În România există mii de jurnalişti, în presa scrisă, tot mai puţini odată cu dispariţia ziarelor pe print, în audio vizual, unde este înghesuială mare, şi în mediul on line. De ce (o întrebare obligatorie pentru jurnalişti) dintre miile de jurnalişti doar câţiva s-au gândit să-i scrie preşedintelui Iohannis, să nu promulge legea? De ce această iniţiativă, a cui, de a-i pune în fruntea listei pe Cristian Tudor Popescu şi Ion Cristoiu?
Preşedintele PMP, Eugen Tomac, spune că România nu mai are guvern în această perioadă şi că ceea ce se întâmplă la Palatul Victoria este ”sinistru şi arată cât de mult poate eşua clasa politică românească”. El afirmă că Guvernul Dragnea 3 este în moarte clinică şi că Viorica Dăncilă trebuie chemată în Parlament să trimisă în vacanţă.
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a criticat joi seara clasa politică, despre care spune că aleargă după titluri şi funcţii. Acesta a vorbit apoi şi despre candidaţii la prezidenţiale, afirmând despre Viorica Dăncilă că se crede o eroină deşi „e o biată pisică luată de Dragnea, atât”, că Klaus Iohannis reuşeşte să câştige nu prin calităţile de om politic ci doar pentru că tace, iar Dan Barna pare „un corporatist în pericol de a fi concediat”.
Situaţia în care se află societatea românească nu este efectul unei hibe a sistemului, ci „rodul“ unei mentalităţi colective ce pare să aibă consistenţa şi dinamica unei adevărate eredităţi sociale, având în vedere faptul că de aceleaşi lucruri de care ne plângem noi, astăzi, s-au plâns şi înaintaşii: Caragiale, Eminescu, Vlahuţă etc.
În octombrie 1935, un scriitor şi ziarist american care a vizitat România s-a declarat dezamăgit de clasa politică autohtonă.
Lupta de clasă nu mai trebuie să fie nocivă şi distrugătoare. Lupta de clasă trebuie să promoveze valorile, ideile, dialogul, progresul, să unească şi nu să dezbine. Ce drum vor alege românii pentru următoarea sută de ani: vor porni uniţi pe calea unui nou centenar al României sau vor pieri, dezbinaţi şi aruncaţi în negura unor istorii de tristă amintire?
Nu prea am mai scris în ultimul timp. Ştiţi, sunt cam ocupat aici în diaspora. Doctoratul îmi ia între 12 şi 16 ore pe zi în ultimii doi ani. Da… aici în Canada doctoratele se fac pe bune… mergi la cursuri, citeşti între două şi cinci cărţi săptămânal, corectezi sute de examene pe trimestru, faci tutorial cu studenţii, faci cercetare pentru profi şi scrii.
Politologul Ioan Stanomir a vorbit, într-un interviu acordat RFI România, despre eseul „La Centenar. Recitind secolul României Mari”, aflat în pregătire la editura Humanitas. În dialogul cu Mihaela Dedeoglu, Stanomir a vorbit, printre altele, despre importanţa declaraţiei de la Alba Iulia şi despre figura lui Ceauşescu, care „a vut impactul cel mai important asupra configurării identităţii românilor în secolul XX”.
Declarându-se revoltat de actuala situaţie politică din România, Andrei Mihai, un tânăr om de afaceri din Piteşti, a postat un text pe contul său de Facebook. Un mesaj adresat actualei clase politice.
Fundaţia „Corneliu Coposu” a făcut public astăzi „Testamentul Seniorului” la 23 de ani de la moartea marelui om politic. Aflat în faţa „scadenţei inevitabile”, Seniorul a lăsat moştenire într-un mesaj emoţionant esenţa gândirii sale politice, care a avut în centru moralitatea şi refuzul de a face compromisuri.
Nu cred că am avea prea multe motive să fim tocmai mulţumiţi de felul în care fruntaşii clasei politice din România au sărbătorit ieri împlinirea a 100 de ani de la momentul în care Sfatul Ţării de la Chişinău a hotărât Unirea Basarabiei cu România.
Ne e teamă să tragem concluziile. Dar ştim din istorie că o lume inaptă să-şi producă elita conducătoare se îndreaptă vertiginos către pierderea libertăţilor politice.
În comunicarea dintre oameni una dintre cele mai mari greşeli care se face este etichetarea unei persoane, spune Daniel David, autorul „Psihologiei poporului român”. Psihologul explică de ce nu e corectă din punct de vedere psihologic una dintre scandările cel mai frecvent utilizate la protestele din ultimele luni - „HOŢII!” - şi cum ar trebuie aceasta formulată ca să aibă cât mai multe şanse de a schimba lucrurile.
În seara zilei de 1 Decembrie, câteva zeci de persoane au reluat protestul la adresa clasei politice. Protestatarii s-au strâns în Piaţa Unirii.
Naşu’ de România în viaţa lui de politician şi în sceneta cu Grindeanu. Ceaşcă cel iubit zilele trecute pe câmpurile ţărişoarei. Clark Gable la televiziuni şi Iisus la întâlnirile cu Gâdea. Jon Snow al PSD. Eroul hulit, dar victorios al naţiunii şi şmecheraşul bătrâior, parvenit, cu cocotieri şi cu gagicuţe fragede.
Motto. „A şti să conduci nu înseamnă a şti să domini, ci a şti să convingi oamenii să muncească pentru un scop comun” (Daniel Goleman). A venit momentul schimbării de generaţie în politica românească. Actuala clasă politică şi-a atins limitele, „şi-a trăit traiul, şi-a mâncat mălaiul”.
Recentele frământări de pe scena politică românească au alimentat puternic ceea ce am putea numi bănci de mânie. Contextul teoretic al sintagmei „bancă de mânie“ este de găsit la filosoful Peter Sloterdijk, ajuns recent la 70 de ani (motiv pentru care îi aducem şi noi, alături de cititorii ziarului „Adevărul“, un călduros „La mulţi ani!“).
Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR), care reuneşte 45 de organizaţii sau membri asociaţi din mediul de afaceri, a reacţionat joi seară la măsurile cuprinse în noul program de guvernare, considerând că astfel de propuneri slăbesc încrederea în clasa politică şi în executiv şi ar putea avea ca efect diminuarea drastică a volumului investiţiilor private, româneşti şi străine, şi deteriorarea indicatorilor de dezvoltare economică şi socială.
Organizaţia non-guvernamentală a fost înfiinţată la Munchen şi se numeşte Nova Romania (NovaRo) e.V. Entitatea este fondată de români care lucrează în Germania, dar şi de etnici germani care au rădăcini în România. Modelul civic pe care încearcă să-l promoveze a funcţionat cu succes în Germania federală a anilor 60.
Au apărut în vremea din urmă o serie de articole de presă extrem de critice la adresa unor oameni politici români, unii dintre ei chiar deţinători de înalte funcţii şi mari dregătorii în ierarhia statului român.
Cetăţenii Republicii Moldova îşi doresc, indiscutabil, reforma clasei politice din Moldova şi de aceea „au muşcat” capcana votului uninominal, este de părere purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, membru al Parlamentului European, Siegfried Mureşan.
Hoţia politico-penală fără margini din noaptea de 31 ianuarie 2017 este doar vârful puroiului, la vedere. Coptura e adâncă. Răul, malign. Ineptocraţia - endemică, asemeni igrasiei din zidurile mâncate de cancerul umed, de nu mai iese oricât am scrijeli, disperat-inutil, pereţii condamnaţi la moarte lentă.
Elita politică a României este şi rezultatul legilor electorale deficitare, iar pentru schimbarea politicienilor e nevoie de o modificare a acestor reglementări. Aceasta este premisa de la care au pornit Centrul pentru Studiul Democratiei, din cadrul Universităţii Babeş- Bolyai, grupul „Politică fără Bariere” şi Asociaţia „Centrul pentru Inovare Publică” în demersul de solicitare a reînfiinţării Comisiei de Cod Electoral.
Partidele politice din România s-au confruntat la ultimele alegeri din nou cu valul celor care au solicitat „o altfel de politică”, „alţi politicieni”, „alt sistem”. Fapt care a adus un scor destul de bun celor care şi-au organizat campania pe ideea că ei reprezintă altceva. Astfel, USR obţine un meritabil scor de 8 procente.
Au fost alegeri şi a ieşit cum a ieşit. Acum, atenţia e îndreptată spre manevrele pentru alcătuirea noului guvern. Se speculează, să dă cu presupusul, în stilul cunoscut. Dar poate n-ar fi rău să reflectăm ceva mai mult asupra unui fapt important: 60% dintre alegători n-au votat. Majoritatea tace.
Puţine cuvinte sunt mai abuzate în comentariul politic decât sintagma „clasa politică”. Invariabil, „clasa politică” trebuie înnoită, schimbată, primenită, aruncată la gunoiul Istoriei, salvată de ea însăşi. Desigur, clasa politică trebuie reformată. Membrii ei sunt penali, ticăloşi şi, în general, nedemni pentru a ne reprezenta.
Se împlinesc 20 de ani luna asta de la publicarea Contractului cu clasa politică scris de mine, după asumarea sa de către Convenţia Democratică la propunerea Alianţei Civice.
Evident, clasa noastră politică e alcătuită din tot soiul de oameni. Nu e cazul să generalizăm. Unii sînt de un fel, alţii de alt fel. (Dacă mă întrebaţi, la noi predomină cei de un... anumit fel). Că lucrurile nu merg grozav în ţărişoară – şi asta nu de azi de ieri – e de acord toată lumea.
E limpede că ţărişoara nu merge prea bine. (Aproape) toată lumea se întreabă de ce. Răspunsul cel mai la îndemînă se referă la corupţie. Şi nu se poate contesta că patriotul român fură ca-n codru şi fură codrul însuşi, dacă se iveşte ocazia.
Cătălin Munteanu (18 ani) este originar din Târgu-Bujor şi a absolvit în acest an prestigiosul Colegiu Naţional ”Vasile Alecsandri” din Galaţi ca şef de promoţie, cu media 9,98. Este decis să rămână în România şi să devină medic oncolog, deşi ştie că va avea de luptat cu mentalităţile pentru a schimba tratamentul pentru această cumplită maladie şi a implementa noi tehnologii.
UPDTE Al doilea român infectat cu coronavirus pe nava de croazieră Diamond Princess
Rusia interzice intrarea cetăţenilor chinezi pe
teritoriul ei
Culise. Scandal în PSD pentru
şefia ASF, ciolanul de 15.000 de euro. Ponta negociază un post pentru tata-socru
Valentin Ceauşescu cere statut de victimă în Dosarul Revoluţiei: „Mi-au omorât părinţii“
PSD vrea să înfiinţeze o nouă categorie specială de pensionari
Surse: Orban l-a taxat pe ministrul Fondurilor Europene după dezvăluirea „Adevărul“ despre cârdăşia cu PSD
FOTO VIDEO„Pericol de
moarte“: Marea Britanie, lovită de furtuna Dennis
VIDEO O maşină a luat foc în trafic, în Argeş. Trei persoane se aflau înăuntru
Începe războiul în PSD. Vasile Dâncu: „Mihai Tudose e o conservă, un pion otrăvit. A trădat România. Claudiu Manda, pretorian al lui Dragnea“
Unde va fi construit cel mai lung tunel rutier din România şi cât va costa. Autorităţile au apelat la experţi străini pentru asistenţă