Există o ostilitate în creştere între Ucraina şi Rusia, privind accesul la Marea Neagră şi la Marea Azov de lângă Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014. Cel mai recent incident între cele două părţi, în urma căruia trei nave ucrainene au fost capturate de ruşi în strâmtoarea Kerci, a dus la escaladarea conflictului.
Decizia Statelor Unite de a furniza mai multe arme pentru soldaţii ucrainieni este una periculoasă şi va încuraja Kievul să folosească forţa în estul Ucrainei, precizează oficialii ruşi citaţi de Reuters.
Ca şi înainte de 1989, societatea românească are două viteze. Acum, una pentru mersul înainte, precum angajamentul profesioniştilor militari autohtoni, alături de aliaţii prezenţi în România, la exerciţii defensive, cu mesaj disuasiv. A doua pentru mersul înapoi, probat de "Strategia naţională de apărare a României pentru perioada 2015-2019", cel mai slab document produs la Cotroceni, după decembrie 1989. Altfel, este bine în România, nu-i aşa?
Ucraina solicită gigantului Facebook, într-o petiţie, să acţioneze împotriva unor tentative ruseşti de reducere la tăcere a vocilor proucrainene, anunţând că numeroase conturi care exprimă opinii critice la adresa Kremlinului au fost suspendate în urma unor false raportări ale unor „troli ruşi”.
Războiul din Ucraina a schimbat datele securităţii europene. Pentru a-i proteja pe aliaţi, NATO a impulsionat cooperarea cu Ucraina şi a decis adoptarea de noi măsuri defensive. Ele includ şi "vârful de lance" al NATO, o nouă forţă de reacţie rapidă. Dar sunt costurile sale justificate? Generalul Knud Bartels, preşedintele Comitetului Militar al NATO explică măsurile Alianţei în faţa Rusiei.
Casa Sindicatelor din Odessa, în care anul trecut au ars de vii 42 de oameni, a devenit altar. Nimic nu s-a reparat, urmele incendiului sunt încă vizibile, la fel şi mesajul „Slavă Rusiei” scris pe-un perete. Kievul susţine că victimele erau luptători separatişti, care au atacat forţele de ordine. Localnicii vorbesc însă despre agitatori, agenţi în civil şi diversiuni.
Mentalitatea rusă este greu de cuprins şi de explicat. O nelinişte şi o negare a destinului este un atribut perpetuu al istoriei Rusiei.
Profitând de situaţia existentă în Europa, cauzată de criza ucraineană, Beijingul îşi consolidează poziţia în Asia de Sud şi în Oceanul Indian. Puterea sa economică şi militară, în creştere, i-a determinat pe americani să-şi îndrepte atenţia spre Asia pentru a-şi îndeplini obligaţiile faţă de aliaţii tradiţionali, Coreea de Sud şi Japonia. China caută să se extindă în Marea Chinei de Sud şi de Est, dar şi de-a lungul ţărmului Oceanului Indian.
Un fost agent sovietic, iar acum analist financiar american, Iuri Şveţ, a declarat pentru publicaţia electronică Gordon că, în ciuda biografiei oficiale, preşedintele Federaţiei Ruse nu a lucrat niciodată ca agent secret din cauza „aptitudinilor sale mai jos de medie”. Tot el vorbeşte despre poreclele lui Putin în KGB şi despre cele două documente pe care dacă preşedintele SUA le-ar semna, atunci economia Rusiei s-ar prăbuşi.
Rusia ar putea pregăti o ofensivă în Ucraina, avertizează comandantul forţelor NATO în Europa, generalul Philip Breedlove. Autorităţile de la Kiev se tem că ruşii ar putea viza regiunea Odessa.
Ucraina se confruntă cu cea mai tristă soartă pe care o poate avea o republică ex-sovietică – aceea de a fi atacată de fosta metropolă, actualmente numită Federaţia Rusă, şi de a i se înstrăina părţi din teritoriu. Alte două foste republici sovietice, Republica Moldova şi Georgia, au trecut la rândul prin aceeaşi provocare în 1992-1993 şi 2008.
Conflictele din Georgia şi Ucraina au devoalat faptul că Vladimir Putin doreşte păstrarea zonei de influenţă a Federaţiei Ruse prin efort militar. Războiul hibrid, declanşat împotriva Estului european, este elementul central al preşedintelui rus.
Lumea vestică şi valorile occidentale se confruntă cu cele mai mari ameninţări de la încheierea Războiului Rece, iar politica agresivă a Rusiei creşte semnificativ tensiunile în Europa de est. De altfel, în opinia generalului Constantin Degeratu, există o „componentă rusească” în „războiul terorist general împotriva Occidentului”.
Europa trebuie să fie pregătită de război cu Rusia, care continuă o politică externă „agresivă” având ca ţinte viitoare „ţările baltice şi Transnistria”, au afirmat membri ai Parlamentului European în cursul unei dezbateri organizate de Partidul Popular European (PPE).
Frank G. Wisner, fost diplomat american, a vorbit pentru adevarul.ro despre criza din Ucraina, despre importanţa Transnistriei în planurile lui Vladimir Putin, dar şi despre viitorul summit ce va avea loc la Riga, şi care ar putea reprezenta startul unor noi îngrijorări cu privire la intenţiile Rusiei. „Nu este un nou Război Rece, eu aş numi situaţia asta o criză, dar nu ucraineană, ci o criză a Rusiei“, spune Wisner.
Aproximativ 200 de ucraineni naţionalişti au mărşăluit pe străzile oraşului ucrainean Odessa pentru a comemora moartea unui fost lider al grupului „Sânge şi Onoare”. În timp ce presa locală a prezentat marşul drept unul al „naţionaliştilor”, agenţia de presă rusă Sputnik a scris despre marşul „neonaziştilor” din Odessa, argumentându-şi descrierea prin simbolurile celtice şi germanice afişate la miting.
Statele Unite sunt principalul stat terorist, iar Europa i se supune fiind prea laşă pentru a adopta o poziţie independentă, a declarat intelectualul american Noam Chomsky, în vârstă de 86 de ani, într-un interviu acordat postului de televiziune Euronews pe tema terorismului şi a viitorului Europei.
Moscova este un partener de încredere, care îşi concepe politica externă independent de schimbările de situaţie de pe arena globală, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin, sâmbătă, în cadrul unei emisiuni televizate, relatează Sputnik, în pagina electronică.
După cum poate observaţi, la est de România, spaţiul se tensionează continuu, în diverse forme, ca rezultat al intrării în funcţiune a diferite (dar concordante) mecanisme de presiune.
Rusia s-a angajat într-un „război silenţios împotriva Occidentului”, strategia „evidentă” a liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, fiind „subminarea şi destabilizarea guvernelor alese democratic în ţările vecine”, scrie fostul director SRI George Maior într-un articol de blog publicat în „Financial Times”. Maior atrage atenţia că NATO şi UE trebuie să ia măsuri în faţa acestei amenintări.
În ultimele două săptămâni, România a devenit ţinta unor ameninţări lansate de diferite personaje din Rusia, unele oficiale, altele – oficioase. Asta, după ce NATO a decis să-şi întărească poziţiile în România, una dintre ţările care se învecinează cu Rusia, prin Marea Neagră, mai ales după anexarea Crimeei.
Statele baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - ar putea fi următoarea ţintă a Rusiei în procesul său de expansiune a influenţei geopolitice, iar despre această posibilitate a vorbit generalul Ioan Talpeş, fost director al Serviciului de Informaţii Externe, la Adevărul Live.
Moscova a avertizat România că trebuie să fie „conştientă” de „consecinţele” suplimentării efectivelor NATO pe teritoriul său. Totodată, în viziunea Kremlinului, Bucureştiul „sacrifică stabilitatea regională” de dragul strategilor din alte părţi ale lumii. De ce a trecut Rusia la ameninţări adresa României? La aceste întrebări au răspuns istoricul Armand Goşu şi expertul în politici est-europene, Octavian Milewski, în dezbaterea „Historia”.
Serviciului Ucrainean de Securitate a anunţat arestarea la Odessa a 39 de indivizi care aveau misiunea de a declanşa o rebeliune prorusă în acest oraşul la Marea Neagră, informează Agence France Presse (AFP).
România trebuie să fie conştientă de „responsabilitatea“ şi de „consecinţele“ suplimentării efectivelor NATO pe teritoriul său, avertizează Ministerul rus de Externe, catalogând drept „periculoase“ acţiunile Alianţei Nord-Atlantice. Premierul Victor Ponta a răspuns: „Da, suntem foarte conştienţi că deciziile noastre sunt cele mai bune pentru România“.
Exerciţiile militare americane demarate în zona baltică s-au extins uşor către România şi Bulgaria, iar deschiderea Turciei şi a Turkmenistanului de a discuta cu Vestul cauzează îngrijorări la Kremlin, arată o analiză Stratfor.
„Naţiunile nu au prieteni şi inamici permanenţi, ele au numai interese permanente”, era convins lordul Palmerston. Preşedintele Vladimir Putin şi-a exprimat interesul în privinţa relaţiilor germano-ruse încă din 1990, cu prilejul unui seminar desfăşurat la Sankt Petersburg. El considera că Rusia ar trebui să se afle în prim-planul puterilor globale, la aceeaşi masă cu SUA, luând decizii în chestiuni geostrategice.
Spuneam, în urmă cu câteva săptămâni, că suntem în plin război psihologic, parte a unui conflict complex, nu atât de asimetric cum pare, mai degrabă cu inovaţii majore în tehnicile ofensive. Se întind plase mai mult sau mai puţin primitive, menite să adune plevuşca din mass-media, cea din raza tabloidelor, creând astfel o foarte necesară perdea de fum pentru pregătirea mişcărilor cu adevărat importante.
În urmă cu exact un an, Federaţia Rusă a anexat în mod oficial Crimeea. La 18 martie 2014, Putin a ţinut un discurs înflăcărat în faţa Adunării Federale, declamând, într-o terifiantă consonanţă cu alocuţiunile lui Hitler, toate argumentele false şi motivele perfide ale săvârşirii raptului teritorial, iar la finalul spectacolului grotesc a semnat actul de secesiune.
Pe Alin Mituţa l-am cunoscut în liftul Parlamentului European în 2010. Era lansarea „Europuls”, o organizaţie formată din experţi în diferite domenii ale afacerilor europene. L-am rugat pe Alin să răspundă la câteva întrebări legate de Europa, de relaţia tensionată cu Rusia, de România şi Europuls.
SURSE Tensiuni în PNL.
Problema: amânarea acordării pensiilor speciale pentru aleşii locali
Bilanţ COVID: Sub 4.000 de cazuri noi de infectare. Foarte puţine teste efectuate în ultimele 24 de ore. Numărul de pacienţi la ATI rămâne peste 1.200
DNA:
Şeful de la Permise Auto Suceava putea să
încaseze şi 20.000 de euro mită într-o singură zi
Bilanţ COVID: Aproape 8.500 de noi infectări. 172 de oameni au murit, iar 1.226 de pacienţi sunt internaţi la ATI
„Cruciada“ înalt prea-răzvrătitului Teodosie în Constanţa carantinată. Poliţia a intrat peste el la slujbă
Bilanţ COVID-19: Peste 9.000 de cazuri noi de infecţie, în ultimele 24 de ore. Mai mult de 1.200 de pacienţi se află internaţi la ATI
Bilanţ COVID. Număr-record pe pacienţi la ATI: peste 1.200 de persoane, internate în stare gravă. Aproape 10.000 de noi cazuri de infectare
Ce efecte are demisia parlamentarilor USR şi PSD în cazul pensiilor speciale
Coronascepticii virusează campania de vaccinare anti-COVID. Medic: „Au sânge pe mâini şi morţi pe conştiinţă”
Surse. Cum a stricat PSD surpriza USR cu demisiile din Parlament. Miza: pensiile speciale