În Timişoara era decretată starea de necesitate. Era interzisă deplasarea în grup. Spectacolele au fost sistate. Oamenii trebuiau împiedicaţi să iasă în stradă.
În 17 decembrie, la ora 16.00, Ceauşescu a convocat la Bucureşti Comitetul Politic Executiv al CC al PCR. Măsurile drastice de înăbuşire a manifestaţiilor, inclusiv prin deschiderea focului, au fost aprobate de membrii C.P.Ex.
Procurori militari au extins ancheta, in rem, sub aspectul infracţiunii contra umanităţii, în „Dosarul Revoluţiei”. Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua conducere politică şi militară instaurată după data de 22 decembrie 1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice şi lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane.
O ţară cu peste 8 milioane de salariaţi, investiţii de 1,7 miliarde de lei vechi, 35 de milioane de oi, un produs naţional brut de 1,6 miliarde de lei. Acestea au fost previziunile şi promisiunile lui Ceauşescu pentru cel de-al IX-lea cincinal (1991-1995), făcute cu prilejul ultimului Congres PCR.
Nicolae şi Elena Ceauşescu au fugit de pe acoperişul Comitetului Central al PCR vineri, 22 decembrie 1989, la ora 12.08. Momentul a dat peste cap brusc regulile jocului, o parte au fost prinşi în ofsaid, însă mulţi jucători au rămas în teren. Sau au încercat să rămână. Acestea sunt caznele celor mai cutezători aghiotanţi ai dictatorului, sunt strategiile lor de a rămâne la putere când puterea nu mai exista.
Secţia Parchetelor Militare de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte a solicitat Senatului posibilitatea să îi fie puse la dispoziţie, spre consultare, raportul comisiei senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, a anunţat, luni, după şedinţa Biroului Permanent al Senatului, vicepreşedintele instituţiei, Ioan Chelaru.
În vârstă de aproape 52 de ani, şeful Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Galaţi, comisarul şef Hahui Petrică, renunţă la uniformă pentru a ieşi la pensie. De-a lungul carierei sale, acesta a fost într-o continuă alertă şi a ştiut mereu tot ce mişcă în zona infracţională din judeţele Galaţi, Brăila, Buzău şi Vrancea.
Victor Atanasie Stănculescu a promis în primăvară că va face o vizită la Timişoara. Acesta dorea chiar să ofere un interviu corespondentului de la Adevărul.
Procurorul General al României, Augustin Lazăr, a declarat marţi că dosarul „Revoluţiei”, care a fost redeschis ca urmare a unei decizii luate de Curtea Supremă, va primi, într-un termen rezonabil, soluţia temeinică şi legală a procurorului, iar acest lucru se va întâmpla în mandatul său de şef al parchetelor.
În continuarea declaraţiilor ostile ale oficialilor de partid şi de stat de la Budapesta, Ministerul Apărării al Ungariei a reformulat noua strategie militară maghiară, astfel încât, după cum observa un analist de la Radio Europa Liberă, Budapesta a impus redesfăşurarea trupelor care timp de patru decenii au fost staţionate la frontiera cu Austria, în Vest, spre regiunea de Sud-Est, adică de la frontiera cu Austria la aceea cu România.
România trebuie să plătească 675.000 de euro despăgubiri după ce 45 de persoane au reclamat la Curtea Europeană de Drepturilor Omului (CEDO) lipsa unei anchete în dosarul Revoluţiei.
Fascinaţia galoanelor, treselor, titlurilor militare e tot mai puternică. Obsesia militară nu ţine de mândria patriotică cum le-ar plăcea unora să o prezinte, ci de apartenenţa la o gaşcă specializată în trafic de influenţă, gheara pe poziţii cheie în Statul român, dar şi pe recompense materiale. România generalilor, a ofiţerilor, cunoaşte un reviriment deloc de ignorat. Îi găseşti peste tot. A devenit o mare afacere.
Magistraţii Curţii Supreme ar putea decide luni dacă vor confirma decizia procurorului general interimar, Bogdan Licu, de redeschiderea dosarului „Revoluţiei”. Licu a anunţat că ancheta în acest dosar a fost una haotică şi defectuoasă.
Parchetul General a publicat ordonanţa prin care a redeschis ancheta în dosarul „Revoluţiei”. Potrivit actului, se aduc în discuţie aspecte inedite: problema unei diversiuni radio-electronice, cine a transmis mesajele mincinoase la radio-tv, cum s-a prăbuşit elicopterul generalului Nuţă, sau ridică întrebări esenţiale: cine conducea după 22 decembroe 1989 Armata şi serviiciile secrete în România?
Dosarul „Revoluţiei” va fi redeschis. Aşa a anunţat Bogdan Licu, procurorul general interimar al României. Decizia vine după ce în urmă cu şase luni acelaşi dosar a fost clasat.
Recentele pasiuni şi poziţii publice stârnite de faptul că lui László Tőkés i-a fost retras Ordinul „Steaua României”, ca urmare a poziţiilor şi declaraţiilor sale constant anti-româneşti, ne-a readus în memorie biografia celui care avea să-şi lege numele de izbucnirea revoltei populare de la Timişoara din 16 decembrie 1989,
Statul român trebuie să plătească daune de câte 15.000 de euro pentru 17 persoane care şi-au pierdut rude în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Asta a anunţat marţi Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).
În primele zile ale lui decembrie 1989, şefii ţărilor comuniste s-au întâlnit la Moscova. S-au discutat problemele statelor din blocul comunist, printre care şi chestiunea veche a invaziei Cehoslovaciei de către trupele Tratatului de la Varşovia în 1968. Acesta a fost subiectul care a stârnit schimbul de replici acide dintre Mihail Gorbaciov şi Nicolae Ceauşescu: „Pe problema asta nu vom ajunge niciodată la un acord“. „Cu asta sunt de acord“.
Au fost scoase la iveală două înregistrări video din timpul revoluţiei de la Timişoara, din 20 şi 21 decembrie 1989.
În vara lui 1989, şefii de state din cadrul Pactului de la Varşovia s-au întâlnit la Bucureşti. Ultimul summit anual. Pe agenda de lucru s-au aflat subiecte importante privind situaţia internaţională şi dezarmarea nucleară. Lupta pentru pace continua. Concluziile întâlnirii au îndreptăţit, chiar şi fără o recunoaştere oficială, perspectiva românească asupra soluţionării crizelor şi au subliniat, încă o dată, neînţelegerile româno-maghiare.
Andrei Pleşu are mare dreptate, pentru că are bun simţ, atunci când atrage atenţia, într-un text recent din acest ziar, asupra manierei otova de a interpreta istoria recentă plină de contradicţii sau, parafrazând un serial propagandistic, de lumini şi umbre.
Asociaţia 21 Decembrie 1989 cere Consiliului Superior al Magistraturii şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie să se sesizeze cu privire la lipsa emiterii unei ordonanţe de începere a urmăririi penale in rem în dosarul „Revoluţiei” în momentul intrării în vigoare a Noului Cod de procedură penală.
De-abia la a patra încercare s-a reuşit numirea unui primar care să rămână pe funcţie mai mult de 48 de ore. Însă nici al patrulea n-a rezistat decât până-n august 1990, când a lăsat baltă Primăria. A fost nevoie de al cincilea primar pentru a se ajunge la primele alegeri locale libere, din februarie 1992.
Punctul de plecare al temei este distincţia dintre evoluţie şi revoluţie. Prima este lentă şi graduală, ea se petrece „pas cu pas” şi este cumulativă, sau acumulativă. A doua este bruscă şi întoarce Lumea pe dos. Evenimentele din Decembrie 1989 au fost calificate în fel şi chip.
În 17 decembrie 1989, manifestanţii timişoreni care au luat cu asalt Comitetul Judeţean de Partidului, au fost întâminaţi cu jeturi de apă de către pompierii-miliţieni.
În urmă cu 26 de ani, în cazarma de la Târgovişte, Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost împuşcaţi de paraşutiştii din plutonul de execuţie, chiar lângă zidul Corpului de Gardă.
Platforma Memoriei şi Conştiinţei Europene cere preşedintelui Klaus Iohannis să desecretizeze documentele cu statut de „Secret de stat”, din perioada decembrie 1989.
Fotoreporterul maghiar Urban Tamas s-a aflat la Timişoara în decembrie 1989, pentru a surprinde pe viu Revoluţia anticomunistă.
Partidul Mişcarea Populară, filiala Timiş, cere un răspuns din partea senatorului Ilie Sârbu, la întrebarea: „în ordinul cui au fost închise porţile Catedralei?”.
Cei şapte luptători ai Unităţii de luptă Antiteroristă, cunoscută sub acronimul USLA, care au fost ucişi în decembrie 1989 au fost comemoraţi vineri de Serviciul Român de Informaţii (SRI).
Descoperirile unicat care vorbesc despre începuturile omului pe teritoriul României. Povestea cimitirului giganţilor de pe malul Prutului
Cum se sapă între ei
partenerii de guvernare. Ultimul caz: Memorandumul PNRR
Prognoza meteo: Vremea se schimbă radical. Cât de cald se face, când lovesc ninsorile
Vlad Voiculescu începe epurările la Ministerul Sănătăţii. Cine sunt primele persoane vizate
Cum ratează profesorii vaccinarea în prima fază
Ciolaniada liberală:
Guvernul Cîţu porneşte morişca nepotismului de stat
Oficial. Cât vei plăti factura la energia electrică dacă nu închei un contract pe piaţa liberă
Cum te poţi programa pe platforma online pentru vaccinarea împotriva COVID-19. Explicaţie VIDEO
La un pas de dezastru pe A3 Gilău-Turda: a intrat pe contrasens. „Luat permisul pe viaţă. Omoară oameni nevinovaţi” VIDEO
PSD a sabotat, de
fapt, creşterea pensiilor cu 40% şi a salariilor din educaţie