O mulţime clădiri care animau în trecut activităţile sociale ale localnicilor din Hunedoara au rămas pustii. Depopularea oraşului a contribuit la declinul acestora.
Date extrem de îngrijorătoare privind evoluţia demografică a judeţului Buzău în următorii 30 de ani. Potrivit statisticilor Eurostat, Buzăul se va confrunta cu o pierdere semnificativă a populaţiei, fiind printre cele mai afectate judeţe.
Oraşul este o reşedinţă de judeţ din estul României, care a avut parte de un monopol politic. Evoluţia sau involuţia sa demografică va fi stabilită în următorul recensământ al populaţiei, prevăzut pentru 2022.
România ar urma să aibă, în anul 2100, cu 6,6 milioane de locuitori mai puţin decât acum, arată estimările Eurostat. Cu o politică pronatalistă absentă, o emigraţie economică puternică şi servicii precare privitoare la forţa de muncă din import, şansele să oprim tendinţa de descreştere a populaţiei sunt nule
Pe finalul anului trecut (29 decembrie 2020), Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a organizat o dezbatere online având ca temă „De ce nu se întorc migranţii. Efectele depopulării cauzate de migraţia economică în Occident (1990-2020)”, cu prezentări susţinute de sociologul Dumitru Sandu, geograful George Ţurcănaşu şi antropologul italian Pietro Cingolani de la Universitatea din Torino.
Depopularea României va continua în ritm accelerat în acest secol. Potrivit estimărilor ONU, ţara noastră va avea în 2100 doar 11,9 milioane de locuitori. Cele mai afectate zone sunt şi vor fi, în continuare, cele de munte. Lumea pleacă la oraşe sau, mai grav, la muncă în străinătate.
Într-un articol recent, jurnalistul şi expertul în Balcani Tim Judah atrăgea atenţia asupra unor prognoze demografice tulburătoare. Până în 2050, cu 22% mai puţini locuitori, Croaţia va fi o ţară săracă de bătrâni, cu nimeni care să-i întreţină, scrie The Irish Times, preluat de Rador.
România a ajuns o ţară îmbătrânită şi depopulată, cu puţini tineri şi din ce în ce mai puţini lucrători care trebuie să susţină un număr în creştere de pensionari, arată un amplu raport al Institutului Naţional de Statistică, care analizează tendinţele de evoluţie a populaţiei ţării.
Europa Centrală şi de Est se confruntă cu o gravă problemă demografică, pierzându-şi populaţia din cauza instabilităţii economice şi politice, a respingerii imigraţiei şi a plecării masive a tinerilor în străinătate. „Bomba cu ceas“ este expresia folosită pentru a descrie această situaţie de către prim-ministrul ceh, populistul Andrej Babis, în cadrul Celui de-al treilea congres demografic care a avut loc la Budapesta.
Mii de spanioli au demonstrat duminică la Madrid pentru a cere Guvernului să ia măsuri pentru oprirea depopulării zonelor rurale ale Spaniei. Marşul sub genericul „Revolta Spaniei părăsite” a atras atenţia că în Spania 90% din populaţie este concentrată pe 30% din teritoriul naţional, mai ales la Madrid şi în zonele de litoral, numai 10% din populaţie locuind în interiorul ţării.
România este ţara europeană care va pierde cel mai mare număr de cetăţeni până în anul 2050. Concluzia se regăseşte într-un raport întocmit de o importantă organizaţie americană. Cu o populaţie îmbătrânită şi o rată scăzută a fertilităţii, statul român va pierde 23% din populaţie în următorii 32 de ani.
Anul 2017 a golit Moldova, Dobrogea şi Ardealul de oameni, în special de tineri cu vârste cuprinse între 25 şi 39 de ani. Sărăcia e principalul motiv pentru care românii preferă să plece în străinătate.
România se stinge între incompetenţă şi depopulare. Incompetenţa decidenţilor şi depopularea profesioniştilor. Cei puţini rămaşi fideli schimbărilor şi vredniciei, tributari creativităţii, sunt striviţi de leneşi congenitali, şmecheri prin educaţie parentală, puşlamale sociale, oportunişti de ocazie circumstanţiată de familie sau mafie.
Potrivit rezultatelor definitive ale ultimului recensământ, după cum reiese din datele Institutului Naţional pentru Statistică, depopularea a ajuns la 27%.
Zeci de oraşe din România au suferit în ultimii ani depopulări masive, conform datelor oficiale prezentate de către Guvernul României. Reşiţa se află pe locul doi în acest top, după Braşov, cu o scădere drastică a populaţiei de peste 30 de mii de locuitori.
Un primar botoşănean este dispus să ofere gratis locuinţe şi un loc de muncă celor care vor să se mute la el în comună. Edilul spune că a luat această decizie fiindcă populaţia a scăzut dramatic şi este tot mai îmbătrânită.
Comuna Rîmeţ din Alba este una dintre cele mai mici din ţară din punct de vedere a numărului populaţiei, cu ceva mai mult de 500 de locuitori, împrăştiaţi în 13 sate. Rîmeţul este, însă, comuna din România cu cele mai multe călugăriţe din România raportat la numărul de locuitori.
Aproape 60 de localităţi din judeţul Alba au, în prezent mai puţin de 10 locuitori. Fenomenul depopulării, mai ales în zona montană, a ajuns de necontrolat, nouă sate şi cătune din judeţ fiind efectiv şterse de pe hartă, iar alte 20 au mai puţin de cinci locuitori. Există, însă, şi o realitate inversă. Un cătun din Apuseni şi-a mărit numărul locuitorilor, de la 4 la 8, după ce o familie din Bucureşti s-a mutat aici în 2013.
Locuitorii unui sat din Alba folosesc apa sărată de la un izvor pentru a îmbunătăţi calităţile nutritive ale unor alimente. „Murătoarea” de la Ocnişoara are proprietăţi ce dau o aromă deosebită bucatelor. Locuitorii satului şi nu numai o folosesc în special pentru a săra carnea, slănina şi cârnaţii de porc înainte de procesul de afumare.
Motto: Patru lucruri au rămas stăpâne în sat: Deznădejdea, Alcoolul, Dumnezeu şi Moartea. Deznădejdea – traiul la nesfîrşit al trecutului, Alcoolul e pentru prezent, Dumnezeu e speranţa unui viitor, iar Moartea joacă de nevoie rolul realistului. (Vitalie Sprinceană)
Deşi tendinţa globală este urbanizare, multe capitale sau oraşe importante din ţări precum Rusia, România, Ungaria sau Italia pierd locuitori într-un ritm alarmant. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a întocmit un studio privitor la rata contracţiei de oameni care aleg să locuiască în marile oraşe.
Numărătoarea oficială a tuturor locuitorilor din judeţ arată o scădere masivă a populaţiei din întreg judeţul. O situaţie specială o reprezintă localităţile din Delta Dunării, acolo există comune în care trăiesc câteva sute de localnici.
Undeva sus în munţii Trascăului, la aproape 40 de kilometri de civilizaţie se află un sat uitat de lume, pe cale de dispariţie.
Dedesubturile campaniei de dezinformare din jurul crizei gazului rusesc din Republica Moldova. „Rusofoba Sandu trebuie să plătească”
Tulpina Omicron pune pe jar întreaga planetă: „Rata de creştere este incredibilă”. Ce măsuri ia România
Descoperire uimitoare în munţi, lângă Sarmizegetusa Regia. Ce au lăsat în urmă romanii din anii războaielor cu dacii
REPORTAJ Învestirea Guvernului Ciucă: PNL şi-a luat porţia de
umilinţă. Ce şi-au reproşat partidele şi cum s-a ajuns iar la proteste în Parlament
Anunţ neaşteptat în România: autostradă gata de inaugurare înainte de termen. Pe unde vom putea circula VIDEO
Împărţirea
ministerelor aprinde spiritele în PNL. Ce lideri au întors armele împotriva conducerii partidului
SURSE Cum arată schiţa Guvernului Ciucă, după împărţirea ministerelor între partide
Două TIR-uri conduse de tată şi fiu au strivit intenţionat o dubă. Scandal în timp ce victima murea în braţele medicilor. „M-a făcut pachet” | VIDEO
Negocierile PNL-PSD-UDMR,
deblocate: Nicolae Ciucă, variantă de compromis
Prima mare
înţelegere a noii coaliţii: împărţirea dregătoriilor din pachetul media