La finalul anului 2021, Executivul era restant cu 3,63 de miliarde de lei pentru concediile medicale, mai mult cu aproximativ 1,2 miliarde de lei faţă de anii 2020 şi 2019, a transmis de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) la solicitarea Main News.
Adrian Cioflâncă, membru în Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) şi director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER), spune că imaginile servesc interesului public atunci când sunt însoţite şi de explicaţii.
Traian Băsescu a avut un scurt mesaj pe pagina sa de Facebook, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, printr-o sentinţă definitivă, că a colaborat cu Securitatea.
Mădălin Hodor, cercetător din Consiliul Naţionale de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS), le explică tinerilor cum era în comunism, pe înţelesul lor. Istoricul spune că a pornit acest demers deoarece a observat că mulţi români născuţi după Revoluţie spun că în comunism era mai bine, întrucât fiecare om avea o casă şi un serviciu.
Începând cu 21 februarie 2022, SRI predă către CNSAS o nouă serie de documente preluate de la Securitate. Predarea se face în conformitate cu prevederile OUG nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008 şi vizează documente ce nu mai privesc securitatea naţională actuală a României.
Cosmin Năsui, fondatorul celei mai largi platforme online româneşti pentru susţinerea şi promovarea artei contemporane autohtone, modernism.ro, derulează în prezent un proiect de rescriere a istoriei artelor din România, îmbogăţind-o cu sute de nume de artişti rămaşi necunoscuţi.
Copii sau adulţi, bogaţi sau săraci, ţărani şi intelectuali deopotrivă, cu toţii au avut de suferit în regimul comunist. Elita românească a fost condamnată, iar mâinile artiştilor au primit, drept pedeapsă, cătuşe. PostModernism Museum a recreat dramele tuturor artiştilor care au suferit în temniţele comuniste în perioada 1945-1989, după studierea dosarelor aflate în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Securităţii.
Din dosarul Anei Pauker, cea poreclită „Stalin în fustă“, şi a ofiţerul de Miliţie Eugen Alimănescu, cel care executa partizani fără ca aceştia să fi avut vreo condamnare, au dispărut documente de arhivă. Ulterior, acestea au fost scoase la licitaţie publică sau au fost publicate în diverse ziare.
Eduard Hellvig, directorul SRI, susţine că este o greşeală faptul că arhivele fostei Securităţi, pe care serviciile secrete le-au moştenit, nu au fost predate Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS) mai devreme, pentru a putea fi studiate de toată lumea, lucru care a îngreunat tranziţia ţării către democraţie.
CCR a admis sesizarea lui Mugur Isărescu în dosarul în care CNSAS cere constatarea calităţii de colaborator al Securităţii. Judecătorii au constatat că legea pe baza căreia au fost reluate verificările în cazul guvernatorului BNR este neconstituţională.
Gheorghe Hera a străbătut sute de kilometri până la Vâlcea, cu speranţa că va afla ceva despre tatăl său care a murit pe când el avea doar trei zile. El a mărturisit că a trăit timp de şapte decenii cu o mare durere în suflet: aceea de a nu putea aprinde o lumânare la mormântul tatălui său, Ion Hera, pentru că nu se ştie nimic despre locul în care acesta a fost îngropat.
Trei cercetători ai CNSAS, Mădălin Hodor, Mihai Demetriade şi Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, cer, într-o scrisoare deschisă, adresată lui Nicolae Ciucă, ministrul Apărării, ca instituţia să predea către CNSAS arhiva cu documente care au aparţinut Securităţii.
Propunerea jurnalistei Oana Stănciulescu pentru un loc în Colegiul CNSAS e contestată atât de USR, dar şi de o facţiune din PNL, fiind invocate poziţionări ale acesteia faţă de câţiva intelectuali care au făcut parte din mişcarea legionară.
Preşedintele executiv PLUS, europarlamentarul Dragoş Tudorache, a subliniat importanţa „transparentizării complete a istoriei noastre recente", dar a apreciat că soluţia nu o reprezintă noi proiecte legislative sau crearea de registre, aluzie la iniţiativa depusă de ministrul Claudiu Năsui, ci investiţia în CNSAS, astfel încât „arhiva Securităţii să fie scoasă la lumină".
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ofiţeri, informatori, colaboratori, angajamente, nume de cod, dosare ş.a.m.d. Da! Şi? Totul e în cheie clasică românească: pisici fugărite de şoareci, curse anunţate, caşcaval, forme fără conţinut, cauze fără efect, fapte fără consecinţe, vorbe, vorbe, vorbe…
Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a fost criticat dur pentru proiectul de lege depus în vederea deconspirării foştilor securişti, mai mulţi cercetători arătând că modificările propuse ar fi neconstituţionale, precum şi faptul că par mai degrabă inspirate din practicile comuniste decât din cele ale unui stat de drept.
Recursul formulat de Traian Băsescu în dosarul în care fostul preşedinte a fost declarat în primă instanţă colaborator al Securităţii se judecă la Secţia de Contencios Administrativ a Curţii Supreme pe data de 5 noiembrie. Termenul de recurs a fost fixat la mai bine de un an de când Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea CNSAS şi a decis că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă sub pseudonimul „Petrov”.
Arhiva fostului Serviciu Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie (SIPA), care a funcţionat între 1991 şi 2006 pe lângă Ministerul Justiţiei, va fi împărţită în două şi predată către Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) sau către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), prevede un proiect pus în dezbatare publică de Ministerul Justiţiei.
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a dezvăluit faptul că un candidat la alegerile parlamentare a fost colaborator al regimului politic comunist.
Curtea de Apel Bucureşti a început dezbaterile, vineri, în procesul în care CNSAS solicită judecătorilor să constate calitatea de colaborator al Securităţii în cazul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.La acest termen de judecată instanţa ia discuţie cererea de intervenţie formulată de Asociaţia Parakletos, prin avocat Gheorghe Piperea.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat, joi seară, că senatorul Ion Ganea, „descoperit de către CNSAS că a fost turnător al Securităţii, nu s-a mai regăsit pe listele PSD”, întrucât partidul a luat decizia de a nu avea astfel de candidaţi”.
Istoricul Mădălin Hodor, cercetător al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, susţine, într-un interviu acordat Newsweek LIVE, că e posibil ca dosarele care apar în procesul verbal din arhivele instituţiei, ca fiind arse în decembrie 1989, să nu fi fost de fapt distruse.
Secţia de Contencios Administrativ a Înaltei Curţi ia în discuţie, vineri, primul termen în apel al procesului în care Traian Băsescu a atacat decizia Curţii de Apel Bucureşti prin care magistraţii au stabilit că fostul preşedinte a făcut poliţie politică pe vremea când era student la Institutul de Marină.
Viorel Cataramă a dat în judecată, printr-un proces deschis la Judecătoreia Sectorului 2 din Capitală, firma care deţine Europa FM cerând daune morale de 100.000 de lei pentru o ştire publicată pe site-ul postului de radio. În primă instanţă, Cataramă a pierdut procesul.
Dorind să restabilească adevărul istoric cu privire la evenimentele din 23 august 1944, Corneliu Coposu i-a trimis o scrisoare istoricului Gheorghe Buzatu, în care îi atrage atenţia asupra unor omisiuni şi contradicţii existe în lucrarea „Din istoria celui de-Al Doilea Război Mondial“, apărută în 1988.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România a definitivat lista celor 108 de deţinuţi politic care la începutul instaurării comunismului în ţara noastră au fost trimişi pe şantierul Cazinoului, grav avariat în timpul războiului.
Disperarea multor români de a fugi în Occident a atins cote dramatice în ultimii ani ai comunismului. Unii au trecut Dunărea înot, alţii au încercat să ajungă în Turcia pe mare în bărci pneumatice, iar cei mai nebuni au deturnat avioane. Majoritatea au plătit cu viaţa sau au înfundat beciurile Securităţi.
Marea majoritate a site-urilor de ştiri, principalele televiziuni şi posturi de radio au publicat vineri dimineaţă o ştire referitoare la un fapt pe care doamna Germina Nagâţ, membră a Consiliului Naţional al CNSAS, îl consideră motiv de sărbătoare.
Preşedintele CNSAS, Constantin Buchet, explică rolul pe care îl are instituţia pe care o conduce, conform propriilor viziuni. De asemenea, discută despre polemicile care au învăluit CNSAS în ultimii ani, dar şi despre prezumtivele sale succese administrative.
Sorin Bivolaru, fost membru PMP şi fost consilier în Consiliul Local al unei comune din Timiş, a devenit primul securist care a recunoscut în instanţă că a lucrat cu Securitatea regimului comunist apoi şi-a dat demisia din funcţiile deţinute în partid şi în administraţia locală, a scris pe Facebook Germina Nagâţ, membru al CNSAS.
Câte războaie poate purta în paralel Rusia. Expert: „Nici măcar o invadare a Moldovei nu e posibilă”
Decizie istorică a UE: Maşinile pe benzină şi motorină, interzise. Cum îi va afecta măsura pe români
Morţi şi răniţi în urma unui atac cu rachete asupra unui centru comercial din estul Ucrainei. „Numărul victimelor, imposibil de imaginat” VIDEO
Dmitri Medvedev ameninţă România: Vor să creeze o „nouă Românie Mare”. Să ţină cont că în Transnistria trăiesc 220 de mii de ruşi
George Friedman: „România e mai sigură decât ţările din regiune, dar pericolul este intern,
din cauza disensiunilor” | Interviu EXCLUSIV
Elevul mediocru devenit savantul de geniu Anghel Saligny. A lăsat României o salbă de poduri nemuritoare VIDEO
Britanicii, impresionaţi de noua versiune Dacia
Duster: „O maşină ieftină, veselă
şi spaţioasă“ VIDEO
Sfatul unui celebru strateg militar pentru Zelenski
Asul lui Putin din Marea Neagră. Insula Şerpilor, transformată de ruşi într-o adevărată fortăreaţă
Misterul avionului care a survolat ilegal România se adânceşte: nici măcar nu era înmatriculat