Un obsedat sexual tocmai se pregăteşte să execute un viol, când e surprins asupra faptului de nişte trecători, e ridicat de pe trupul victimei şi predat imediat poliţiei. La proces, are o pledoarie de excepţie: „Onorată instanţă, eu nu am violat această femeie”.
Magistraţii solicită Parlamentului şi Guvernului înăsprirea drastică a legislaţiei penale, cu pedepse care să ajungă şi până la 15 ani de închisoare, pentru cei ce încalcă măsurile privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase.
Un bărbat în vârstă de 35 de ani şi-a pierdut viaţa într-un accident de circulaţie care s-a produs în seara zilei de luni, 16 decembrie, între localităţile Gălăneşti şi Horodnic de Jos, judeţul Suceava. Şoferul circula cu o viteză foarte mare, a pierdut controlul volanului şi s-a rostogolit de zeci de ori.
Curtea Constituţională a României (CCR) arată că, deşi proiectul de revizuire a fost constatat neconstituţional, Parlamentului trebuie să reia procesul de reexaminare, conform deciziilor CCR.
Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a anunţat joi că Executivul va da o Ordonanţă de Urgenţă prin care vor fi majorate pedepsele din Codul Penal pentru unele infracţiuni precum lipsirea de libertate, şi înăsprirea condiţiilor în care persoanele condamnate pot beneficia de liberarea condiţionată. În plus, DIICOT va prelua din atribuţiile Parchetului General.
Ca urmare a tragediei de la Caracal, Partidul Social Democrat caută acum să înăsprească pedepsele din Codul penal, însă experţii în Drept susţin că o asemenea măsură nu va avea efecte semnificative asupra fenomenului infracţional.
Legislaţia din România priveşte cu îngăduinţă relaţiile sexuale între minori, consimţământul fiind suveran, chiar dacă cei implicaţi nu au capacitatea deplină de exerciţiu. Totuşi, sexul între minori poate avea efecte penale dacă diferenţa de vârstă dintre ei este mai mare de trei ani. Cazul fetei de 14 ani, din Galaţi, care a ajuns pe stradă plină de sânge după o astfel de întâmplare este relevant.
CCR a amânat pentru a treia oară, pentru data de 26 iunie, pronunţarea pe obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de PNL- USR şi de preşedintele Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse de Parlament Codului Penal şi Codului de Procedură Penală.
Preşedintele Klaus Iohannis a atacat, vineri, la Curtea Constituţională legile prin care s-au modificat Codul Penal şi Codul de Procedură Penală.
PSD renunţă la modificarea din temelie a legislaţiei penale şi ţinteşte adoparea unei legi într-o formă care ar ajunge să-l avantajeze doar pe liderul partidului, Liviu Dragnea. Comisia Iordache a dat raport de adoptare pe două proiecte pentru modificarea codurilor penale, votul final urmând să fie mâine.
Sesizată cu privire la constituţionalitatea mai multor prevederi cu privire la martorii protejaţi din Codul de procedură penală, Curtea Constituţională a decis că articolul ce menţinea acest statut special, în condiţiile stării de pericol, pe toată durata procesului penal este neconstituţional.
Comisia pentru legile Justiţiei, a adoptat, cu 13 voturi „pentru“ şi şapte voturi „împotrivă“ iniţiativa prin care se aduce modificări Codului Penal, Aleşii PSD-ALDE au mers pe varianta eliminării tuturor articolelor declarate neconstituţionale şi nu au vrut să discute despre modificarea unora care au trecut de CCR, cum ar fi diminuarea termenelor de prescriere a răspunderii penale, un articol care l-ar avantaja inclusiv pe Liviu Dragnea.
O decizie recentă a Curţii Supreme uniformizează sentinţele instanţelor în sfera violenţei domestice: chiar dacă victima şi agresorul se împacă în timpul unui proces, acesta din urmă nu scapă de răspunderea penală, dacă a fost depusă o plângere prealabilă.
Liviu Dragnea a lansat un atac la adresa lui Tudorel Toader, liderul PSD afirmând despre ministrul Justiţiei că a introdus nişte teme de care nu s-a ţinut. De asemenea, Dragnea a subliniat că legislaţia penală va fi modificată în Parlament.
Ministerul Justiţiei analizează „posibilitatea elaborării unui act normativ de modificare a Codului Penal şi de Procedură Penală, ce vizează punerea în acord a reglementărilor actuale cu deciziile Curţii Constituţionale“.
În perioada interbelică, faptele ilegale săvârşite de un funcţionar public erau aspru pedepsite. Încă de pe vremea când în vigoare era Codul Penal emis în 1936 de Carol al II-lea, un angajat al statului era obligat de lege să-şi facă datoria fără a pretinde bani sau alte foloase.
Comitetul Executiv al PSD, controlat de Liviu Dragnea, i-a trasat Guvernului sarcina de a modifica legislaţia penală prin ordonanţă de urgenţă. Mai exact, articolele din Codul penal şi din Codul de procedură penală declarate constituţionale de CCR vor fi adoptate prin OUG, nu printr-un vot în Parlament. Liviu Dragnea a pasat răspunderea către Viorica Dăncilă, iar premierul nu a oferit detalii.
Siegfried uMureşan, europarlamentar al PNL şi purtător de cuvânt al PPE, a precizat că votul de azi privind moţiunea împotriva României e unul simbolic, arătând că PSD şi ALDE sunt izolate şi e trimis un mesaj referitor la oprirea intrării în vigoare a modificărilor la legile Justiţiei şi a Codurilor Penale.
La cel puţin trei articole importante din legislaţia penală, autorităţile româneşti au transmis Comisiei de la Veneţia versiuni diferite în limba engleză faţă de textele adoptate de Parlament, cu scopul de a prezenta variante mai moderate şi mai conforme standardelor internaţionale. Experţii europeni au sesizat însă „erorile” şi au analizat textul original, nu cel alterat.
Sesizările privind Codul Penal, Codul administrativ, Statutul aleşilor locali şi Legea Curţii de Conturi vor fi dezbătute în şedinţa de astăzi a Curţii Constituţionale.
Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a amendat Pro TV şi Realitatea TV, după ce membrii forului au decis că posturile nu au dat dovadă de imparţialitate şi echilibru în ştirile şi dezbaterile pe tema modificărilor la Codul de Procedură Penală din luna iunie.
Curtea Constituţională a amânat pentru 16 octombrie sesizările de neconstituţionalitate la Codul Penal depuse de preşedintele Klaus Iohannis, PNL, PMP, USR şi de Curtea Supremă. Modificările operate de PSD la legislaţia penală influenţează în mod direct procesul lui Liviu Dragnea. Liderul PSD a fost condamnat în primă instanţă la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare, iar apelul e la un pas să înceapă.
O delegaţie a Comisie de la Veneţia se va afla în România în 13 şi 14 septembrie, în vederea pregătirii unei opinii privind modificările aduse recent Codului Penal şi Codului de Procedură Penală. Avizul Comisiei de la Veneţia a fost solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei printr-o decizie luată în 28 iunie, iar concluziile evaluării ar urma să fie prezentate în 19 octombrie.
O atingere nepotrivită şi o vorbă cu tentă sexuală spusă unei femei sunt fapte care vor fi aspru taxate de acum înainte. Oamenii legii spun însă că astfel de fapte nu vor fi simplu de probat, iar victimele vor trebui să dovedească că au fost agresate pentru ca hărţuitorii să poată fi pedepsiţi.
Călin Popescu Tăriceanu a declarat că „legile justiţiei au făcut destul naveta" între Parlament, Preşedinţie şi Curtea Constituţională, în ultimii ani nefiind atâtea legi care să fi fost atât de mult dezbătute. Tăriceanu a mai spuns că, „pe vremea Guvernului Cioloş”, Codul penal şi Codul de procedură penală, acestea au fost modificate prin OUG, în timp ce „acum nu se poate plânge nimeni că nu au fost fost dezbătute transparent şi democratic”.
Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat miercuri Curtea Constituţională a României pentru legea privind modificarea Codului penal. Modificările aduse Codului penal au fost deja contestate de PNL, USR şi PMP, termenul fixat de CCR pentru dezbatere fiind de 17 septembrie.
Coaliţia de guvernare a început să prezinte, în ultimele săptămâni, din ce în ce mai multe semne de tensiune. La sfârşitul lui ianuarie, discuţiile privind implementarea impozitului progresiv au produs primul dezacord între măsurile de stânga dorite de PSD şi cele mai de dreapta susţinute de ALDE. Contradicţiile tot mai vizibile între Dragnea şi Tăriceanu s-au accentuat, însă, şi pe subiecte din ce în ce mai delicate.
Sesiunea extraordinară a Parlamentului - care a început în 2 iulie - ar urma să se încheie joi. Încă din primele zile ale sesiunii, parlamentarii au adoptat modificările asupra Codului penal, Codul administrativ, care prevede, printre altele, pensii speciale pentru aleşii locali şi Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră.
Călin Popescu Tăriceanu a declarat, joi seara, că nu a fost iniţial de acord cu propunerea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de a renunţa definitiv la infracţiunea de abuz în serviciu, pe motiv că lumea ar fi crezut că e o lege „personalizată”. Acesta a adăugat că, ulterior, s-a discutat şi adoptarea unui text legislativ similar cu Codul penal francez, însă, a completat ironic că şi acela ar fi fost „prea puţin pentru climatul de la noi”.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, s-a întâlnit vineri cu Vera Jourova, comisar european pentru justiţie, protecţia consumatorului şi egalitate de gen, printre temele abordate de cei doi oficiali fiind evoluţiile înregistrate în cadrul MCV şi stadiul modificărilor legilor justiţiei.
Record absolut de decese din cauza Covid-19: 104 pacienţi au murit în ultimele 24 de ore. De ieri până astăzi au fost înregistrate 4.724 de noi infectări
Prognoza meteo: Un val de frig loveşte România. Unde sunt aşteptate ninsori
Toţi „dinozaurii“ politicii româneşti care n-au prins loc în Parlament
Avertismentul unui medic militar după ce a văzut plămânii unui pacient infectat cu SARS-CoV-2: „Definiţia de caz folosită acum e o aiureală”
Aproape 4.800 de noi infectări în ultimele 24 de ore. Record de pacienţi în stare gravă la Terapie Intensivă
Surse. Mandatul pe viaţă primit de Florin Iordache are viaţă scurtă. PNL pregăteşte o lege ca să-l schimbe cu Zegrean
Record absolut de infectări cu SARS-CoV-2: 4.848 de îmbolnăviri în 24 de ore. 766 de pacienţi sunt în stare gravă la Terapie Intensivă
De ce se moare pe capete în România din cauza COVID-19. Explicaţiile experţilor
Surse. Florin Iordache va fi preşedintele Consiliului Legislativ. Mandatul e pe viaţă. Fostul şef a stat în funcţie 17 ani. Cine l-a tăiat de pe lista pentru parlamentare
VIDEO Sensurile giratorii din România versus cele din Anglia. „Englezii habar n-au cum se fac banii“