dumitru chisalita - ultimele știri

O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) arată ce variante de consum ar fi mai ieftine pentru cetăţeni: full electric sau mix energetic (cu sau fără termoficare).

11.611 români stau în întuneric în localități parcă uitate de lume, după cum reiese din datele stocate de Asociația Energia Inteligentă într-un Registru Electronic Național.

Pe fondul unor temperaturi ale aerului peste media perioadei și/sau ale intensificării vântului, pe piața Intraday și Pentru Ziua Următoare, au existat prețuri negative ale energiei electrice.

Politicile antisărăcie energetică derulate în România ultimilor 30 de ani s-au bazat aproape exclusiv pe subvenții și prețuri reglementate, aspect care nu a avut efectul scontat.

România are şansa istorică de a dezvolta gazele viitorului şi a se plasa în topul mondial al ţărilor verzi, consideră Asociaţia Energia Inteligentă.

CE nu a dorit să includă tehnologiile de generația a patra a SMR în Alianța privind reactoarele modulare mici, precizează Dumitru Chisăliță, președintele AEI, enumerând motivele respingerii.

În contextul crizei energetice, UE a sporit și a accelerat instalarea de tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile, ceea ce a consolidat aprovizionarea cu energie a UE.

România investește câteva miliarde de euro în exploatarea gazelor din Marea Neagră, în timp ce susține la CE interzicerea utilizării lor, avertizează Dumitru Chisliță, președintele AEI.

Dependența de importurile în energie în Europa nu a suferit modificări importante în ultimii ani, Europa rămânând puternic dependentă de importurile de energie chiar și după criza energetică.

Parlamentul European a adoptat marți Directiva privind schimbările climatice, care interzice printre altele și centralele termice de apartament.

În timp ce România se amăgește că va fi țara cu primul mini reactor nuclear din lume (SMR Doicești), Rusia și China pun în funcțiune și utilizează această tehnologie.

Înțelegerile dintre marile țări producătoare de petrol de a limita producția de petrol și epuizarea resurselor de ţiţei, sunt realități la care trebuie să se răspundă cu măsuri concrete.

La nivelul Europei un nou vânt pare să bată, deoarece energia nucleară nu mai este un tabu, nici măcar în cadrul Comisiei Europene, astfel a fost lansată “Alianța privind SMR.

România a patra țară din Europa sub aspectul reducerii emisiilor de CO2, se poziționează ca o țară dornică să fie vârful de lance al tranziției în vederea prevenirii schimbărilor climatice.

Măsurile luate în perioada 2022-2023 pentru a scăpa de dependența energetică de Rusia au fost eficiente, dar nu înlătură posibilitatea ca Europa să se poată confrunta cu o nouă criză.

Decarbonizarea transportului rutier din UE va avea un impact din ce în ce mai mare asupra cererii de combustibili fosili și biocombustibili, în special după 2030.

Finanțarea europeană a rețelelor de gaze nu mai este eligibilă, dar este cea a rețelelor de hidrogen, amintește Dumitru Chisăliță, președintele AEI, explicând cum pot fenta unele firme sistemul.

După 2028 există incertitudini privind suficiența petrolului în lume, iar după 2050 „există o incertitudine substanțială cu privire la nivelurile viitoarelor oferte și cererii de combustibili lichizi”

România este prima țară din Europa care a dezvoltat o industrie de gaze, azi, este singura țară din UE care nu are nici un proiect pe hidrogen în derulare, punctează Dumitru Chisăliță.

Obligațiile UE privind creșterea cantității de biocombustibili folosiți în combustibilul pentru transporturi vor crește prețul benzinei cu cca 2,5% în anul 2025 și cca 3,8% în anul 2030.

Dacă instalaţiile sunt corect proiectate, nu prezintă defecte şi sunt etanşe, hidrogenul nu este mai periculos decât gazele naturale putând fi utilizat în sistemele actuale, susţine Dumitru Chisăliţă.

În urma discuțiilor purtate cu oficialii români, FMI a făcut o serie de recomandări Guvernului României pentru reducerea deficitului bugetar, inclusiv introducerea unei taxe pe carbon.

AEI cere Guvernului să ia urgent măsuri pentru evitarea dublării prețului gazelor în 2025, propunând profesionalizarea „câinilor de pază” ai pieței libere și reducerea TVA și a impozitelor.

Decarbonizarea nu trebuie să distrugă industriile mari consumatoare de energie și locurile de muncă din acestea, punctează expertul în energie Dumitru Chisăliță.

Programul „Rabla pentru sobe” este un program inadecvat pentru consumatorii vulnerabili, consideră Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Asociația Energia Inteligentă solicită dezvoltarea de urgență a unei Strategii post plafonare a prețului, pentru a se evita scumpirea gazelor în facturile românilor, după perioada de plafonare.

În ultimii trei ani, piața de gaze naturale a trecut prin multiple crize și a suferit de o volatilitate mare în ceea ce privește prețul de achiziție al gazelor naturale, precizează Dumitru Chisăliță.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri înaintea ședinței de Guvern că prețul gazelor a crescut inexplicabil în România în timp ce în alte state europene a scăzut, cerând să se facă verificări.

Peste douăzeci de state, printre care și România, au chemat sâmbătă, într-o declarație comună la COP28, la triplarea capacităților de energie nucleară la nivel mondial până în 2050 în raport cu 2020.

În perspectiva anului 2050, necesarul de energie electrică securitară a României poate fi rezolvată doar cu reactoare nucleare mici, în absența energiei electrice produse din cărbune și gaz.

Preluarea sistemului național de transport al gazelor naturale din Republica Moldova de către Transgaz, prin subsidiara sa Vestmoldtransgaz, reprezintă prima ieșire a companiei în afara României.

Furnizorii de energie nu fac presiuni pentru ieşirea mai devreme din schema de plafonare a preţurilor, dar cer ca plăţile să fie făcute la timp, transmite directorul executiv al ACUE.

Eliminarea plafonării/compensațiilor din facturile de energie electrică, este la fel ca la gaze, un process mult mai dificil de realizat, decât a fost introducerea lor, spune președintele AEI.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a transmis, joi, că România se apropie de un grad de umplere a depozitelor de gaze pentru sezonul rece de 85%.

Eliminarea plafonării/compensațiilor din facturile de gaze naturale este un proces mult mai dificil de realizat, decât a fost introducerea lor, susține Dumitru Chisăliță.

Din toamnă va începe „ecologizarea” importurilor industriale în Europa prin aplicarea unei așa numite „taxe pe carbon”.

România, teoretic, nu doar că ar putea să devină independentă energetică, dar ar putea să reducă și impactul caniculei și a ploilor abundente asupra populației, susține Asociația Energia Inteligentă.

Piața vehiculelor electrice din România este în creștere rapidă, în conformitate cu tendințele globale, ajungând la o cotă de piață de 10% în mai 2023, în timp ce automobilele diesel reprezentau 13%.

La nivel european, 65 de milioane de locuințe sunt încălzire cu centrale termice pe gaze naturale, din care circa 3 milioane sunt în România, iar înlocuirea lor ar fi extrem de costisitoare.

În anul 2022 foarte multe voci cereau reglementarea prețului la gaze de ”dragul consumatorilor”, spune expertul în energie Dumitru Chisăliță, precizând că lucrurile s-au mai liniștit acum.

Nebunia din anul 2022 privind plafonarea prețului la energie și gaze continuă să facă ”victime” și în anul 2023, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Prețurile mașinilor electrice variază între 22.000 de euro și 50.000 euro, în funcție de autonomie, cele hybrid fiind cu 30-40% mai mici decât cel al mașinilor electrice, potrivit unei analize.

Statul și-a crescut încasările din creșterea prețurilor la gaze cu 60% în doi ani, dar are nevoie de și mai mulți bani, consideră expertul în energie Dumitru Chisăliță.

Multitudinea de modificări pe piețele auto îi determină pe potențialii cumpărători să se gândească de două ori înainte de a decide ce fel de mașină cumpără.

Regulamentul european privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic poate crește insecuritatea și sărăcia energetică a României, se arată într-un studiu realizat de AEI.

Gazele cu efect de seră includ dioxidul de carbon, metanul, protoxidul de azot și alte gaze care se acumulează în atmosferă și mențin Pământul la o temperatură acceptabilă.

Tarifele de transport și distribuție a gazelor și energiei electrice au crescut de la 1 aprilie 2023, potrivit Legii 357/2022, prin adăugarea tuturor costurilor suportate de operatori în 2021 și 2022.

Mașinile viitoare vor fi electrice, pe hidrogen și LNG, încărcate rapid, cu o autonomie de 500 km și suficiente puncte de alimentare, susține Dumitru Chisăliță, președintele AEI.

Specialiștii în energie estimează că mașinile noi, atât cele cu motor pe combustie, cât și cele electrice, se vor scumpi considerabil prin strategia de decarbonare.

Cerințele europene stabilesc înlocuirea combustibilor lichizi (benzină și motorină) cu alte forme de energie, între care biocombustibilii vor devenii principalii combustibili lichizi.

România bate pasul pe loc în domeniul hidrogenului, deși este una dintre puținele soluții care pot ține „lumina aprinsă”, consideră expertul în energie Dumitru Chisăliță.

Actualul Sistem Energetic Românesc a fost proiectat în anii '60 și a funcționat perfect 30 de ani, potrivit unei analize realizate de expertul în energie Dumitru Chisăliță.

La nivel european, 65 de milioane de locuințe sunt încălzire cu centrale termice pe gaze naturale, din care circa 3 milioane sunt în România, iar înlocuirea lor ar fi extrem de costisitoare.

La nivelul UE este în curs să fie adoptat în acest an, un Regulament European cu privire la monitorizarea obligatorie a instalaților de gaz pentru evitarea eventualelor emisii.

Cele câteva zile geroase, cu temperaturi medii zilnice de sub -5 grade Celsius, au fost un mic test pentru independența energetică a României, potrivit expertului în energie Dumitru Chisăliță.

Obținerea celui mai mic preț la energia necesară încălzirii locuințelor se poate face doar prin investirea în sisteme care determină scăderea costurilor unitare cu energia, arată specialiştii.

OUG 186 din 28 decembrie a instituit taxa de solidaritate pe zona de extracție oil&gas&coal, ținta principală a acestui OUG fiind OMV Petrom, amintește expertul în energie Dumitru Chisăliță.

Românii cu mai multe locuințe pot plăti chiar și 5 lei/kWh pentru proprietățile care nu sunt adrese de domiciliu, chiar dacă a fost eliminată declarația pe propria răspundere, avertizează AEI.

Valoarea prețului plafonat la gaze pentru populație este cauza prețului ridicat ofertat la gaze pentru populație, arată Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Politicile energetice ale României vor aduce serioase probleme de credibilitate și mai puțini investitori în domeniu, consideră Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.