Cercetătorii au secvenţiat cu succes genomul uman al unui bărbat care a murit în Pompeii după erupţia Vulcanului Vezuviu în anul 79 e.n. Până acum, au fost secvenţiate doar porţiuni scurte de ADN din rămăşiţele umane şi animale din Pompeii. Cercetătorii cred că acesta este primul genom uman pompeian secvenţiat cu succes.
Cercetătorii israelieni avertizează asupra unui nou val de Covid-19 din cauza revenirii variantei Delta care nu a fost ştearsă de versiunea Omicron, dar care este mult mai rezistentă şi ar putea avea efecte mult mai grave aşa cum s-a întâmplat şi în trecut.
Cercetătorul român Costel Atanasiu, stabilit în SUA, trage un semnal de alarmă asupra impactului posibil al războiului din Ucraina în ceea ce priveşte bolile infecţioase, ca urmare a migraţiei masive. „Oamenii vin în contact unii cu alţii, mult mai mult decât pe timp de pace”, afirmă virusologul.
Un cuplu de octogenari ucraineni, oameni de ştiinţă, fugiţi din calea războiului, a fost salvat de studenţii care l-au recunoscut pe bărbat „de la televizor”. Plecaţi din Kiev, soţii au ajuns în România, unde vor rămâne cazaţi gratuit la un hotel până la terminarea conflictului armat
O echipă de medici de la Universitatea Transilvania din Braşov este implicată, împreună cu colegi americani în cercetările care ar trebui să ducă la găsirea unui tratament pentru degenerescenţa maculară legată de vârstă
Întâlnirile dintre cercetători şi publicul larg iubitor de istorie şi patrimoniu sunt rezervate pentru zilele de 17,18 şi 19 iunie, în întreaga Europă, de Zilele Europene ale Arheologiei (ZEA), anunţă Institutul Naţional al Patrimoniului (INP).
Oamenii de ştiinţă analizează rolul deosebit de important pe care unele celule le joacă în protejarea organismului în faţa bolilor grave. Totul pleacă de la cercetări legate de virusul SARS-CoV-2.
Cercetătorii din Shanghai au creat un test COVID-19 la fel de fiabil ca un test PCR de laborator şi care oferă un rezultat în câteva minute, potrivit unui articol publicat în revista ştiinţifică Nature Biomedical Engineering, relatează AFP.
Multe persoane care au trecut prin infecţia cu coronavirusul acuză o afecţiune pe termen lung care a ajuns să fie cunoscută sub numele de long COVID. În această perioadă, în care varianta Omicron se răspândeşte global, cercetătorii se întrec în identificarea cauzei acestei afecţiuni şi în găsirea unor tratamente înainte de o potenţială explozie a cazurilor de COVID de lungă durată, scrie AP.
Cercetători din Sankt Petersburg au prezentat rezultatele primului studiu comparativ al eficacităţii tuturor vaccinurilor anti-COVID-19 produse în Rusia împotriva variantei Delta. Rezultate au fost puternic contestate de oamenii de ştiinţă care au dezvoltat aceste vaccinuri, relatează publicaţia financiară Kommersant, citată de HotNews.
La 172 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, o cercetare făcută la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi, pe baza documentelor medicilor care l-au tratat pe poet, demontează un mit despre diagnosticul de sifilis ce i-ar fi fost pus.
Patru lucrări realizate de profesorii Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi au fost premiate la „INOVALIMENT”, singurul târg din România care promovează activităţile de cercetare-dezvoltare-inovare din domeniul alimentar.
Pandemia de coronavirus a dus la o creştere importantă a deşeurilor de plastic la nivel mondial, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Academia Chineză de Ştiinţe, relatează dpa. În jur de 8,4 milioane de tone de deşeuri de plastic au fost generate până în luna august în 193 de ţări, dintre care peste 25.000 de tone au ajuns deja în oceanele lumii.
Un miliard de oameni vor fi afectaţi de căldura extremă dacă temperatura la nivel global va creşte cu două grade celsius din cauza schimbărilor climatice, conform unei cercetări recente a Agenţiei Meteorologice Britanice pentru summit-ul climatic COP26.
Patru profesori de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi se găsesc în Top World Ranking 2%, al celor mai importanţi oameni de ştiinţă din lume, realizat de Universitatea Stanford, împreună cu Editura Elsevier and SciTech Strategies.
Cercetători din Europa au abordat o nouă metodă pentru a înţelege cum previne cafeaua o afecţiune teribil de dureroasă de care suferă în jur de 15% din populaţie, relatează Eat This, Not That!
Cercetătorii europeni sunt aproape de a identifica originile apariţiei bacteriei care stă la baza cele mai mai ucigătoare boli din istoria omenirii. Specialiştii arată că acum aproximativ 6000 de ani a avut loc prima mare pandemie cunoscută, una care a distrus efectiv civilizaţia agrară din Europa, ucigând totul în cale.
Cercetătorii Universităţii din Oxford au folosit inteligenţa artificială şi tehnologia moleculară pentru a descoperi această genă.
O echipă internaţională de cercetători a izolat cinci gene care sunt mai active la persoanele tinere care au dezvoltat simptome grave de COVID-19 comparativ cu tinerii care au făcut forme mai uşoare ale bolii, anunţă MedicalXpress.
Cercetătorii români de la Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (IBA) au ajutat, în ultimii cinci ani, 25 de IMM-uri din industria alimentară să dezvolte produse noi sau să le îmbunătăţească pe cele existente, cu ajutorul fondurilor europene.
În patria merelor din Voineşti, jud. Dâmboviţa, cercetătorii horticoli nu stau cu mâinile în sân. Specialiştii de la Staţiunea de Cercetare Pomicolă au creat noi soiuri de mere care să îi ferească pe agricultori de pierderile mari înregistrate în fiecare an.
Cercetătorii din Marea Britanie au descoperit că stejarii maturi îşi extind rata de fotosinteză ca răspuns la creşterea nivelului de CO2. Experimentul a fost realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Birmingham, într-un laborator în aer liber plasat într-o pădure cu arbori bătrâni. Aceştia au încercat să demonstreze ce impact are dioxidul de carbon asupra copacilor.
Cercetătorii David Julius şi Ardem Patapoutian au câştigat premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe 2021 „pentru descoperirea receptorilor de temperatură şi atingere”, potrivit Comitetului Nobel, reunit, luni, la sediul Institutului Karolinska din Stockholm.
Cercetătorii au descoperit o nouă specie de balenă ucigaşă, numită Phiomicetus anubis, care a cutreierat oceanele Pământului în perioada Eocenului, în urmă cu 56 - 34 de milioane de ani. Rămăşiţele vechi de aproximativ 43 de milioane de ani ale unei balene ucigaşe cu patru picioare, au fost descoperite în Egipt, în deşertul Sahara şi au fost identificate ca o specie nouă, a raportat StudyFinds luna trecută.
Deşi s-a desfăşurat într-o clădire cu sute de locuri de parcare, din afara oraşului, „Noaptea cercetătorilor” a făcut ca braşovenii să îşi lase maşinile pe marginile drumului şi să vină în număr foarte mare, curioşi să vadă tehnici de vârf din toate domeniile
Are formă de şarpe, miros de pâine caldă, iar la maturitate, când culoarea i se schimbă din verde în roşu închis, are gustul asemenea tomatelor. Sunt, pe scurt, calităţile celei mai noi specii de dovleac, aclimatizată la Buzău.
Cercetătorii Institutului Arava pentru Studii de Mediu, din Israel, au recoltat curmale din palmieri proveniţi din seminţe mai vechi de 2.000 de ani, extrase din săpăturile arheologice din regiune.
Mai multe rapoarte au dezvăluit disponibilitatea Chinei de a pune cercetarea civilă şi cooperarea ştiinţifică internaţională în serviciul armatei sale. Cel mai adesea, este vorba de adaptarea transferurilor legale de tehnologie, profitând de deschiderea universităţilor occidentale. Dar, uneori, este implicat şi spionajul.
Şapte cercetători care au dezvoltat câteva dintre vaccinurile împotriva COVID-19 au fost recompensaţi miercuri cu premiul Prinţesa de Asturias pentru Cercetare Ştiinţifică şi Tehnică pe anul 2021, la care optau 48 de aspiranţi de 17 naţionalităţi, relatează EFE.
Oameni de ştiinţă din prima linie în lupta contra pandemiei de coronavirus şi atacantul britanic Raheem Sterling care face campanii contra rasismului figurează printre personalităţile onorate de regina Elizabeth a II-a a Marii Britanii, potrivit listei publicate vineri cu ocazia celebrării oficiale a aniversării suveranei, scrie Le Figaro.
Conflict mocnit în Coaliţie în relaţia
PNL-PSD cu UDMR
SPECIAL | Povestea Smarandei Brăescu, femeia fantastică a României
Cel mai negru coşmar: o Rusie nucleară în haos. Predicţia unei experte în analize de risc
Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române
Analistul George Friedman, despre poziţia României în conflictul ruso-ucrainean: „Este, poate, cea mai abilă din toată Europa de Est”
UDMR devine, pas cu pas, oaia neagră a
Coaliţiei
PSD reînvie tema revizuirii Constituţiei. Modificările, încă sub semnul întrebării
Un
fost spion KGB dezvăluie adevărata
faţă a lui Putin: „Narcisist,
bun politician
şi rău până în măduva oaselor” EXCLUSIV
Discursul lui Putin, văzut ca un delir. Analist militar: „Numai fabulaţii”
Putin i-a prezentat scuze premierului israelian pentru afirmaţia lui Lavrov cu privire la „evreul Hitler”