
Pacient arestat chiar la poarta spitalului, după externare. Un bătrân a murit din cauza lui
Un individ, care are pe conştiinţă moartea unui bătrân, a fost reţinut şi apoi arestat chiar la poarta spitalui din care fusese externat
Un individ, care are pe conştiinţă moartea unui bătrân, a fost reţinut şi apoi arestat chiar la poarta spitalui din care fusese externat
Un agent de la Biroul Rutier al Poliţiei Piatra Neamţ a fost prins în flagrant exact după ce a înapoiat şpaga primită de la un şofer. Luase mita, dar de fapt nu „rezolvase” nimic, deci mituitorul i-a cerut banii înapoi şi l-a şi denunţat.
Gazetarul Cristian Tudor Popescu susţine că autorităţile care au intervenit la Oneşti nu au luat măsurile necesare şi au comis o serie de greşeli care au condus la crima groaznică în urma căreia doi electricieni au fost ucişi.
Constat că nu puţini sunt acei care, atât de pătrunşi fiind de sentimentul ”patriotic”, au convingerea, ba chiar pretind, că salvându-se pe ei înşişi, salvează patria ― de altfel aceasta este şi cheia de boltă a propriei lor existenţe sociale şi fundamentala lor grijă ”naţională”.
Mulţi dintre noi înţeleg greşit ideea de succes. Indiferent de domeniul de activitate, succesul se obţine, de regulă, gradual şi necesită un management extrem de riguros. Fără acest management, cei în cauză nu vor şti să gestioneze situaţiile cu care vor ajunge să se confrunte, sfârşind prin a cădea în depresie şi putând ajunge chiar la sinucidere.
Reputatul neurolog şi psihiatru Dumitru Constantin Dulcan (80 de ani), profesor universitar, s-a dedicat studierii domeniului conştiinţei, iar cărţile sale s-au vândut în sute de mii de exemplare. Dumitru Constantin Dulcan a acordat un amplu interviu pentru Weekend Adevărul în care vorbeşte despre interdependenţa dintre stres şi boli, despre puterea gândurilor pozitive şi de ce forţa iubirii e mai puternică decât cea a minţii.
De gradul de conştienţă al fiecăruia dintre noi depinde măsura în care gândurile ne controlează sau noi reuşim să facem acest lucru. Mulţi dintre noi se regăsesc pe primul nivel de conştienţă, responsabil doar cu supravieţuirea.
Chiar dacă reuşesc la un moment dat să-şi asigure securitatea financiară, mulţi oameni acţionează doar pentru a-şi spori averea, fiind preocupaţi puţin sau deloc de celelalte aspecte ale vieţii.
Premierul Viorica Dăncilă a afirmat, într-un interviu difuzat duminică seara de România TV, că este un om care crede în Dumnezeu şi nu îi este teamă, pentru că atât timp cât are conştiinţa că nu face lucruri greşite, nu îi e teamă. Dăncilă a mai spus că are „o datorie faţă de femeile din România“ să demonstreze că o femeie poate reuşi.
Probabil aţi auzit că, după o vreme, cei care lucrează direct cu victime ale traumelor fizice sau psihice „trebuie“ să se desensibilizeze. Că altfel nu îţi poţi face meseria, ca doctor sau psihoterapeut, dacă eşti prea implicat şi nivelul tău de empatie e prea ridicat.
Zeci de milioane de euro au fost tocate de aleşii naţiei pentru evenimente care, pe alocuri, par să fie gândite de maeştrii absurdului. În tot acest timp, lucrurile fireşti rămân nefăcute. Oare ce-ar fi fost dacă s-ar fi demarat, în primăvară, o campanie pentru restaurarea monumentelor Eroilor căzuţi în Războiul care a stat la temelia Marii Uniri? Ar fi fost absurd? Ar fi fost o risipă?
Revolta populaţiei şi-a liderilor din Ţările Baltice faţă de puterea centrală de la Moscova şi folosirea breşelor pe care perestroika şi glasnosti le realizau în eşafodajul puterii sovietice pentru a obţine independenţa, cetăţenii din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) au început să devină tot mai nerăbdători în ceea ce priveşte democratizarea societăţii şi afirmarea identităţii naţionale a majorităţii populaţiei Republicii.
Multe dintre problemele profund teologice pot fi înţelese mult mai bine astăzi, în condiţiile creşterii reale a posibilităţii tehnice a producerii de androizi, de „roboţi umani“. Omul îl înţelege pe Dumnezeu – aşa cum a fost reprezentat de o gândire teologică multiseculară – mult mai bine când poate să o facă el însuşi pe demiurgul, când are a se pune în „pielea lui“.
Aurelia Cristea, fost membru PSD Cluj şi fost ministru, a lansat, pe Facebook, un îndemn prin care spune că ”toţi care cred în doctrina de stânga vor vota împotriva moţiunii”.
Da, sunt vinovat! Am ignorat strigătul unui om! „Am nevoie de ajutor concret, acum! Nu mai pot trăi în această lume…”
Suntem prinşi în activităţile zilnice, gândindu-ne la trecut sau proiectându-ne viitorul, fără să fim conştienţi că suntem în prezent şi trebuie să trăim acum şi aici. Bolile sau stările pe care le resimţim sunt vindecate sau accesate în funcţie de nivelul de conştienţă şi accesul la conştiinţă al fiecăruia dintre noi.
Să scrii un text împotriva convingerilor tale. Dar să-l scrii bine. Să vorbeşti pentru că ai fost obligat de cineva. Dar să vorbeşti magistral. Să exprimi nişte idei în care nu crezi. Dar să fii atât de convingător! Asta înseamnă să ai talent?
La Mănăstirea Sfânta Ana – Rohia, Maramureş, vieţuieşte de 74 de ani unul dintre puţinii mari duhovnici români: părintele Justinian Chira (94 de ani), arhiepiscopul onorific al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului. Vorbele sale calde sunt poticnite în suflul bătrâneţii, dar au puritatea şi emoţia unui copil. „Ştii cine sunt eu?“, întreabă părintele, apoi aşteaptă preţ de două secunde. „Eu sunt slujitorul Domnului!“.
Dacă ai să lauzi pe cineva, sincer şi cu argumente, vei avea surpriza să constanţi că vor fi mulţi care te vor privi cu o grimasă: „Nu-i chiar aşa!“. Dacă ai să critici pe cineva, sincer şi cu argumente, se vor găsi întotdeauna unii care se vor încrunta: „Nu-i chiar aşa!“.
Din punct de vedere fiziologic, suntem conştienţi atunci când suntem respondenţi şi alerţi, orientaţi în spaţiu şi timp, comunicativi; suntem inconştienţi atunci când ne arătăm dezorientaţi, în delir, pierdem sensul comunicării şi nu mai răspundem la stimuli fizici. Ce este, totuşi, conştiinţa?
Se pare că s-a încetăţenit bine de tot în viaţa noastră politică şi, fireşte, parlamentară, această formulă cu o aparenţă foarte democratică, dar cel mai adesea menită să ţină locul unei umbreluţe de domnişoară în cazul unei ploiţe de vară uşoare de tot şi care, până la urmă, poate să şi lipsească; ploiţa, chiar dacă te udă niţel, în lipsa umbreluţei, tot nu te poate duce până la pneumonie.
Ai ucis pentru putere, ca un animal ce sfâşie prada, simplu, disperat şi plin de sânge. Pentru a fi siguri că nu te înţelegem greşit, ai repetat în Mai acelaşi procedeu, în altă scenă, sub alt pretext, dar iarăşi ai ucis oameni nevinovaţi, naivi şi rătăciţi, ai ucis fiinţe vii, destine, familii, speranţe.
Mii de oameni sunt „prizonierii“ unei stări vegetative, prinşi între viaţă şi moarte. Acum există însă speranţă şi pentru ei: oameni de ştiinţă au ajuns la concluzia că aceştia pot fi „eliberaţi“.
Oamenii de ştiinţă susţin că au descoperit unde anume este localizată, pe harta creierului, calitatea care ne separă de animale: conştiinţa.
Astăzi ne aflăm în plin experiment de destructurare spiritual – morală a poporului român. Personal, consider că morala nu poate fi călcată în picioare, chiar dacă exemplul suprem al Sfinţilor Români din Închisorile Comuniste a fost încununat cu gloria uitării ! În acest context, mă întreb dacă vom putea fixa vreodată semnificaţiile de o înaltă ţinută morală care să ne ghideze parcursul nostru existenţial.
Duminică seară politica a murit. Coldrexul nu a mai fost suficient guturaiului stradal. S-au adunat cu toţii în pieţe, tineri curioşi, ecologişti, universitari, hipsteri, naţionalişti, stângişti, oameni ai Domnului, etc.
S-au inventat:1.Tipul savantului,2.Tipul orgoliosului,3.Al profitorului,4.Al conservatorului credincios,5.Al chefliului,6.Al banditului în limitele admise,7.Al hoţului dincolo de limitele admise,8.Al omului drept, dar înşelat,9.Al scriitorului iubitor de glorie,10.Al socialistului revoluţionar,11.Al curajosului hazliu,12.Al creştinului total.Iată, tipologii politice. Numai că politic, creaţia şi conformismul sunt probleme de conştiinţă.
Ce se întâmplă în creierul unui tânăr care este lovit de mai multe ori cu ciomagul în moalele capului? Îmi închipui că un strigăt prelung. Lumina care se stinge spune că vrea să mai stea.
Experienţele în apropierea morţii se petrec atunci când sufletul părăseşte sistemul nervos şi intră în univers, conform teoriilor a doi experţi în fizică cuantică. Aceştia au lansat teoria conform căreia sufletul este format din substanţe cuantice, părţi din structura fundamentală a universului.
Moartea vine sub multe înfăţişări, dar într-un fel sau altul este cauzată, în definitiv, de o lipsă de oxigen la nivelul creierului. Progresele în domeniul ştiinţei medicale au condus, însă, la o mai bună înţelegere a ceea ce se întâmplă când creierul alunecă într-o stare ciudată de "conştiinţă hibridă" în timpul unei experienţe care nu poate fi cunoscută decât înainte de moarte.