Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, Legea pentru modificarea Codului penal, care prevede introducerea mai multor criterii pe tema incitării publicului la ură, violenţă sau discriminare, pentru care pedeapsa este amenda sau închisoarea de la şase luni la trei ani.
Parchetul General a avertizat că declararea de către CCR ca neconstituţional a articolului privind întreruperea prescripţiei răspunderii penale, ar urma să aibă efecte majore, „cu aplicabilitate pentru aproape orice fel de infracţiune”. Potrivit procurorilor, „intervenţia unei discontinuităţi a normei va avea unul dintre cele mai grave efecte ale unei decizii CCR, afectând cvasitotalitatea infracţiunilor”.
Curtea Consituţională a venit cu noi precizări privind declararea drept neconstituţională a unui articol din Codul Penal care permite procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe.
Parlamentul a decis pedepsirea incitării la ură, violenţă sau discriminare inclusiv pe bază de apartenenţă politică sau opinie politică cu până la trei ani de închisoare. USR, partidul care a ajuns să conteste proiectul acum, e cel care a pus bazele noii legi. Formaţiunile Coaliţiei consideră că ele doar pun în aplicarea o decizie-cadru şi asigură că decizia e mai mult una de responsabilizare a clasei politice.
Preşedinta Comisiei Jurdice a Camerei Deputaţilor, social-democrata Laura Vicol, a transmis că acele manifestări care incită la ură pe motiv de apartenenţă politică ar trebui să fie pedepsite, aşa cum a decis Parlamentul recent, şi a explicat cum poate fi tradus acest scenariu în fapte concrete.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, actul normativ pentru modificarea art. 257 alin. (4) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, transmite Administraţia Prezidenţială. Prin această lege iniţiată de ministrul Mediualui Tanczos Barna atacurile asupra pădurarilor sunt asimilate ultrajului.
Preşedintele Senatului, Anca Drag, a afirmat, joi, după promulgarea legi privind imprescriptibilitatea unor fapte penale, că evităm, astfel, un nou caz Ţăndărei.
Fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, susţine că erorile legislative înregistrate în perioada 2017-2019 nu au putut fi corectate în timpul mandatului său, dată fiind perioada scurtă petrecută la minister. Reacţia vine după decizia Comisiei Europene de a menţine Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) în cazul României.
Camera Deputaţilor a adoptat joi, decizional, cu majoritate de voturi un proiect de lege care aduce modificări Codului penal în sensul în care sclavia, traficul de persoane, traficul de minori, proxenetismul, agresiunea sexuală şi tortura nu se mai prescriu. Legea merge la promulgare.
Camera Deputaţilor a votat luni proiectul de lege ce prevede mai multe modificări privind codul de procedură penală. Proiectul prevede că sentinţa şi motivarea trebuie prezentate în maxim 120 de zile de la încheierea procesului.
Senatoarea PNL Alina Gorghiu a anunţat că în primul plen al Senatului de la deschiderea sesiunii ordinare au fost respinse modificările aduse Codului penal şi de procedură penală, „marca PSD-Dragnea”. Ea a adăugat că este penibil faptul că social-democraţii au anunţat că se abţin de la vot şi nu votează „împotrivă”.
Un obsedat sexual tocmai se pregăteşte să execute un viol, când e surprins asupra faptului de nişte trecători, e ridicat de pe trupul victimei şi predat imediat poliţiei. La proces, are o pledoarie de excepţie: „Onorată instanţă, eu nu am violat această femeie”.
Magistraţii solicită Parlamentului şi Guvernului înăsprirea drastică a legislaţiei penale, cu pedepse care să ajungă şi până la 15 ani de închisoare, pentru cei ce încalcă măsurile privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase.
Un bărbat în vârstă de 35 de ani şi-a pierdut viaţa într-un accident de circulaţie care s-a produs în seara zilei de luni, 16 decembrie, între localităţile Gălăneşti şi Horodnic de Jos, judeţul Suceava. Şoferul circula cu o viteză foarte mare, a pierdut controlul volanului şi s-a rostogolit de zeci de ori.
Curtea Constituţională a României (CCR) arată că, deşi proiectul de revizuire a fost constatat neconstituţional, Parlamentului trebuie să reia procesul de reexaminare, conform deciziilor CCR.
Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a anunţat joi că Executivul va da o Ordonanţă de Urgenţă prin care vor fi majorate pedepsele din Codul Penal pentru unele infracţiuni precum lipsirea de libertate, şi înăsprirea condiţiilor în care persoanele condamnate pot beneficia de liberarea condiţionată. În plus, DIICOT va prelua din atribuţiile Parchetului General.
Ca urmare a tragediei de la Caracal, Partidul Social Democrat caută acum să înăsprească pedepsele din Codul penal, însă experţii în Drept susţin că o asemenea măsură nu va avea efecte semnificative asupra fenomenului infracţional.
Legislaţia din România priveşte cu îngăduinţă relaţiile sexuale între minori, consimţământul fiind suveran, chiar dacă cei implicaţi nu au capacitatea deplină de exerciţiu. Totuşi, sexul între minori poate avea efecte penale dacă diferenţa de vârstă dintre ei este mai mare de trei ani. Cazul fetei de 14 ani, din Galaţi, care a ajuns pe stradă plină de sânge după o astfel de întâmplare este relevant.
CCR a amânat pentru a treia oară, pentru data de 26 iunie, pronunţarea pe obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de PNL- USR şi de preşedintele Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse de Parlament Codului Penal şi Codului de Procedură Penală.
Preşedintele Klaus Iohannis a atacat, vineri, la Curtea Constituţională legile prin care s-au modificat Codul Penal şi Codul de Procedură Penală.
PSD renunţă la modificarea din temelie a legislaţiei penale şi ţinteşte adoparea unei legi într-o formă care ar ajunge să-l avantajeze doar pe liderul partidului, Liviu Dragnea. Comisia Iordache a dat raport de adoptare pe două proiecte pentru modificarea codurilor penale, votul final urmând să fie mâine.
Sesizată cu privire la constituţionalitatea mai multor prevederi cu privire la martorii protejaţi din Codul de procedură penală, Curtea Constituţională a decis că articolul ce menţinea acest statut special, în condiţiile stării de pericol, pe toată durata procesului penal este neconstituţional.
Comisia pentru legile Justiţiei, a adoptat, cu 13 voturi „pentru“ şi şapte voturi „împotrivă“ iniţiativa prin care se aduce modificări Codului Penal, Aleşii PSD-ALDE au mers pe varianta eliminării tuturor articolelor declarate neconstituţionale şi nu au vrut să discute despre modificarea unora care au trecut de CCR, cum ar fi diminuarea termenelor de prescriere a răspunderii penale, un articol care l-ar avantaja inclusiv pe Liviu Dragnea.
O decizie recentă a Curţii Supreme uniformizează sentinţele instanţelor în sfera violenţei domestice: chiar dacă victima şi agresorul se împacă în timpul unui proces, acesta din urmă nu scapă de răspunderea penală, dacă a fost depusă o plângere prealabilă.
Liviu Dragnea a lansat un atac la adresa lui Tudorel Toader, liderul PSD afirmând despre ministrul Justiţiei că a introdus nişte teme de care nu s-a ţinut. De asemenea, Dragnea a subliniat că legislaţia penală va fi modificată în Parlament.
Ministerul Justiţiei analizează „posibilitatea elaborării unui act normativ de modificare a Codului Penal şi de Procedură Penală, ce vizează punerea în acord a reglementărilor actuale cu deciziile Curţii Constituţionale“.
În perioada interbelică, faptele ilegale săvârşite de un funcţionar public erau aspru pedepsite. Încă de pe vremea când în vigoare era Codul Penal emis în 1936 de Carol al II-lea, un angajat al statului era obligat de lege să-şi facă datoria fără a pretinde bani sau alte foloase.
Comitetul Executiv al PSD, controlat de Liviu Dragnea, i-a trasat Guvernului sarcina de a modifica legislaţia penală prin ordonanţă de urgenţă. Mai exact, articolele din Codul penal şi din Codul de procedură penală declarate constituţionale de CCR vor fi adoptate prin OUG, nu printr-un vot în Parlament. Liviu Dragnea a pasat răspunderea către Viorica Dăncilă, iar premierul nu a oferit detalii.
Siegfried uMureşan, europarlamentar al PNL şi purtător de cuvânt al PPE, a precizat că votul de azi privind moţiunea împotriva României e unul simbolic, arătând că PSD şi ALDE sunt izolate şi e trimis un mesaj referitor la oprirea intrării în vigoare a modificărilor la legile Justiţiei şi a Codurilor Penale.
La cel puţin trei articole importante din legislaţia penală, autorităţile româneşti au transmis Comisiei de la Veneţia versiuni diferite în limba engleză faţă de textele adoptate de Parlament, cu scopul de a prezenta variante mai moderate şi mai conforme standardelor internaţionale. Experţii europeni au sesizat însă „erorile” şi au analizat textul original, nu cel alterat.
Eliberarea Insulei Şerpilor de sub ocupaţie rusă, un ajutor enorm dat de ucraineni României
Câte războaie poate purta în paralel Rusia. Expert: „Nici măcar o invadare a Moldovei nu e posibilă”
Decizie istorică a UE: Maşinile pe benzină şi motorină, interzise. Cum îi va afecta măsura pe români
Morţi şi răniţi în urma unui atac cu rachete asupra unui centru comercial din estul Ucrainei. „Numărul victimelor, imposibil de imaginat” VIDEO
Dmitri Medvedev ameninţă România: Vor să creeze o „nouă Românie Mare”. Să ţină cont că în Transnistria trăiesc 220 de mii de ruşi
George Friedman: „România e mai sigură decât ţările din regiune, dar pericolul este intern,
din cauza disensiunilor” | Interviu EXCLUSIV
Elevul mediocru devenit savantul de geniu Anghel Saligny. A lăsat României o salbă de poduri nemuritoare VIDEO
Britanicii, impresionaţi de noua versiune Dacia
Duster: „O maşină ieftină, veselă
şi spaţioasă“ VIDEO
Sfatul unui celebru strateg militar pentru Zelenski
Asul lui Putin din Marea Neagră. Insula Şerpilor, transformată de ruşi într-o adevărată fortăreaţă