coalitie psd pnl - ultimele știri

Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Nicolae Ciucă, a declarat, vineri, că „nu mai este timp pentru surprize" în ceea ce priveşte numele de pe lista comună PNL-PSD pentru alegerile europarlamentare şi se va apela la resursa umană existentă în cele două partide.

PSD și PNL sunt în continuare în căutarea celei mai bune variante pentru candidatura la Primăria Capitalei, urmând să anunțe cine este persoana aleasă pentru cursa electorală peste cel târziu două săptămâni, după ce sunt făcute iar mai multe sondaje, susțin surse din Coaliție.

Cei mai importanți lideri ai PSD și PNL se întrunesc într-o ședință a Coaliției, luni, de la ora 16.00, la Palatul Victoria. Miza reuniunii este stabilirea calendarului alegerilor pentru anul electoral 2024.

Comasarea alegerilor europarlamentare cu localele nu se lovește de nicio piedică la nivel european, fiind chiar încurajate deciziile privind creșterea prezenței la urne. La nivel de Coaliție, joi ar putea exista o decizie clară.

Președintele României, Klaus Iohannis, s-a poziționat pentru scenariul comasării unor rânduri de alegeri din 2024, dat fiind că vor fi patru teste electorale, recomandând Coaliției să ia o decizie „repede”.

Persoane care au legătură cu zona politică și-au făcut loc în grupul de conducere al protestatarilor din transporturi și agricultură. Concomitent, în Coaliție sunt primele tensiuni referitoare la gestionarea situației.

Adrian Câciu, ministru al Proiectelor Europene și viitor candidat al PSD în județul Dolj, susține că relațiile sunt uneori tensionate între cele două formațiuni ale Coaliției, dar speră că nu va fi un „circ” în viitoarele campanii electorale din 2024.

Liderii Coaliției de guvernare justifică neînțelegerile dintre PSD și PNL, existente la nivelul mai multor județe, drept o consecință a faptului că cele două formațiuni sunt orgolioase.

Comisiile reunite de buget-finanțe au adoptat singurul amendament agreat la nivelul PNL pentru legea bugetului de stat, acesta fiind cel prin care Coaliția se angajează să nu mărească taxele sau impozitele în 2024.

PSD și PNL s-au înțeles și pe data localelor, însă în prezent sunt purtate negocieri dure privind parlamentarele și prezidențialele, fiecare căutând să-și maximizeze șansele.

Coaliția vine cu prevederi legislative care ar viza sprijinirea mediului privat și a cetățenilor, în timp ce, pe de altă parte, tot Puterea taxează mult mai drastic aceleași sectoare ale economiei

Rareș Bogdan (prim-vicepreședinte PNL) și premierul Marcel Ciolacu (președinte PSD) sunt protagoniștii celui mai recent scandal din interiorul Coaliției de guvernare, unde părerile despre viitorul guvernării sunt împărțite.

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a vorbit, joi, la sediul partidului, de tensiunile din interiorul Coaliţiei în urma declaraţiilor recente venite din ambele partide, cerând respect din toate părțile.

Premierul Marcel Ciolacu l-a acuzat, miercuri seară, pe prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, de mitocănie, pentru că „dinamitează” o coaliție „numai cu știri false” și subliniază că nu se rupe Coaliţia, iar Guvernul nu cade decât în condițiile în care liberalii ies de la guvernare.

Dincolo de mesajele mobilizatoare și stabilirea strategiei PNL pentru rândurile de alegeri din 2024, în ședința conducerii partidului au fost expuse și numeroase nemulțumiri față de modul cum se prezintă partidul și cum e gestionată relația cu PSD.

Votul din Comisia de agricultură, pe un proiect de lege privind instituirea schemei de Certificare Voluntară, arată că există fisuri majore în coaliția PSD-PNL, deoarece social-democrații refuză să susțină proiectele liberalilor în unele domenii.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, i-a acuzat pe USR-iști că prin modul în care au scris PNRR-ul au forțat să partidele aflate la putere să facă reforma fiscală, iar acum se plâng că România e „pe marginea prăpastiei”. În schimb, șeful USR a punctat faptul că demnitarul a acționat ca un „țepar”.

Puterea nu se dezminte și, deși clamează că strânge cureaua, prin tot felul de acte normative guvernamentale, tot reprezentanții ei continuă să facă angajări pe bandă rulantă în teritoriu și să propună noi beneficii.

Prin proiectul adoptat luni, Parlamentul se află la a patra încercare de reformare a pensiilor speciale în ultimii patru ani, de această dată fiind făcuți pași prudenți, fără prevederi radicale care ar putea stârni mari nemulțumiri în rândul beneficiarilor

Senatul a adoptat proiecul de lege privind reforma pensiilor speciale, unde cea mai „aspră” măsură este supraimpozitarea cu 20% a veniturilor mari din partea necontributivă. De asemenea, Coaliția a umblat și la formulele de calcul ale pensiilor la magistrați.

Președintele PNL și al Senatului, Nicolae Ciucă, a precizat că în supraimpozitarea va fi aplicată tuturor categoriilor de pensii în baza unor legi speciale, inclusiv celer militare. Până la 1 noiembrie Puterea vrea să treacă de Parlament proiectul de lege.

Prima rundă de numiri în funcții din instituții-cheie va fi marți, când are loc un plen comun, pentru a fi dat votul pe mai multe poziții din conducerea Curții de Conturi și a Agenției Naționale pentru Reglmentare în Comunicații.

Planul liderilor Coaliției pentru liste comune la unele alegeri din 2024 a murit la stadiul de proiect, după câteva săptămâni de testare a subiectului în spațiul public, dar și în urma unor calcule care nu favorizau nici PNL, nici PSD.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, are tot mai mulți contestatari în interiorul Coaliției, fiind nemulțumiri atât din rândul liberalilor, însă și în rândul social-democraților, pentru modul cum a comunicat public măsurile fiscale, dar și creșterea de venituri.

Alin Tișe, președintele CJ Cluj, susține că partidul său trebuie să ia în considerare ieșirea de la guvernare, dacă PSD va ignora solicitările formațiunii liberale pe zona de fiscalitate.

Zona sindicală din administrație este în conflict cu Guvernul, în urma măsurilor propuse de Executiv pentru reducerea cheltuielilor bugetare, inclusiv desființarea de posturi neocupate sau comasări de instituții centrale și locale.

Secretarul general al PSD susține că în următoarele săptămâni partidul său și PNL vor rezolva reforma pensiilor speciale, lansând un atac la adresa celor din USR și AUR, despre care susține că s-ar fi opus proiectului de lege.

Reforma pensiilor speciale a fost adoptată de Parlament, fiind preferată doar o supraimpozitare simbolică și fără eliminarea vreunei pensii. Ultimul test ar putea fi cel al CCR, dacă legea e atacată la Curte.

Puterea a adăugat excepție după excepție la legea care prevede interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat, ultimii adăugați fiind bugetari care au ambele venituri cu mult peste medie.

Senatul și Camera Deputaților au dat voturi de adoptare a proiectului privind legea pensiilor speciale, miercuri, în două ședințe rapide. Legea e trimisă la promulgare, dacă nu e atacată în 2 zile la CCR.

Aleșii au adoptat cu o majoritate covârșitoare eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, pentru a treia oară în trei ani, iar finalizarea reformei altor categorii de pensii, date în baza unor legi speciale, care vor fi supraimpozitate, intră pe ultima sută de metri.

PSD și PNL se pregătesc de schimbarea premierilor, însă în spatele ușilor închise situația între cele două partide e tensionată din motive legate de colaborare politică și de agende publice diferite.

Mai mulți lideri PSD, printre care senatorul Mihai Weber și președintele CJ Gorj, Cosmin Popescu, solicită demiterea ministrului Energiei, după tragedia de la CE Oltenia.

PNL vrea ca situația legată de neplata taxei de solidaritate în România de către grupul austriac OMV să fie discutată în Coaliție, în timp ce PSD nu vede nicio problemă pentru moment.

Prima reuniune informală a Consiliului JAI sub președinția suedeză a Consiliului UE va avea loc în perioada 25-27 ianuarie. România ar putea readuce pe agendă subiectul aderării la Schengen, însă părerile sunt împărțite în Coaliție.

Puterea de la București consideră că a înlăturat toate piedicile apărute în calea aderării României la Schengen. Așadar, la următorul Consiliu JAI e așteptat un rezultat pozitiv, dacă nu apare vreun factor imprevizibil.

Săgețile între partidele Puterii continuă prin demersurile aleșilor care, printre atributele parlamentare, merg cu întrebările și interpelările direct la miniștrii din Guvern care nu sunt de aceeași culoare politică.

Alina Gorghiu susține că PNL a crescut în sondaje față de acum un an. Președinta interimară a Senatului nu exclude o continuare a Coaliției cu PSD și după alegerile din 2024.

Europarlamentarul PNL Cristian Buşoi a afirmat sâmbătă, în cadrul unei întâlniri politice a PNL în Argeş, că liberalii trebuie să aibă un „parteneriat corect” cu PSD, dar să nu uite că „Partidul Social Democrat are o agendă proprie şi de-a lungul ult...

Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat, vineri, că liberalii au în formula actualei coaliţii mai multe funcţii decât aveau în perioada în care erau parteneri cu cei din USR. Afirmaţia este inexactă, în condiţiile în care liberalii au pierdut funcţ...

Vicepremierul Sorin Grindeanu s-a declarat sceptic în ceea ce priveşte ajungerea în Parlament a bugetului până de sărbători, cu toate că săptămâna trecută liderii Coaliţiei erau mult mai optimişti.

Ilie Bolojan, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, declară că nu a susţinut decizia partidului de a face coaliţia de guvernare cu PSD şi nici nu a votat-o, însă nici nu şi-ar da demisia din partid, cum a făcut Ludovic Orban. De asemenea, a sublin...

Şeful delegaţiei române PSD din Parlamentul European, Dan Nica, susţine că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, negociat de PNL şi USR, nu poate rămâne în forma actuală, „dacă ne dorim ca această mare oportunitate pentru economia României să n...

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu va convoca consultări la Palatul Cotroceni pentru propunerea unui nou premier privind formarea Guvernului. Şeful statului a mai declrat că va convoca consultările în momentul în care în discuţiile dintre pa...

Ludovic Orban a cerut conducerii PNL şi preşedintelui Klaus Iohannis să nu ajungă să facă o înţelegere cu PSD, pentru că riscă să rămână „atârnaţi în cuiul” de la sediul formaţiunii social democrate.