduce la îmbolnăvire fizică. Unde suntem mai vulnerabili fizic, acolo va lovi şi boala. Când mai multe persoane se lasă dominate de frică, apar tulburările de panică.
Sociolog şi psihoterapeut, Alexandru Pleşea explică o serie de tehnici care pot ajuta la depăşirea stării de anzietate şi frică.
Frica de noul coronavirus a creat un val imens de anxietate publică. Medicii psihiatri atrag atenţia că situaţia este una specială fără îndoială, dar că ar trebui să nu ne panicăm, ci să avem o stare de vigilenţă sănătoasă. Ce înseamnă asta?
Mesajele transmise de o autoritate către omul de rând sunt hipnotizante, deoarece vin de la o entitate superioare către una inferioară; fie că vin de la doctor, judecător, poliţie, titluri din mass-media sau un guvernator – toate produc un efect cu bătaie lungă în mintea şi inima omului care ascultă
Perioada pe care o traversăm reprezintă o provocare serioasă pentru fiecare dintre noi. Infectarea cu frică reprezintă principala problemă cu care ne confruntăm, iar vindecarea ţine de gândirea flexibilă şi capacitatea de schimbare.
Italia, cea mai afectată ţară din Europa de noul coronavirus, a raportat o creştere accentuată a infecţiilor, motiv pentru care guvernul de la Roma a luat măsuri drastice şi a extins carantina pe întreg teritoriul ţării. În sudul Italiei, zonă ferită până acum de îmbolnăviri, oamenii stau cu spaimă.
Organismul uman nu face diferenţa între un pericol real şi unul imaginar. Prin urmare, dacă suntem permanent stresaţi de termenul limită al unui proiect sau de o problemă familială, gândurile respective vor crea emoţii pe măsură, iar corpul va simţi în prezent tot stresul şi încărcătura emoţională negativă, iar de aici şi până la îmbolnăvire nu mai e decât un pas.
Nimănui nu-i place suferinţa, de orice natură ar fi ea (mentală, emoţională sau fizică), însă ajungem de multe ori în postura de a suferi din cauza ego-ului. Pentru a-l depăşi nu e nevoie să suferim, aşa cum cred mulţi, ci există căi testate prin care putem face acest lucru fără să simţim durere.
Majoritatea subiectelor prezentate în media curentă sunt dedicate sau contaminate de aspecte negative, riscuri sau ameninţări. Se referă, desigur, la stări, tendinţe reale, cu o prezenţă şi influenţă semnificativă în viaţa de zi cu zi.
Prognoza meteo: Iarna se întoarce în forţă. Unde se anunţă ninsori, cât va fi de frig
Aristocraţia bugetară: nababi pe bani publici în consiliile statului
Prognoza meteo: Cât de cald se anunţă. Ce fenomene de iarnă lovesc în weekend
Prognoza meteo. Când vine primăvara cu adevărat. Unde se întoarce iarna
Garry Kasparov: „Putin foloseşte resursele uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, bănuiesc că şi în România” INTERVIU
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri
Prognoza meteo: Ce ne aşteaptă după vremea anormală. Când se întoarce frigul şi unde se anunţă burniţă