
Surse. Cel puţin zece parlamentari USR l-ar putea urma pe Dacian Cioloş
Cel puţin zece parlamentari USR, printre care Andrei Lupu, Simina Tulbure, Oana Camberra, Ştefan Pălărie, l-ar putea urma pe Dacian Cioloş la noul său partid, REPER.
Cel puţin zece parlamentari USR, printre care Andrei Lupu, Simina Tulbure, Oana Camberra, Ştefan Pălărie, l-ar putea urma pe Dacian Cioloş la noul său partid, REPER.
Un comunicat dat publicităţii ieri, 31 mai, anunţă că Dacian Cioloş şi patru europarlamentari au părăsit USR şi vor forma o nouă formaţiune politică. Voi analiza acest comunicat şi voi spune câteva cuvinte la cald.
Europarlamentarul USR Dacian Cioloş va anunţa un nou proiect politic săptămâna viitoare, după cum au declarat pentru News.ro surse apropiate fostului lider USR, precizând că acesta va fi urmat de maximum 10 parlamentari USR şi de patru eurodeputaţi.
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan a iniţiat, împreună cu alţi trei europarlamentari, o scrisoare prin care solicită preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, şi şefului diplomaţiei UE, Josep Borrell, să suspende imediat importurile de petrol, gaz şi cărbune din Rusia până la încheierea agresiunii din Ucraina.
Un grup de peste 40 de europarlamentari, printre care şase români, a cerut Comisiei Europene (CE) să investigheze rolul Gazprom în creşterea preţurilor europene la gaz, susţinând că întreg comportamentul companiei i-a făcut să suspecteze manipularea pieţei, scrie G4Media.
Rezoluţia Parlamentului European care propune ca familiile LGBTIQ şi cuplurile de acelaşi sex să aibă libertăţi egale de circulaţie şi aceleaşi drepturi de reîntregire a familiei în toate ţările UE a împărtit politicienii români în două tabere: cei care susţin familia tradiţională şi cei care vor drepturi egale pentru toţi.
PSD solicită Ministerului Afacerilor Externe să explice public cine a dispus transmiterea către europarlamentarii români a documentului privind aşa-zisa „Poziţie a României” pe marginea propunerii de „directivă privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană”.
Parlamentarii europeni s-au arătat îngrijoraţi de tratamentul acordat de Marea Britanie mai multor cetăţeni UE, printre care şi români, reţinuţi de autorităţile britanice pentru că nu aveau vize de muncă. Au existat cel puţin 30 de astfel de cazuri în trecut, în care au fost implicaţi cetăţeni germani, greci, italieni, români şi spanioli, potrivit politico.eu.
Europarlamentarul PSD Dan Nica a transmis că Fondul Tranziţiei Juste a fost adoptat de Parlamentul European. Europarlamentarul a explicat că din punct de vedere financiar s-a obţinut „tot ce se putea” şi că „mingea e în terenul Guvernului” acum.
Zic că e foarte important să ştim cât valorează principiile politicienilor români, pardon de expresie că nu vreau să jignesc pe nimeni.
Dincolo de sumele din viitorul buget multianual - oricâte zerouri ar avea – se aşterne viitorul cetăţenilor europeni. Din fericire, pandemia i-a determinat pe liderii europeni să lase deoparte orgoliile şi calculele politice interne şi să pună în mişcare un plan pentru salvarea Europei, care altfel nu ar fi fost nici măcar imaginabil. România va primi o felie importantă din torul bunăstării (79,9 miliarde de euro). Care sunt priorităţile?
Se petrece ceva grav şi cred că ar fi timpul ca cineva să dorească cu adevărat, dincolo de circul demagogiilor politice, să reacţioneze dur. Tocmai fiindcă este vorba despre securitatea naţională în cel mai pur sens al acestui termen, cel care se referă la supravieţuirea acestei naţiuni a noastre în termenii civilizaţiei sale actuale.
Dacă ar fi fost cât de cât coerenţi cu circul făcut înainte de europarlamentare, liderii partidelor politice, atâtea câte au reuşit să intre în PE, ar fi trebuit acum să vină să vă spună cum sunt de interesate de repartiţia de funcţii şi responsabilităţi care s-a negociat încă din seara zilei de 26 mai, imediat după aflarea rezultatelor. Şi cum s-au bătut pentru interesele de reprezentare ale României.
Europarlamentarul Cristian Preda a publicat o scrisoare în care familiile jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia şi a jurnalistului slovac Jan Kuciak, ucişi fiindcă dezvăluiau acte de corupţie, cer Consiliului s-o numească pe Laura Codruţa Kovesi la şefia Parchetului European.
Românii nu sunt interesaţi de alegerile europarlamentare şi nu ştiu de cine sunt reprezentaţi la Bruxelles, relevă un studiu realizat de Biroul de Cercetări Sociale (BCS).
Zece social-democraţi români au votat, joi, împotriva raportului referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind îngheţarea fondurilor pentru ţările membre care nu respectă statul de drept.
Marţi, 473 de europarlamentari au fost de acord cu adoptarea rezoluţiei privind statul de drept în România, iar 151 au votat contra. 40 dintre cei 664 de participanţi s-au abţinut. Aceste măsuri au fost luate după ce PSD a modificat legile Justiţiei şi Codurile penale.
Prim-ministrul Viorica Dăncilă s-a prezentat, miercuri, la dezbaterea din plenul Parlamentului European (PE) pe tema statului de drept din România, anunţând încă de la început că, deşi „respectă şi preţuieşte” Uniunea Europeană, nu a venit acolo ca „să dea socoteală”. În apărarea guvernului de la Bucureşti au sărit, în timpul discuţiilor, doar europarlamentarii PSD-ALDE şi reprezentaţii grupurilor extremiste de dreapta.
L-am cunoscut pe Cristian Preda atunci când eram student al Facultăţii de filosofie. Îmi amintesc că la cursul pe care îl ţinea, „Structuri şi instituţii politice”, se mişca natural între cărţi şi urmările lor practice. Multe cărţi îl însoţeau la curs. Plecând de la ele, profesorul ne ajuta să înţelegem cum au apărut şi funcţionează instituţiile politice contemporane.
Încălcările statului de drept, de data aceasta cele din Ungaria, i-au determinat pe eurodeputaţii „să activeze procesul de sancţiuni”.
Tema este una la îndemână şi evidentă: intrarea României în Spaţiul Schengen. Problemă care, pe an ce trece, se transformă, vizibil, fie într-o şaradă imposibil de descifrat, fie într-o batjocură la adresa ţării noastre care, totuşi, cum se spune în Tratat, este un stat membru cu drepturi şi cu obligaţii egale cu cele ale partenerilor din club.
Parlamentul de la Strasbourg e puţin cunoscut, deşi e constituit prin alegeri directe de aproape patru decenii. România nu face excepţie. În ultimul deceniu, ea a fost reprezentată în forul legislativ european, dar cunoaşterea instituţiei n-a sporit şi acasă. Dimpotrivă. S-au născut mai multe percepţii eronate în privinţa europarlamentarilor, fără ca vreunul dintre ei să le contrazică. Voi încerca să fac eu aşa ceva.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, i-a apostrofat dur , marţi, pe europarlamentarii chiulangii. „Sunteţi ridicoli“, le-a spus şeful CE euroaleşilor în plină şedinţă plenară la Strasbourg de evaluare a preşedinţiei malteze a Consiliului UE, încheiată vineri, 30 iunie.
Europarlamentarii cer guvernării de la Chişinău să renunţe la intenţia de a schimba sistemul electoral. Într-o scrisoare trimisă luni, 26 iunie, pe numele preşedintelui Igor Dodon, al premierului Pavel Filip şi al preşedintelui Parlamentului, Andrian Candu, 25 de deputaţi ai Parlamentului European îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu ultimele evenimente din Republica Moldova, transmite Radio Europa Liberă în ediţia online, citată de IPN.
Parlamentul European a aprobat marţi un plan UE de a aprofunda coordonarea în privinţa politicii apărării între statele membre, pentru o dependenţă mai mică de Statele Unite, după victoria lui Donald Trump în alegerile din această ţară, relatează Reuters.
Europarlamentarul PNL Daniel Buda a declarat, vineri, pentru News.ro, că în urma întâlnirii cu premierul Dacian Cioloş, s-a stabilit ca Executivul şi membrii români ai Parlamentului European să îşi sincronizeze acţiunile în ceea ce priveşte accesul României în spaţiul Schengen şi în privinţa ridicării vizelor de către Canada.
Mai mult de jumătate din cei 32 de europarlamentari români nu vor participa la întâlnirea de vineri după-amiază cu premierul Dacian Cioloş pe tema referendumului din Marea Britanie, după ce la precedenta întâlnire de acest fel au fost prezenţi doar nouă eurodeputaţi, iar una a fost anulată după ce un singur europarlamentar a confirmat participarea, au declarat pentru News.ro surse politice.
Cei mai mulţi eurodeputaţi români au fost de acord cu retragerea cât mai repede a Marii Britanii din UE, ca urmare a rezultatului referendumului din 23 iunie. Singurii europarlamentari români care nu au votat rezoluţia Parlamentului European au fost Monica Macovei şi Marina Jean Marinescu. Macovei arată că există pericolul segregării Europei.
Europarlamentarii români fac apel la britanici şi la români din Marea Britanie să voteze pentru rămânerea în UE, arătând riscurile privind stabilitatea proiectului european şi implicaţiile asupra României în cazul unui Brexit.
De această părere este delegaţia Partidului Popular European aflată în aceste zile la Chişinău, într-o vizită de lucru.