„Într-un an de criză economică mondială şi războaie periculoase, de inovaţii radicale şi o redescoperire a realpolitik, revoluţii de stradă şi retorică dură, nu ne putem gândi la un mod mai bun de a-i da un sens decât prin intermediul marilor idei ale celor care ne modelează înţelegerea asupra lumii”.
Ediţia FP-România de vară ne plimbă prin viaţa femeilor Mosuo de la poalele chineze ale Himalayei şi avertizează asupra derivelor etice ale Inteligenţei Artificiale, semnalează resurgenţa unui naţionalism afrikaaner în Africa de Sud şi indică dramatice evoluţii demografice în următoarele decenii.
Conform estimărilor ONU, profiturile organizaţiilor de tip criminal au ajuns în anul 2009 la peste 2 trilioane de dolari, însă mai puţin de 1% sunt confiscate. De Ana Pintea
Anul 1968 a adus o serie de schimbări semnificative în legislaţia românească legate de criminalitate, inclusiv vechiul Cod Penal şi Legea nr. 18/1968, aşa-numita lege a ilicitului, privind controlul provenienţei unor bunuri ale persoanelor fizice care nu au fost dobândite în mod licit, lege emisă de Marea Adunare Naţională şi considerată o lege de bază. De Ana Pintea
România a avut mult timp corupţie fără corupţi, apoi condamnaţi fără recuperarea prejudiciilor. În ultimii ani, instituţiile capabile să confişte averile ilicite au început să funcţioneze. Dar răul făcut este greu de îndreptat (chiar imposibil). De Radu Nicolae
Nimic nu e chiar nou – şi cam totul are legătură cu totul. În noua ediţie FPR nu ne referim direct la mega-scandalul de moment #PanamaPapers, dar subiectul de copertă al redacţiei de la Washington – evitarea taxelor de către multinaţionale devenite apatride în acest scop – şi într-acolo duce.
Ce probleme similare din Europa exploatează ruşii în Est şi islamiştii în Vest. Ce şanse are UE de a ieşi din actualele crize suprapuse. Şi de ce ajutor au nevoie ţările balcanice de pe ruta migranţilor. Plus ceva chiar mai mare şi decât #PanamaPapers: strategiile multinaţionalelor de evitare a fiscalităţilor naţionale – unele devin apatride, altele vor deveni de-a dreptul virtuale.
Avem veterani ai gândirii, în plină efervescenţă a ideilor – numai să-i ascultăm. Am avea şi scriitori de conştiinţe – dacă nu i-am ignora. Avem şi manageri de talie mondială – după care vin tineri de respiraţie globală. Şi un acord final.
În anul Centenarului Marii Uniri, Academia Română ne va pune pe masă un proiect de ţară. Intelectuali redutabili europenizează elitele române – ori radiografiază corupţia elitelor politice din lumea largă. Istorici ardeleni arată adevăruri ale istoriei naţionale. Tineri profesionişti oferă modele de sincronizare academică – ori conjură cetăţenii să se implice în repararea sistemului politic.
Problema FPR: Moscova pare să forţeze o nouă arhitectură de securitate în Europa, care să lase în sfera sa de influenţă Estul rămas în afara NATO şi a UE. De ce? Se opune cineva? > Ştefan Popescu: "Atât Franţa cât şi Germania sunt ţări al căror orizont strategic nu se reduce la Europa, iar o alianţă cu Rusia reprezintă un element indispensabil pentru o lume multipolară şi pentru întărirea autonomiei strategice a cuplului franco-german".
Zeci de jurnalişti români se străduiesc mai departe să ofere publicului presă de calitate – unii luptă cu hidre reale. Avem încă reviste de mare calitate – cărora, de fapt, li se adaugă noi publicaţii quality, inclusiv online. Şi cel puţin un jurnalist britanic ţine cu noi.
Mircea Cărtărescu s-a întors! Un trio de edituri au celebrat decenii de activitate prolixă. Muzicieni creează orchestre, umplu săli şi oferă melomanilor integrale – sau instituie festivaluri-delicatesă. Balerine celebre în lume revin pe acasă, fie şi ocazional. Pictori dau de gândit. Regizori provoacă societatea – sau chiar justiţia. Iar arhitecţi dau de văzut.
Slab vizibil în partea noastră de Europă, dar deloc nesemnificativ, în Olanda a avut loc, miercuri – 6 aprilie, un referendum cu privire la ratificarea de către Haga a Acordului de Asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană. (Să ne amintim că de la refuzul de ultim moment al regimului Ianukovici de a semna acest acord au pornit Euromaidanul de la Kiev şi conflictul armat care i-a urmat în estul Ucrainei.)
Cu plecare de recenta apariţie şi în limba română a volumului Austeritate: Istoria unei idei periculoase, al universitarului american Mark Blyth, care analizează acolo cauzele crizei financiare din SUA şi UE şi efectele politice ale doctrinei economice cu care a fost tratată această criză, Clara Volintiru şi Cornel Ban au discutat, la invitaţia FPR, inclusiv cu autorul, despre necesarele calităţi ale guvernanţei.
Fizicieni din toată lumea se concentrează deja la Măgurele. Am aflat că fondatorul nanotehnologiei a plecat din România, în urmă cu mulţi ani, dar revine, periodic. Alţi şi alţi cercetători români primesc premii internaţionale – şi granturi maximale. Avem softişti şi designeri care pun produse pe piaţa globală. Dar şi inovatori sau industriaşi care ajung pe pieţe internaţionale doar dacă se relochează, mai spre Vest.
Profesori care pun generaţii după generaţii pe orbita unor cariere înalte - şi lucrative. Antreprenori care duc pixelii cunoaşterii săracilor şcolari de la ţară – sau care fac super-manuale pentru super-licee din străinătate. Antreprenori în IT care şcolesc angajaţi pentru întreaga industrie. Profesori de conştiinţă – şi formatori alternativi.
Şi medicii au protestat anul trecut, faţă de societatea pe care o servesc – unii o servesc chiar magistral. Activişti sociali se străduiesc să schimbe lumea om cu om, prin educaţie – ceea ce fac şi preoţi care chiar practică ceea ce propăvăduiesc. Universitari reclamă tarele sociale – iar feministe reclamă tarele politice. Români ajută acum în lume, după cum străini ajută de mult în România. - versiune extinsă
La încheierea evaluării anuale a economiei româneşti, Reza Baqir, noul şef al misiunii FMI în România, a recomandat, luni - 14 martie, amânarea unor măsuri de relaxare fiscală, precum reducerea TVA de la 20% la 19% şi eliminarea euroaccizei, care ar trebui să intre în vigoare în 2017, „astfel încât bugetul să ajungă anul viitor la un deficit de 2% din PIB” – la fel, a recomandat „evitarea unei creşteri excesive a salariului minim”.
Aflăm că agricultori înţelepţi revin la asocieri lucrative... O bancă româneasă şi o companie de telecom autohtonă suflă tot mai puternic în ceafa competitoarelor străine. Vechi şi foarte vechi industrii locale redecolează, periodic. Exportăm apă cu marketing – scump şi la mare distanţă. Am găsit manageri care cresc rapid companiile. Şi analişti economici care ţin cu cetăţeanul-salariat. - versiune extinsă faţă de cea tipărită
Diplomaţia română a finalizat aşezarea americanilor în România – iar Preşedinţia a prins ideea în noua Strategie Naţională de Apărare. Noul ambasador român la Washington s-a angajat să aducă şi investitori americani. Avem diplomaţi, de origine română, în culisele marilor turnuri istorice ale momentului. Europarlamentari români sunt actori vizibili la Bruxelles. Iar autorii FPR dau mai departe de gândit. - versiune extinsă faţă de ediţia tipărită
Anul 2015 a început şi s-a încheiat cu valuri de proteste în stradă. Primele au fost declanşate de prietenii-activişti ai pădurilor patriei. În ultimele, societatea civilă a jucat rolul opoziţiei politice. Ca urmare, avem un guvern tehnocrat, pe alocuri promiţător. A fost şi anul în care un antrenor de yachting a reuşit să retrocedeze cetăţenilor terenuri însuşite de rechini.
Pentru al cincilea an, în trena listei FP 100 Global Thinkers, redacţia FPR a agregat o listă cu peste 100 de nume din România despre care putem spune că mişcă ţara în bine, cu puterea faptelor sau a ideilor – anul de referinţă: 2015. Ca şi în ediţiile anterioare, am acordat o atenţie aparte numelor şi faptelor autohtone cu deschidere internaţională. Coordonator: Petre Munteanu
În ediţia curentă (nr 50, februarie/ martie 2016), revista Foreign Policy România evidenţiază, pentru al cincilea an consecutiv, peste 100 de nume cu idei şi proiecte despre care putem spune că mişcă ţara în direcţia bună. În context, în cadrul Galei FP România 2016, desfaşurată joi, 3 martie, am premiat 15 dintre cele mai interesante figuri, idei şi proiecte remarcate anul trecut.
Redacţia americană a alcătuit pentru această ediţie o perspectivă înaltă şi globală asupra valurilor de imigranţi din lumea largă, conflictuală şi săracă – unii, tot mai mulţi, zguduie, tot mai puternic, porţile Europei. (De unde şi perspectivele europene diferite.) La Bucureşti am adăugat două alte mari discuţii. Prima, despre ascendentul tehnocraţiei financiare internaţionale asupra politicilor economice naţionale.
Relansarea economică din ultimii ani este greu de contestat. Ce ar trebui restartat şi ce nu în economia românească. De Cristian Socol
Indiferent de opţiunile de viziune – un stat social sau un stat minimal –, rolul politicului în dezvoltarea economică ar trebui să fie bine articulat, iar preferinţa pentru un sistem sau altul ar trebui validată de societate prin vot şi urmărită (aproape) cu încăpăţânare. Dacă ne uităm la politica fiscal-bugetară, asta s-a întâmplat arareori. De Elena Calistru
PĂZITORII - De la amvonul Vaticanului la comunităţile aborigene ale Australiei, de la sălile Naţiunilor Unite la orezăriile Vietnamului, aceşti Gânditori Globali şi-au folosit influenţa cu speranţa de a curăţa planeta.
DECIDENŢII - A ajunge la un acord este arareori uşor. În 2015, totuşi, diplomaţii şi politicienii s-au reunit pentru a deschide uşi de mult închise, precum în cazul Iranului sau al Cubei, pentru a aduce Grecia înapoi de pe marginea prăpastiei (cel puţin pentru moment) şi pentru a răspunde unei crize a refugiaţilor de proporţii epice.
Cronicarii - Aceşti Gânditori Globali au demonstrat că orice poveste are nu doar două feţe – ci mai multe. Sondând abisurile conflictelor, ale inegalităţilor şi ale neajunsurilor din jurul lumii, ei au documentat teroarea traiului sub dominaţia Statului Islamic şi au dat glas indivizilor reduşi la tăcere pentru vina de a fi homosexuali sau transsexuali.
Există multe controverse legate de alegerile locale din 2016. Cea care animă cele mai multe energii şi emoţii este alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin. Dar aceasta este o falsă problemă, mai ales dacă suntem pregătiţi pentru acea Schimbare. Miza următoarelor locale nu este cine va ocupa fotoliul de primar – ci intrarea în consiliile locale. De Codru Vrabie
Cumulul pensiei cu salariul: una vorbim, alta
fumăm la guvernare. Ce pensionari speciali are Cabinetul Cîţu
Prognoza meteo: Cât de mult se încălzeşte. Unde se anunţă lapoviţă şi ninsori
Prognoza meteo: Iarna se întoarce în forţă. Unde se anunţă ninsori, cât va fi de frig
Aristocraţia bugetară: nababi pe bani publici în consiliile statului
Prognoza meteo: Cât de cald se anunţă. Ce fenomene de iarnă lovesc în weekend
Prognoza meteo. Când vine primăvara cu adevărat. Unde se întoarce iarna
Garry Kasparov: „Putin foloseşte resursele uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, bănuiesc că şi în România” INTERVIU
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii