credinte - ultimele știri

Multe obiceiuri străvechi s-au păstrat în Maramureş, însă altele au dispărut total, datorită schimbărilor din societate, evoluţiei tehnologice sau demografice. Despre „fârtăţie” se mai vorbeşte doar în cărţile scrise de cei care au făcut cercetări et...

Sarea era utilizată din vechime în diferite practici magice sau chiar descântece sau vrăjitorie. În Maramureş, vechile credinţe se leagă foarte strâns de acest element, care este învestit cu puteri magice, în anumite condiţii.

Vinerea Mare este cea mai importantă zi a creştinătăţii, este ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce. Din această cauză, de această zi sunt legate o serie de restricţii, tradiţii şi ritualuri.

Boboteaza sau Botezul Domnului Iisus este sărbătoarea creştină celebrată în ziua de 6 ianuarie şi care, de-a lungul timpului, a dat naştere unor obiceiuri şi tradiţii deosebite

Ţinutul de la poalele masivului Ceahlău este unul în care credinţele şi obiceiurile din perioada Sărbătorilor de iarnă s-au transmis din generaţie în generaţie

Ziua Îndrăgostiţilor sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătorită prima dată în anul 496, este acum marcată la nivel global pe 14 februarie. Este ziua în care oamenii îşi arată afecţiunea şi îşi trimit felicitări, flori ori bomboane, alături de mesaje de...

Raportul GLOBSEC 2020 relevă o predispoziţie a circa 43% din populaţia României la teorii ale conspiraţiei, iar această situaţie reprezintă un teren fertil pentru operaţiunile de influenţă malignă şi a campaniilor de dezinformare pe tema vaccinării ş...

Potrivit renumitului psihoterapeut Franz Ruppert, căutarea ajutorului psihoterapeutic nu reprezintă o dovadă de slăbiciune, ci o dovadă a încrederii ȋn sine, adică a deciziei de a ne elibera de dependenţa de alţii şi de a deveni autonomi.

Modul în care acţionăm este determinat mai degrabă de programele noastre mentale decât de ceea ce ne propunem să facem în mod conştient, credinţele şi valorile dobândite de la părinţi ajungând să ne dicteze viaţa....

Ziua Sfântului Toader, cu o importanţă deosebită în cultul creştin ortodox, are, însă, şi rădăcini mult mai adânci, anumite credinţe străbătând până astăzi.

Practicele religioase şi credinţa au fost mereu prezente în viaţa omului de-a lungul istoriei. Religiile au schimbat mersul istoriei şi au transformat societatea. O parte a liderilor religioşi sau inspiraţionali au reuşit să schimbe cu adevărat lumea...

Prăznuiţi de creştinii ortodocşi în fiecare an, pe 30 ianuarie, Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur, cei trei ierarhi, sunt consideraţi vindecători de boli şi aducători de noroc. În credinţa populară se spune că cine munceşte în ace...

Ca şi în cazul multor societăţi străvechi, vikingii credeau în viaţa de apoi şi aveau credinţe religioase extrem de puternice. Înţelegerea ceremoniilor de înmormântare a vikingilor a fost facilitată de descoperile arheologice şi de informaţiile cules...

Conform tradiţiilor populare ale românilor, sufletele celor care au sfârşit înecaţi fără voia lor ieşeau după o vreme din adâncuri.

La început de secol XX, în satele româneşti circulau credinţe şi superstiţii despre stafii, considerate duhuri ale unor oameni care au murit în condiţii ciudate.

Când te gândeşti la superstiţii, ai în minte acele poveşti inventate de bătrâni care s-au răspândit prin viu grai şi s-au păstrat în cultura colectivă ca fiind embleme ale norocului sau ale ghinionului. Dintre toate, există câteva care ascund un adev...

În credinţele străvechi ale românilor, care au generat o mulţime de superstiţii, un loc aparte îl avea piaza rea, considerat un duh al nenorocului.

În lucrarea "Mitologie românească", folcloristul Tudor Pamfile arată că, prin tradiţie, în satele de la început de secol XX erau o serie de superstiţii şi practici legate de noroc.

Femeile-peşti sau faraonii completează lista unor fiinţe mitice în care românii încă mai credeau la început de secol XX.

În satele din Transilvania şi Moldova, la început de secol XX se practicau anumite ritualuri pentru a alunga Căţelul pământului.

În zorii veacului XX, în satele româneşti, cazurile dramatice de înec erau puse pe seama unor creaturi supranaturale, cu origini diavoleşti.

Credinţa populară se împleteşte cu ritualul religios de ziua celor 40 de Sfinţi Mucenici. În timp ce biserica îi prăznuieşte pe soldaţii creştini ucişi pentru credinţa lor, la sate se marchează, astăzi, şi începutul anului agricol, pregătindu-se plug...

Spre deosebire de popoarele din vestul Europei, în credinţa populară a românilor tutunul şi obieceiul fumatului sunt strâns legate de ispita diavolilor.

Deşi legumicultorii lucrează în condiţii mult diferite comparativ cu începuturile meseriei lor, şi astăzi mai ţin cont, de cele mai multe ori la îndemnul bătrânilor, de superstiţii şi obiceiuri vechi.

Multe dintre superstiţiile maramureşene au ca subiect luna sau soarele. Acesta este şi unul din motive pentru care soarele apare sculptat pe porţile maramureşene, dar pe lângă asta, mulţime de superstiţii sunt legate de soare....

La început de secol XIX, sătenii din nordul Moldovei care locuiau în zona de munte aveau un cult pentru pâine, un aliment mult mai rar folosit decât de cei care locuiau la şes.

În credinţele populare ale românilor, comportamentul animalelor din gospodările ori al păsărilor era un indiciu eficient despre cât de grea urma să fie iarna.

În satele din nordul Moldovei, acum mai bine de 100 de ani circulau anumite credinţe despre existenţa unei fiinţe cu puteri supranaturale denumite spiriduş sau spirituş.

La începutul secolului al XX-lea, de credinţele populare ale românilor erau interesaţi inclusiv englezii de la British Museum.

Românii din vechime credeau că fiecare casă are un şarpe care le protejează locuinţa. Credinţa despre această vietate era răspândită şi la alte popoare.

Aşa cum reiese din credinţa populară, îngerii au un rol bine definit pe tot parcursul vieţii, dar şi după moartea omului.

Prima zi a lui Brumărel, aşa cum este cunoscută luna octombrie în tradiţia populară, era consacrată, în vechime, unui sfânt aproape necunoscut: Sfântul Procoavă, cel care le dă păr frumos şi atrăgător tinerelor nemăritate. Tot pe 1 octombrie este rân...

Teama de strigoi a măcinat de secole viaţa românilor. Şi alte credinţe în fiinţe supranaturale, cu puteri malefice şi distrugătoare, au intrat în folclor, la fel şi obiceiurile bizare folosite de comunităţi pentru a se proteja de acestea.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Centrul Judeţean Călăraşi a anunţat că eliberează adeverinţe pentru beneficiarii Măsurii 14T (fosta Măsura 215) – Plăţi privind bunăstarea animalelor – pachet b) – păsări – Campania 2017, care...

În satele de la poalele masivului Ceahlău s-au păstrat şi în zilele noastre o serie de credinţe şi superstiţii preluate din vechime.

Multe din superstiţiile românilor care circulau în urmă cu 100 de ani sunt legate de frica de moarte şi de comportamentul în faţa morţii.

Una dintre vechile tradiţii din satul maramureşean este cea legată de ursitoare. Masa care le era destinată are o încărcătură ritualică deosebită. Femeile care erau pe cale de a naşte puneau pe masă mâncare pentru ca ursitoarele să fie mulţumite şi s...

Credinţele şi superstiţiile poporului român legate de animale vin din negura timpurilor, peste veacuri, şi sunt o componentă importantă a identităţii naţionale.

Are peste 600 de kilometri, trece prin şapte judeţe, iar de-a lungul timpului i-a exaltat şi înspăimântat totodată pe cei care i-au cunoscut şi curgerea lină şi valurile învolburate. Despre Olt circulă şi astăzi mai multe legende.

La început de secol XX, locuitorii satelor din zona Moldovei de nord aflau cum va fi vremea după observaţiile din natură.

Holera şi ciuma au făcut ravagii secole la rând în Europa şi nici românii nu au scăpat de cumplitele molime care izbucneau din cauza lipsei de igienă.

Trecerea sufletelor în altă lume, după viaţa pământeană, este una din temele des întâlnite în credinţele populare ale românilor.

Dracul este unul din personajele cu cele mai multe referinţe în folclorul popular al românilor. Mare parte a superstiţiilor au legătură cu celebrul personaj, dar el apare şi în poveştile transmise prin viu grai de strămoşi.

În unele zone ale României, postul Crăciunului presupune şi ca fetele nemăritate să adune în fiecare zi câte o surcea, iar în Ajun să le folosească pe toate pentru a găti o mâncare pentru „aflarea ursitului”. Vremea se putea „citi” chiar şi într-o gă...

În tradiţia românilor, fenomenele naturale erau considerate de cele mai multe ori semne ale divinităţii menite să le atragă atenţia oamenilor că nu urmează calea cea dreaptă.

În satele din Moldova şi Muntenia de la început se secol XX, mişcările tectonice erau văzute ca un avertisment trimis de Dumnezeu pentru răutatea oamenilor.

În tradiţia populară, la facerea lumii, cârtiţa l-a înfruntat pe Dumnezeu, drept pentru care a fost blestemată pe veci, spun legendele populare româneşti.

Ce legătură este între hornul casei şi producţia de struguri, în ce zile cred românii că este interzis a se lucra via  şi ce procedeu ciudat este folosit pentru a salva recolta de asaltul insectelor.

În credinţele românilor de acum un secol, croitul, purtatul, cârpitul şi spălatul hainelor putea influenţa fundamental naşterea, viaţa, căsătoria, sănătatea şi chiar moartea.

Câteva superstiţii foarte interesante care circulă mai ales în Moldova spun că nu trebuie să pui pe foc nicio parte a unei căruţe, niciodată, căci de la fiecare piesă arsă ţi se poate trage o boală gravă, imposibil de vindecat.

În urmă cu un secol, semnificaţiile despre aceste păsări erau multiple, în funcţie de numărul berzelor, de momentul zilei în care erau văzute sau de culoarea penajului.

Dorinţa de a trăi veşnic şi de a fi mereu tânăr este o idee desprinsă din poveşti şi legende. S-au scris cărţi, s-au făcut filme. Însă credinţele şi legendele despre nemurire sunt nenumărate la aproape fiecare popor. Pentru unii sunt o moştenire demn...

În mitologia populară din România, credinţele legate de cocoş datează chiar din vremuri precreştine, ajungând apoi să se suprapună peste credinţa propovăduită de Hristos.

O serie de credinţe şi superstiţii publicate în revista de folclor „Şezătoarea“ arată cât de mare era simbolistica păsărilor, insectelor sau animalelor în viaţa locuitorilor din Moldova şi Muntenia.

Credinţele în moroi au rădăcini străvechi în tradiţia românilor, iar poveştile cu morţii care se transformă noaptea îi îngrozesc şi acum pe sătenii din anumite zone ale ţării.

O poveste care circula în urmă cu mai bine de un secol în tradiţia populară românească îl prezintă pe arici ca sfătuitor al divinităţii. Conform acestei credinţe, ghemul cu ţepi l-a ghidat pe Dumnezeu să modeleze Pământul.

În urmă cu 100 de ani, românii aveau tot felul de credinţe şi superstiţii legate de animalele domestice sau de fiarele sălbatice. Comportamentul acestor vieţuitoare sau simpla întâlnire cu anumite specii de animale erau semne rele, ori, dimpotrivă, a...

Ciclul propriu-zis al obiceiurilor de construcţie începe odată cu alegerea locului de casă şi fie se termină în acelaşi timp cu finisarea clădirii, fie are o durată egală cu aceea a construcţiei.

Aşezată de-a lungul Dunării, zona Clisurii se situează, din punct de vedere etnografic şi lingvistic, în regiunea de interferenţă dintre Oltenia şi Banat.

O veche şi ciudată credinţă a românilor legată de obiceiurile mortuare spune că pentru a găsi o persoană înecată într-un râu, familia trebuie să pună pe apă un colac cu o lumânare aprinsă, iar colacul va pluti până deasupra persoanei înecate....