„Un drum cu Ceapă“, de Radu Pavel Gheo, a apărut recent în colecţia „Fiction Ltd.“ a editurii Polirom. „Adevărul“ prezintă, în premieră, un fragment din cartea autorului descris de Ştefan Agopian ca mişcându-se lejer între Cehov şi Caragiale.
Alimente: Douăzeci de kile de cartofi albi. (20 x 4 lei = 80 lei) Poate găsesc mai ieftin la supermarket. Am grijă să nu fie vreunul mucegăit. Zece kile de ceapă galbenă. Atenţie să nu fie una putrezită!
Cu puţin timp înainte să moară, A.P. Cehov i-a spus unui prieten: „Te duc la cimitir, se întorc acasă, se pun pe băut şi încep să spună lucruri ipocrite despre tine. Este înfiorător să te gândeşti la asta“.
Nu este chiar foarte clar în ce an anume a plasat tânărul şi talentatul regizor Albu István, în spectacolul montat la Teatrul „Figura” din Gheorgheni, acţiunea din minunata piesă „Trei surori” a lui Cehov. Pesemne, câţiva ani mai târziu decât a făcut-o marele Anton Pavlovici.
În vara anului 2018, atunci când am fost invitat, cu o amabilitate ce mă îndatorează, de teatrologul George Banu să scriu prefaţa la o carte, între timp apărută la editura „Nemira”, carte între copertele căreia figurează fragmente esenţiale din numeroasele eseuri pe care domnia-sa le-a scris şi publicat de-a lungul timpului, am simţit nevoia de a cita câteva definiţii ale genului în cauză.
Ultima zi a anului este la fel de apăsătoare ca Actul al IV-lea al piesei „Livada cu vişini“ de Cehov*. M-am obişnuit să citesc această piesă în ultima zi. Ştiu că n-am să înţeleg totul, dar încerc să învăţ cum să mă despart de anii mei.
O locuinţă modestă. Autorul vorbeşte la mobil, mişcându-se dintr-o cameră în alta. Închide şi deschide uşile, nu e în stare să-şi găsească un loc în casă.
Unul dintre cele mai bune teatre de provincie din România a impresionat la un important festival din lumea slavă. Mai precis, Teatrul ”Mihai Eminescu” din Botoşani a ridicat sala în picioare, la Cernăuţi, cu spectacolul ”Unchiul Vanea”, după Anton Cehov, în cadrul unei manifestări la care au participat cele mai bune trupe de teatru din Ucraina.
Cea mai mare greşeală pe care-am putea-o face despre spectacolul „Pescăruşul“, montat recent de Andrei Şerban la unteatru, ar fi să căutam în acesta realismul cehovian (nici măcar cel stanislavskian, şi cu atât mai puţin cel atât de dorit şi clamat de marxiştii timpurii). Dar, dacă acesta nu este un spectacol „realist“, atunci ce este? Mai degrabă unul conceptual, cum rar se vede cu succes în teatrul românesc.
Astăzi debutează la Sinaia primul eveniment major al celei de-a 28-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru: Atelierul Cehov, condus de regizorul Silviu Purcărete.18 actori din România vor participa la Atelierul Cehov–Purcărete, care se va desfăşura între 5 şi 13 iulie în spaţiile Centrului Cultural Carmen Silva şi ale Cazinoului din Sinaia.
Premierele spectacolului "Pescăruşul" vor avea loc pe 16 şi pe 17 iunie la unteatru, de la ora 15.00, iar avanpremierele sunt programate pe 12, 13, 14 şi 15 iunie 2018, de la ora 19:00. Andrei Şerban va participa la câte o sesiune de întrebări şi răspunsuri cu publicul după fiecare premieră. Spectacolul face parte şi din "Zilele unteatru", festivalul consacrat pentru perioada verii în capitală şi aflat în 2018 la ediţia a opta.
Atunci când „noua critică“ şi-a propus ca temă recitirea/revizitarea scrierilor lăsate de veacul al XVII-lea, scrieri până prin anii ’60 ai secolului al XX-lea drastic şi aparent „definitiv“ interpretate, clasificate, ordonate (dar ce înseamnă definitivul în literatură?) de critica universitară sub semnul clasicismului parcă pe vecie în floare, totul a fost pus sub semnul întrebării.
Devenită un familiar al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoşani (a realizat deja aici încă vreo două sau trei spectacole), regizoarea Antonella Cornici îşi încearcă acum puterile, dar şi norocul cu un text de Cehov.
Între 26 şi 29 octombrie, au avut loc Zilele Filmului Rus. Ediţia din acest an i-a fost dedicată regizorului Karen Şahnazarov, cel mai recent film al său, „Anna Karenina- Povestea lui Vronski” fiind proiectat, în premieră, în prima zi de festival, la Cinemateca Eforie. Într-un scurt interviu acordat ziarului „Adevărul”, Şahnazarov a povestit despre film, despre cum vede acesta cinematografia rusă, dar şi despre sursele sale de inspiraţie.
Între 20 şi 30 octombrie, cu ocazia Festivalului Naţional de Teatru (FNT), vor avea loc opt expoziţii dedicate acestui eveniment, care vor conţine de la fotogafii, la schiţe de decor şi costume sau pictură.
„Livada de vişini", ultima piesă a marelui dramaturg Anton Pavlovici Cehov, radiografie a unei societăţi ce nu-şi poate regândi nici măcar prezentul şi cu atât mai puţin viitorul, spectacol pus în scenă la Teatrul Naţional din Bucureşti de regizorul georgian David Doiashvili, va participa la Festivalul Internaţional de Teatru de la Tbilisi.
Nu voi recurge iarăşi la lungi citate - de data aceasta ele ar fi trebuit să fie împrumutate dintr-o celebră carte a lui Dumitru Drăghicescu - spre a mai aduce încă o dată aminte despre vocaţia nedesăvârşirii - „săvârşire fără desăvârşire“ - pe care o au românii. Nu voi readuce în discuţie nici „vocaţia reîntemeierii“, excelent diagnosticată în urmă cu câteva decenii de profesorul Nicolae Manolescu, într-o carte dedicată lui Titu Maiorescu.
Refac, la două sau trei luni distanţă, extraordinara, superba experienţă a recitirii unei mari cărţi. Am revenit la vreo 14 ani de la prima întâlnire la volumul lui Lucian Pintilie „Bricabrac - De la coşmarul real la realismul magic“, reeditat cu o seamă de adăugiri care, la lectură, se dovedesc a fi de indubitabilă substanţă, de editura bucureşteană „Nemira“, în colecţia „Yorick“.
Recitesc, de data aceasta în excelenta traducere românească a lui Vlad Russo, cartea pe care marele critic de teatru de origine română George Banu i-a dedicat-o lui Cehov. Volumul, care în varianta lui în limba franceză se numea simplu „Cehov”, are acum un nou titlu.
Teatrologul şi criticul de artă George Banu a scris o nouă carte, „Cehov, aproapele nostru“, tradusă din limba franceză de Vlad Russo şi publicată la Editura Nemira. Volumul „Cehov, aproapele nostru“ a fost lansat în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu.
Festivalul Naţional de Teatru şi Centrul de Cercetare şi Creaţie Teatrală „Ion Sava” organizează, în perioada 22-28 iulie, Cehov|Kordonsky. Laborator de teatru susţinut de regizorul Yuri Kordonsky în România.
Câteva mii de persoane private de libertate din 10 penitenciare din România vor putea asculta din 17 iulie, la o staţie de radio cu circuit închis, fragmente din opere literare româneşti şi universale semnate William Shakespeare, Constantin Noica, Lucian Boia, Anton Cehov, Feodor Dostoievski sau Mircea Eliade, în lectura şi interpretarea actriţei Adriana Moca.
Între 10 şi 12 iulie au avut loc preselecţiile pentru Gala Tânărului Actor- HOP, program permanent al UNITER, singurul de acest gen în peisajul festivalier autohton al cărui scop este promovarea şi lansarea tinerilor absolvenţi din învăţământul superior artistic. „Adevărul” prezintă cum a fost atmosfera în cea de-a doua zi de preselecţii care s-au ţinut în Sala Mică a Teatrului Naţional Bucureşti .
UNITER a anunţat tema celei de-a 20-a ediţii a Galei Tânărului Actor – HOP: „Singurătate Suportabila singurătate a fiinţei la A.P.Cehov”.
Cu două premiere anul trecut în Seul şi una la Bucureşti la începutul acestui an, Felix Alexa se poate considera într-un vârf al carierei, de unde se simte altfel aerul rarefiat al Teatrului. Cunoscutul regizor s-a aflat în studioul Adevărul LIVE, cu amănunte inedite din călătoriile sale în Coreea, acolo unde este din ce în ce mai solicitat pentru a monta spectacole.
Două imagini-cheie, imagini-şoc, străjuiesc spectacolul cu celebra piesă cehoviană Livada de vişini, montat de Tompa Gábor, în scenografia Carmencitei Brojboiu, la Teatrul Naţional Sloven din Maribor.
Festivalul Naţional de Teatru s-a desfăşurat timp de zece zile la Bucureşti, prezentând mari spectacole, invitaţi din străinătate şi evenimente diverse: expoziţii, lansări de carte, conferinţe, masterclass-uri. Invitat special al Festivalului, ”Livada de vişini” de A.P. Cehov, în viziunea regizorului Lev Dodin, a sosit în Capitală cu actorii săi de la Maly Drama Teatr - Théâtre de l'Europe, din Sankt Petersburg, Rusia.
Braşoveanca Elise Wilk se axează, în textele sale pentru scenă, pe descrierea patologiei celei mai sublime dintre vârste, pentru care condiţiile sociale sunt doar una dintre motivaţii. Şi nu cea mai importantă, după cum ştim de la marii autori care s-au ocupat de acest topos.
La 1 octombrie se deschide stagiunea teatrală 2016 – 2017 la Teatrul de Stat Constanţa, cu piesa „Ursul“ de A.P. Cehov, scrisă în februarie 1888.
La sfârşit de septembrie, la Timişoara are loc o nouă ediţie a Festivalului European al Spectacolului – Festival al Dramaturgiei Româneşti, FEST-FDR 2016. FEST-FDR s-a reconfigurat anul acesta ca festival de toamnă, fiind programat între 25 şi 30 septembrie 2016. Un spectacol în maghiară al lui Radu Afrim, după „Tihna“ reputatului Attila Bartis, un balet kievean, dar şi un „Pescăruş“ tot ucrainean, „după“ Cehov, sunt principalele atracţii.
Descoperirile unicat care vorbesc despre începuturile omului pe teritoriul României. Povestea cimitirului giganţilor de pe malul Prutului
Cum se sapă între ei
partenerii de guvernare. Ultimul caz: Memorandumul PNRR
Prognoza meteo: Vremea se schimbă radical. Cât de cald se face, când lovesc ninsorile
Vlad Voiculescu începe epurările la Ministerul Sănătăţii. Cine sunt primele persoane vizate
Cum ratează profesorii vaccinarea în prima fază
Ciolaniada liberală:
Guvernul Cîţu porneşte morişca nepotismului de stat
Oficial. Cât vei plăti factura la energia electrică dacă nu închei un contract pe piaţa liberă
Cum te poţi programa pe platforma online pentru vaccinarea împotriva COVID-19. Explicaţie VIDEO
La un pas de dezastru pe A3 Gilău-Turda: a intrat pe contrasens. „Luat permisul pe viaţă. Omoară oameni nevinovaţi” VIDEO
PSD a sabotat, de
fapt, creşterea pensiilor cu 40% şi a salariilor din educaţie