Există o ostilitate în creştere între Ucraina şi Rusia, privind accesul la Marea Neagră şi la Marea Azov de lângă Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014. Cel mai recent incident între cele două părţi, în urma căruia trei nave ucrainene au fost capturate de ruşi în strâmtoarea Kerci, a dus la escaladarea conflictului.
Decizia Statelor Unite de a furniza mai multe arme pentru soldaţii ucrainieni este una periculoasă şi va încuraja Kievul să folosească forţa în estul Ucrainei, precizează oficialii ruşi citaţi de Reuters.
Ca şi înainte de 1989, societatea românească are două viteze. Acum, una pentru mersul înainte, precum angajamentul profesioniştilor militari autohtoni, alături de aliaţii prezenţi în România, la exerciţii defensive, cu mesaj disuasiv. A doua pentru mersul înapoi, probat de "Strategia naţională de apărare a României pentru perioada 2015-2019", cel mai slab document produs la Cotroceni, după decembrie 1989. Altfel, este bine în România, nu-i aşa?
Ucraina solicită gigantului Facebook, într-o petiţie, să acţioneze împotriva unor tentative ruseşti de reducere la tăcere a vocilor proucrainene, anunţând că numeroase conturi care exprimă opinii critice la adresa Kremlinului au fost suspendate în urma unor false raportări ale unor „troli ruşi”.
Războiul din Ucraina a schimbat datele securităţii europene. Pentru a-i proteja pe aliaţi, NATO a impulsionat cooperarea cu Ucraina şi a decis adoptarea de noi măsuri defensive. Ele includ şi "vârful de lance" al NATO, o nouă forţă de reacţie rapidă. Dar sunt costurile sale justificate? Generalul Knud Bartels, preşedintele Comitetului Militar al NATO explică măsurile Alianţei în faţa Rusiei.
Casa Sindicatelor din Odessa, în care anul trecut au ars de vii 42 de oameni, a devenit altar. Nimic nu s-a reparat, urmele incendiului sunt încă vizibile, la fel şi mesajul „Slavă Rusiei” scris pe-un perete. Kievul susţine că victimele erau luptători separatişti, care au atacat forţele de ordine. Localnicii vorbesc însă despre agitatori, agenţi în civil şi diversiuni.
Mentalitatea rusă este greu de cuprins şi de explicat. O nelinişte şi o negare a destinului este un atribut perpetuu al istoriei Rusiei.
Profitând de situaţia existentă în Europa, cauzată de criza ucraineană, Beijingul îşi consolidează poziţia în Asia de Sud şi în Oceanul Indian. Puterea sa economică şi militară, în creştere, i-a determinat pe americani să-şi îndrepte atenţia spre Asia pentru a-şi îndeplini obligaţiile faţă de aliaţii tradiţionali, Coreea de Sud şi Japonia. China caută să se extindă în Marea Chinei de Sud şi de Est, dar şi de-a lungul ţărmului Oceanului Indian.
Un fost agent sovietic, iar acum analist financiar american, Iuri Şveţ, a declarat pentru publicaţia electronică Gordon că, în ciuda biografiei oficiale, preşedintele Federaţiei Ruse nu a lucrat niciodată ca agent secret din cauza „aptitudinilor sale mai jos de medie”. Tot el vorbeşte despre poreclele lui Putin în KGB şi despre cele două documente pe care dacă preşedintele SUA le-ar semna, atunci economia Rusiei s-ar prăbuşi.
Rusia ar putea pregăti o ofensivă în Ucraina, avertizează comandantul forţelor NATO în Europa, generalul Philip Breedlove. Autorităţile de la Kiev se tem că ruşii ar putea viza regiunea Odessa.
Ucraina se confruntă cu cea mai tristă soartă pe care o poate avea o republică ex-sovietică – aceea de a fi atacată de fosta metropolă, actualmente numită Federaţia Rusă, şi de a i se înstrăina părţi din teritoriu. Alte două foste republici sovietice, Republica Moldova şi Georgia, au trecut la rândul prin aceeaşi provocare în 1992-1993 şi 2008.
Conflictele din Georgia şi Ucraina au devoalat faptul că Vladimir Putin doreşte păstrarea zonei de influenţă a Federaţiei Ruse prin efort militar. Războiul hibrid, declanşat împotriva Estului european, este elementul central al preşedintelui rus.
Lumea vestică şi valorile occidentale se confruntă cu cele mai mari ameninţări de la încheierea Războiului Rece, iar politica agresivă a Rusiei creşte semnificativ tensiunile în Europa de est. De altfel, în opinia generalului Constantin Degeratu, există o „componentă rusească” în „războiul terorist general împotriva Occidentului”.
Europa trebuie să fie pregătită de război cu Rusia, care continuă o politică externă „agresivă” având ca ţinte viitoare „ţările baltice şi Transnistria”, au afirmat membri ai Parlamentului European în cursul unei dezbateri organizate de Partidul Popular European (PPE).
Frank G. Wisner, fost diplomat american, a vorbit pentru adevarul.ro despre criza din Ucraina, despre importanţa Transnistriei în planurile lui Vladimir Putin, dar şi despre viitorul summit ce va avea loc la Riga, şi care ar putea reprezenta startul unor noi îngrijorări cu privire la intenţiile Rusiei. „Nu este un nou Război Rece, eu aş numi situaţia asta o criză, dar nu ucraineană, ci o criză a Rusiei“, spune Wisner.
Aproximativ 200 de ucraineni naţionalişti au mărşăluit pe străzile oraşului ucrainean Odessa pentru a comemora moartea unui fost lider al grupului „Sânge şi Onoare”. În timp ce presa locală a prezentat marşul drept unul al „naţionaliştilor”, agenţia de presă rusă Sputnik a scris despre marşul „neonaziştilor” din Odessa, argumentându-şi descrierea prin simbolurile celtice şi germanice afişate la miting.
REPORTAJ VIDEO Cum au trăit bucureştenii victoria Simonei Halep de la Wimbledon 2019
ALERTĂ METEO: Cod galben de vijelii şi ploi torenţiale în 21 de judeţe până luni seară
Dumitru Dragomir, reacţie mortală după ce a văzut cum Alexa a fost bătut de Anamaria Prodan: Cum a comentat totul
Reghecampf, şocat după ce a aflat că soţia sa l-a bătut pe Dan Alexa în vâzul lumii: Reacţia antrenorului
Halep, mândria României: Reacţiile curg după victoria fabuloasă a Simonei la Wimbledon. Nike, postare superbă
VIDEO Serena, discurs şi reacţie de mare jucătoare: Ce a spus Williams, după ce a fost spulberată în finală
VIDEO Halep, primele declaraţii după ce a devenit campioană la Wimbledon: Cum şi-a catalogat prestaţia din finală
Halep urcă România într-un clasament glorios: Ce înseamnă victoria obţinută, astăzi, de Simona la Wimbledon
Halep, formidabilă: Simona e în clubul jucătoarelor cu minimum două trofee de Grand Slam. Cine sunt „colegele“ ei
Halep a rupt „blestemul“ finalelor pierdute: De când nu mai câştigase Simona un trofeu şi cum arată bilanţul ei