doom - ultimele știri
Breaking news: limba română a făcut un deal cu câteva surate europene (şi nu numai), de care o leagă mai nou un crazy bruderşaft, bun a se sărbători cu un big like, o horă, o seguidilla şi un ländler....
Ediţia a treia a Dicţionarului Ortografic, Ortoepic şi Morfologic nu mai revoluţionează limba română precum cea din 2005, dar vine cu mii de cuvinte noi provenite din limba engleză şi foarte folosite de cetăţenii români. Şi pandemia ne-a îmbogăţit vo...
Aflu că SGG a investit mai mult de 11.000 de euro pentru achiziţionarea a 400 de pachete de resurse lingvistice tipărite. Bănuiesc că şi guvernanţii au înţeles cât pe prost stau cu limba română. În schimb, stau bine cu banii, deşi nu ştiu să-i cheltu...
400 de pachete care cuprind Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX), Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic (DOOM), dar şi cărţi de gramatică au fost comandate pe adresa Secretariatului General al Guvernului urmând a fi livrate săptămân...
Unii vorbesc de evoluţia naturală a limbii. E drept, de-a lungul vremii, multe substantive au abandonat modelul iniţial de flexiune, adoptând un altul, inovator. Nimeni nu cere să revenim la „roate” sau „şcoale”. Când fenomenul este însă excesiv şi a...
DOOM (2005) a admis o serie de dublete: chipie/chipiuri, cicatrice/cicatrici, coarde/corzi, coperte/coperţi, găluşte/găluşti, niveluri/nivele (cu sensul „înălţime, stadiu, treaptă”), râpe/râpi, tuneluri/tunele etc. Despre aceste dublete am promis că ...
Mă voi opri astăzi asupra unor chestiuni ortoepice (alfabetul şi dubla accentuare), precum şi asupra unei chestiuni morfologice (pluralul dublu). Trebuie spus din capul locului că aceste fenomene merită o reflecţie mai îndelungată pentru ca DEX-ul să...
Acum vreo două decenii, scrierea cu majusculă era tratată în „Îndreptarul ortografic, ortoepic şi de punctuaţie”, al Academie Române, ultima ediţia, a V-a, fiind publicată în 1995. Ulterior, Academia a renunţat la „Îndreptar…”, prezentând aceste ches...
În lumea de azi, mesajele scrise apar pretutindeni. Le întâlnim pe stradă, pe afişe şi indicatoare, în magazine, pe etichete, alături de tot ce se vinde, pe şosele, la intrarea şi ieşirea din localităţi etc. Omul contemporan trăieşte într-o lume prol...
Limba română se manifestă ca un sistem lexical deschis, primind necontenit cuvinte din limbi străine, dominantă fiind azi engleza anglo-americană. În general, aceste cuvinte îşi menţin scrierea şi pronunţia din limba de origine, fără adaptări. Fireşt...
În limba română, cuvintele compuse, aparţinând tuturor claselor morfologice, se scriu fie despărţite, fie cu cratimă, fie împreună. În DOOM (2002), se face o descriere detaliată a principiilor care guvernează aceste opţiuni....
Abordarea formării cuvintelor prin derivarea cu sufixe şi prefixe este o temă actuală nu doar pentru că greşelile persistă, ci şi pentru că se observă, sub nefasta influenţă a englezei, o exagerată folosire a cratimei la cuvintele mai noi, formate cu...
Încheiem astăzi dificultăţile morfologice persistente. De aceea, nu voi relua toate aspectele din „Îndreptar”, ci doar pe cele curente, discutând şi unele tendinţe recente. Actuala fază se caracterizează îndeosebi prin absenţa modelelor de limbă. Jur...
„Nu trebuie să fii lingvist ca să-ţi dai seama că limba română s-a urâţit sau, mai bine zis, este urâţită, simplificată, traumatizată de unii vorbitori fără carte şi fără bun simţ. Nici limba scrisă nu dă totdeauna semne de inteligenţă şi corectitudi...