
Integrarea Europei în România
Crăciunul nu e doar o sărbătoare religioasă. E şi un dat cultural, precum şi un prilej de reculegere, de bilanţ şi reflecţie. Ce-a adus 2015? Ce vor aduce următoarele douăsprezece luni României? Dar Europei şi lumii?
Crăciunul nu e doar o sărbătoare religioasă. E şi un dat cultural, precum şi un prilej de reculegere, de bilanţ şi reflecţie. Ce-a adus 2015? Ce vor aduce următoarele douăsprezece luni României? Dar Europei şi lumii?
Securitatea României nu poate fi garantată decât în contextul unei structuri euro-atlantice, inervată de NATO şi de structurile defensive comune ale UE. O astfel de structură nu poate fi însă văzută ca un instrument extern. Nu este o armură pe care o pui când vrei şi o dai jos când ţi se pare prea grea. De Sorin Adam Matei
O carte despre mass-media este, de fapt, o carte despre starea actuală a societăţii. Instituţii cu acţiune directă asupra unei diversităţi de publicuri, mass-media sunt un element intrinsec al organizării şi funcţionării mediului social.
Epopee a deriziunii bufe, Tiganiada este o Româniadă a reproşului şi auto-flagelării istorice, ajunsă pe culmile disperării, de la incredibilul Dracula, la ratarea circumscrierii în fervoarea Secolului luminilor, eşecului europenizării.
Aderarea unui stat la Uniunea Europeană este însoţită obligatoriu de procesul de europenizare a întregului spaţiu al noii entităţi teritoriale. O analiză a acestui proces cuprinde lucrarea Europenizarea în media transnaţionale de Andra-Dina Pană.
În studiile despre europenizare se discută doar tangenţial despre interesele, motivaţiile şi aspiraţiile societăţii româneşti de a se europeniza, despre contextele economice, sociale şi istorice interne în care se produce şi se afirmă europenizarea în România. Prioritar, este abordată europenizarea politică, fără a se da atenţie altor tipuri de europenizare – socială, culturală, economică.
Copiii au lumea lor, cu înţelepciuni cotidiene şi legi numai de ei ştiute şi înţelese. Fiicele noastre cresc şi devin pentru mine un soi de barometru pentru societatea ce va sa fie cea din Moldova în câţiva ani.
Un filosof belgian, Jacques Dewitte (stabilit, între timp, la Berlin), a scris o carte întreagă („Excepţia europeană“) ca să definească, în alţi termeni decît cei convenţionali, identitatea civilizaţiei din care facem parte. Punctul de pornire este un tablou, pictat în secolul al 16-lea, de olandezul Jan Mostaert.
Renunţarea Ucrainei la încheierea Acordului de sociere cu Uniunea Europeană este o victorie a Rusiei, cu atât mai răsunătoare cu cât părea că între cele două părţi se bătuse palma. Mişcarea Rusiei vizează şi deturnarea Republicii Moldova de la procesul de europenizare.
Aderarea României la Uniunea Europeană ar fi trebuit să fie pregătită de o amplă mişcare intelectuală, care să declanşeze acţiuni de evaluare a europenizării societăţii româneşti în contextul perioadei postcomuniste.
Cartea profesorului Boia despre sursele şi componentele „diferenţei” româneşti („De ce e România altfel?”) a stîrnit, inevitabil, dezbateri aprige, susţinute nu atît cu argumente, cît cu „stări” difuze, născute dintr-un frison patriotic contrariat. Profesorul Boia a oferit o carte de idei, pornind, fireşte, de la fapte, dar adunînd totul sub generalitatea unei teze radicale.
Era previzibil ca, mai devreme sau mai târziu, maniera în care autorităţile de la Bucuresti abordează chestiunea statului de drept să se afle la originea unui incident diplomatic de natura controversei legate de admiterea în spaţiul Schengen.
Din 2014, cei care vor să fie funcționari publici trebuie să cunoască o limbă străină: engleza, franceza, germana, spaniola sau italiana. Cel puțin, asta prevede Clasificatorul unic al funcțiilor publice
Până nu de mult, ora exactă venea din America. Aşa am aflat noi europenii de van, cutie automată sau SUV – maşină de tren, cum se numea pe plaiuri mioritice. Iată că lucrurile au luat o turnură dramatică pentru americani.