Coliziunea frontală între două autoturisme, produsă în weekend, pe DN10, la Nehoiu, Buzău, a fost surprinsă de camera de bord a uneia dintre maşinile implicate. Trei persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 24 de ani au fost rănite.
Mulţi dintre noi s-au obişnuit să mănânce în viteză, pe unde şi ce apucă, iar în timp acest gen de alimentaţie îi îmbolnăveşte. Există o adevărată psihologie a mâncatului, ce presupune atât alegerea unor alimente cât mai sănătoase, dar şi gătirea lor fără stres şi emoţii negative.
Majoritatea dintre noi are tendinţa de a judeca orice experienţă pe care o are şi orice persoană cu care interacţionează. Practic, etichetează totul, ceea ce pe termen mediu şi lung îi poate afecta pe plan mental, emoţional şi fizic.
Unul din doi angajaţi români recunoaşte că gândurile neîncetate despre pandemia Covid-19 au făcut ca starea lor psihică să aibă de suferit, iar 23,6% afirmă că au fost chiar foarte afectaţi din punct de vedere emoţional, arată rezultatele unui sondaj realizat de platforma de recrutare online BestJobs.
Foarte puţine studii măsoară impactul devastator pe care îl manifestă divorţurile asupra sănătăţii mentale şi emoţionale asupra copiilor. De cele mai multe ori, copilul pică la mijloc şi este cel care suferă cel mai mult.
În fiecare zi, numărul noilor infectări e o simplă statistică pe care o aflăm din ştiri. Până când, într-o bună zi, ajungem să fim incluşi în bilanţul ultimelor 24 de ore. În acel moment, totul se va schimba.
Puţini dintre noi realizează acum că ceea ce am trăit la nivel social şi personal nu se va mai întoarce. Am acumulat deja foarte mult stres, furie, fobii şi anxietate, iar calea pentru a scăpa de toate acestea este să ne remodelăm la nivel mental şi emoţional.
Autorităţile transmit o serie de sfaturi pentru cei din linia întâi care luptă cu COVID-19 şi îi învaţă cum să reducă reacţiile de stres traumatic secundar(STS), asociate cu gestionarea evenimentelor de criză.
Mulţi dintre noi au învăţat să se concentreze mai mult pe iubirea exterioară decât pe cea interioară. Atât timp cât nu ne vom iubi pe noi înşine, nu ne vom cunoaşte cu adevărat şi nu vom putea să ne depăşim limitele.
Persoanele cu încredere de sine scăzută sunt mult mai vulnerabile în faţa stresului şi implicit a bolilor. De asemenea, sunt predispuse să comită mai multe greşeli la locul de muncă şi să fie superficiale şi distrase în viaţa de familie.
Deşi în aparenţă poate părea o banală expresie, în realitate aceasta ne poate influenţa profund viaţa, în funcţie de educaţia şi credinţele pe care le avem. Şi asta pentru că întotdeauna vom fi sclavii gândurilor noastre.
Mulţi dintre noi se tem să greşească pentru că au fost programaţi mental de către familie şi şcoală că este un lucru rău, care i-ar supune ridicolului şi le-ar afecta cariera profesională, dar şi viaţa personală.
Mulţi dintre noi înţeleg greşit ideea de succes. Indiferent de domeniul de activitate, succesul se obţine, de regulă, gradual şi necesită un management extrem de riguros. Fără acest management, cei în cauză nu vor şti să gestioneze situaţiile cu care vor ajunge să se confrunte, sfârşind prin a cădea în depresie şi putând ajunge chiar la sinucidere.
Majoritatea oamenilor evită să pună presiune pe ei înşişi pentru a nu se trezi în situaţia neplăcută de a nu face faţă stresului, dar şi pentru că nu vor să îşi asume responsabilitatea pentru pornirea şi ducerea la bun sfârşit a unui proiect. În realitate, puţin stres este de dorit în ceea ce facem, pentru că astfel ne vom descoperi şi dezvolta noi abilităţi.
Dincolo de impoliteţe, încăpăţânarea unora dintre noi de a refuza dialogul, fie că vorbim de familie sau de serviciu, ascunde probleme mentale şi emoţionale ce pot duce în timp la grave afecţiuni psihice.
Stresul reprezintă în momentul de faţă principala cauză generatoare de boli oriunde în lume. Persoanele stresate au imunitatea scăzută, un risc ridicat de atac de cord, iar oasele şi creierul îmbătrânesc mult mai repede.
Mulţi dintre noi suntem influenţaţi şi chiar manipulaţi de către familie, anturaj, societate şi religie să alegem un anumit drum în viaţă. Pe parcurs, o bună parte constată că jobul ales nu este ceea ce şi-au dorit.
Motivaţia joacă un rol important în vieţile fiecăruia dintre noi, fie că vorbim de partea personală sau de cea profesională. Fără acel imbold care să ne impulsioneze să trecem la acţiune, nu vom face decât să visăm, iar dacă vom decide la un moment dat să acţionăm, fie vom renunţa repede, fie vom face prost acel lucru.
De cele mai multe ori, este dificil să îţi dai seama când investeşti într-o relaţie toxică. Când iubeşti sau încerci să te convingi că simţi asta, este foarte greu să-ţi dai seama că investeşti sentimente într-o relaţie care îţi face rău.
Mulţi dintre noi acţionează instinctual când se lasă influenţaţi de o frică sau alta. Emoţiile negative conduc la dezechilibrarea glandelor endocrine, iar de aici şi până la declanşarea unei boli nu mai este decât un pas.
Mulţi dintre noi cad pradă viciilor, cum ar fi fumatul, alcoolul, jocurile de noroc sau jocurile pe calculator, acestea ajungând să ne controleze viaţa. Deşi ne fac rău, chiar ne îmbolnăvesc la un moment dat, nu reuşim să ne debarasăm de acestea pentru că voinţa noastră este mai slabă decât puterea pe care o exercită asupra mentalului nostru aceste programe negative.
Mulţi dintre noi îşi irosesc ani din viaţă în încercarea de a face lucruri care le-ar creşte bunăstarea financiară sau cea socială, omiţând că sunt deja experţi pe alte zone şi fac acele activităţi cu pasiune. În spatele acestui impuls, stă programarea mentală realizată de părinţi, societate sau anturaj.
Numită şi boala perfecţioniştilor, autocritica excesivă afectează în timp sistemul muscular, sistemul osos şi pielea. Persoanele în cauză pierd controlul asupra propriilor gânduri şi emoţii, care rămân setate pe ideea că nimic din ceea ce fac sau spun nu este bine.
Persoanele care resping dialogurile care pot degenera în discuţii în contradictoriu şi chiar în conflicte refuză în primul rând să se lase angrenaţi în această stare negativă, dar le lipseşte şi curajul în susţinerea propriilor puncte de vedere.
Mulţi dintre noi sunt setaţi de şcoală, religie şi societate să facă cât mai puţine greşeli, pentru că altfel vor fi marginalizaţi şi ridiculizaţi şi îşi vor pierde familia şi locul de muncă. În realitate, cei care au reuşit cu adevărat în viaţă au avut parte de multe eşecuri înainte de a găsi calea proprie spre succes.
Totul porneşte de la ce gândim şi ce simţim, iar focusarea pe aceste zone ne va aduce la acea starea de echilibru interior, la care mulţi dintre noi aspiră, dar pentru care puţini sunt dispuşi să aloce timp şi efort ca să o atingă.
Mulţi dintre cei care suferă de o boală, în special cronică, ajung în timp să îşi schimbe personalitatea. Calea spre vindecarea fizică porneşte de la minte şi zona emoţională, care trebuie curăţate de gânduri şi emoţii negative.
Mai multe studii ştiinţifice arată că nevoia omului modern de a-şi îmbunătăţi confortul personal poate avea efecte extrem de grave asupra sănătăţii, scăzând imunitatea, accentuând depresia şi reducând semnificativ capacitatea individului de adaptare la situaţii neprevăzute.
Când vorbim despre relaxare, fiecare dintre noi are propria raportare la această stare. Unii dintre noi înţeleg prin relaxare o ieşire cu prietenii în oraş sau vizionarea unui film la televizor, în timp ce alţii ies în natură sau ascultă muzica preferată.
Mai multe studii psihologice efectuate în ultimii ani au scos la iveală faptul că o bună parte dintre români au suferit cel puţin o dată un episod psihotic, ce se caracterizează prin halucinaţii, schimbări în structura de personalitate şi manifestări de gândire dezorganizată. Este adesea acompaniat şi de neînţelegerea comportamentului propriu, dificultăţi în interacţiunea socială şi în realizarea activităţilor cotidiene.
Putin nu renunţă la cucerirea Ucrainei: „Nu ascultă pe nimeni. Are propriile planuri de restaurare a imperiului”
Conflict mocnit în Coaliţie în relaţia
PNL-PSD cu UDMR
SPECIAL | Povestea Smarandei Brăescu, femeia fantastică a României
Cel mai negru coşmar: o Rusie nucleară în haos. Predicţia unei experte în analize de risc
Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române
Analistul George Friedman, despre poziţia României în conflictul ruso-ucrainean: „Este, poate, cea mai abilă din toată Europa de Est”
UDMR devine, pas cu pas, oaia neagră a
Coaliţiei
PSD reînvie tema revizuirii Constituţiei. Modificările, încă sub semnul întrebării
Un
fost spion KGB dezvăluie adevărata
faţă a lui Putin: „Narcisist,
bun politician
şi rău până în măduva oaselor” EXCLUSIV
Discursul lui Putin, văzut ca un delir. Analist militar: „Numai fabulaţii”