etnolog - ultimele știri

Pentru un cercetător etnolog, munca de teren nu este deloc ușoară, iar pentru ca informația să fie cât mai autentică este nevoie de însușirea obiceiurilor locului, pentru ca oamenii simpli să se simtă cât mai în largul lor.

Omul care şi-a dedicat întreaga viaţă culturii şi care a pus bazele singurului muzeu din România în domeniul agriculturii s-a stins din viaţă la Slobozia. Etnologul Răzvan Ciucă a pus umărul la înfiinţarea Muzeului Agriculturii din Bărăgan.

Prima îmbăiere a nou-născutului era una ritualică în satele din Maramureş. Pentru prima baie trebuiau îndeplinite o serie de reguli bine păstrate de-a lungul secolelor.

Obiceiul a rezistat până spre finalul secolul XX, o ultimă punere în scenă a scenariului magico-ritual fiind consemnată în 1984, într-un sat sălăjean în care a izbucnit o epidemie printre animalele domestice.

Reputaţii etnologi Artur Gorovei, Simion Florea Marian şi Gheorghe F Ciauşanu atrag atenţia, în lucrările lor, asupra câtorva extrem de ciudate superstiţii româneşti despre legătura dintre comportamentul unor animale şi semnele morţii.

În spaţiul satului tradiţional românesc, Botezul Domnului, Boboteaza sau Apa Botează este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, alături de Paşte şi Rusalii. Calendaristic vorbind, este ultima mare sărbătoare care încheie ciclul de sărbători a...

Evenimentul care era una dintre cele mai importante practici culturale ale satului aduna laolaltă tinerii din sat, care petreceau până în zorii zilei.

Dacă obiceiurile româneşti de altădată conţineau o mulţime de acte barbare, perpetuate din generaţie în generaţie, în ultimele decenii au apărut tradiţii noi de nuntă, multe dintre ele la fel de bizare precum cele din vechime. Iată ce spun etnologii ...

În satul Galeşu, la intrarea în comuna argeşeană Brăduleţ, se păstrează poate cel mai vechi şi mai frumos obicei pascal românesc: Împăcarea satului şi masa comună din jurul bisericii. Un praznic vechi de sute de ani, la care se întorc acasă şi fiii s...

În satul tradiţional românesc, pregătirile pentru Sărbătorile Pascale vizau nu doar trupul, cât şi sufletul, prin ţinerea postului, rugăciune şi mersul la biserică.

Istoria oului este foarte interesantă şi începe cu foarte mult timp înainte de creştinism. Îl vom întâlni în cultura tuturor popoarelor lumii.

Datinile de Crăciun au origini similare, deşi se manifestă diferit de la o zonă la alta a ţării. Specialiştii spun că unele vestesc Naşterea Mântuitorului, altele însă amintesc de ritualurile arhaice din preajma solstiţiului de iarnă.

În ziua de 20 decembrie are loc tradiţionala tăiere a porcilor, ritual încărcat de semnificaţii deosebite. Sfântul Ignatie al Antiohiei este cunoscut în popor sub denumirea de Ignatul porcilor sau Inătoarea.

În credinţa populară, Babele, nouă la număr, îşi au originea în povestea Dochia şi oferă indicii despre cum va fi anul respectiv.

Importarea sărbătorii americane celebrată anual în 14 februarie, cu inimioare, trandafiri şi declaraţii de dragoste, a readus în atenţia colectivă o sărbătoare asemănătoare din cultura românească, peste care se aşternuse praful uitării.

Dragostea etnologului Camelia Burghele pentru satul tradiţional s-a materializat într-o monografie generoasă, completă şi complexă, ce include ample studii etnografice, etnologice, folclorice şi antropologice privind spaţiul rural sălăjean.

În popor, buchetul sau coroniţa de sânziene este nelipsită în ziua de 24 iunie. Odinioară, oamenii credeau că aceste plante puteau alunga orice rău.

Una dintre vechile tradiţii din satul maramureşean este cea legată de ursitoare. Masa care le era destinată are o încărcătură ritualică deosebită. Femeile care erau pe cale de a naşte puneau pe masă mâncare pentru ca ursitoarele să fie mulţumite şi s...

Invenţie turcească, sarmaua a fost preluată, în diferite variante, de bucătăriile mai multor ţări din Europa şi Asia. În România, inventivitatea gospodinelor a născut poate cele mai numeroase şi mai interesante combinaţii de ingrediente.

O cercetare etnografică făcută în prima jumătate a secolului XX de către reputatul etnograf român Gh.F. Ciauşanu (1889-1963) scoate la lumină relaţia „încordată” care a existat în Evul Mediu, dar şi la începuturile erei moderne, între lumea rurală şi...

Într-o epocă a globalizării, care demontează valorile autentice naţionale, câţiva oameni entuziaşti, pasionaţi de lucrul vechi şi frumos, de tradiţiile şi meşteşugurile populare, au şters praful şi uitarea de pe preţioasele obiecte de patrimoniu şi l...

Exilat de 37 de ani în Statele Unite, etonograful şi scriitorul Constantin Eretescu spune că America continuă să fie un mit, o ţară a tuturor posibilităţilor, dar asta „nu înseamnă că toţi sfârşesc acolo unde vor să ajungă“

Sâmedrul şi Sângeorzul sunt două personaje de căpătâi din folclorul românesc. Sub cele două nume îi regăsim pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, sărbătorit pe 23 aprilie, şi pe Sfântul Dumitru, celebrat pe 26 octombrie. Cei doi apar în scrierile etnolog...

Cultivarea porumbului a avut întotdauna o importanţă deosebită în cutura populară românească, iar în Maramureş a fost compeltată de o serie de ritualuri şi credinţe din bătrâni. Mai multe obiceiuri şi ritualuri din vechime aduc porumbul la un nivel d...

Magia a ocupat un loc aparte în cultura românească, iar în satul maramureşean, un loc cu totul special. Aici, multe credinţe „au rezistat“ peste ani, fiind transmise din generaţie în generaţie şi în special în Maramureşul istoric mai pot fi găsite fe...

Încondeierea tradiţională a ouălor cu ceară curată de albine este o tradiţie pierdută în judeţul Galaţi. Dacă acum o sută de ani, de Paşti, gospodinele transformau oul într-o mică operă de artă, astăzi gălăţencele folosesc vopsea din comerţ şi uneori...

Încă din antichitate, deochiul a fost considerat unde din cele mai mari primejdii la care puteau fi supuşi pruncii. Popoarele vechi şi moderne au crezut şi cred în privirea ochilor care au putere magică şi periculoasă. Psihologii vorbesc despre deoch...

În lumea rurală românească încă mai există locuri în care descântătorul este, în unele cazuri, un personaj mult mai de succes decât medicul. În acelaşi timp, doctorii susţin că descântecul poate avea, în cel mai bun caz, un rol psihologic minor, dar ...

Între o frenezie a travestirii şi o perioadă a permisivităţii, între urseală şi urare, tradiţia românească specifică cumpenei dintre ani este şi astăzi intens păstrată. Etnologul bucureştean Doina Işfănoni a explicat care sunt tradiţiile de Revelion ...

Etnologul Danielle Musset a depus la Fonoteca de la MMSH anchetele de teren realizate pentru teza sa de de doctorat având ca subiect Ceremonia de căsătorie în Moişeni, România 2. Corpusul anchetelor, cu o durată totală de cinci ore, conţine două inte...

Venirea primăverii în nord-estul ţării era marcată de bunici printr-un ritual anume prezentat de etnologii ieşeni.