ccr - ultimele știri
Curtea Constituțională (CCR) a anunțat că proiectul de lege privind posibilitatea organizării alegerilor prezidențiale în luna septembrie nu are probleme de constituționalitate, fiind respinsă sesizarea USR. Inițiativa va merge pentru promulgare la șeful statului.
ÎCCJ sesizează CCR cu privire la ordonanța de urgență care prevede comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, la cererea partidului REPER, fondat de Dacian Cioloş.
CCR a respins, marţi, sesizarea privind neconstituţionalitatea proiectului de lege prin care se dezincriminează evaziunea fiscală cu prejudiciu sub un milion de euro dacă în cursul urmăririi penale prejudiciul majorat cu 25% din valoarea acestuia e achitat integral.
Comasarea unor rânduri de alegeri, discutată în prezent atât în PNL, dar și în PSD, ar ignora atât jurisprudența CCR, cât și recomandările din Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția, de care majoritatea statelor din UE țin cont.
Avocatul Poporului a anunţat, marţi, că a sesizat Curtea Constituţională (CCR) pentru articolul din Legea Educației care prevede ca bursele de merit să se acorde pentru „minimum 30% din elevii din fiecare clasă”.
Uniunea Naţională a Barourilor (UNBR) solicită autorităților competente sesizarea Curții Constituționale a României în vederea constatării existenței unui conflict de natură constituțională între Guvernul României și reprezentanții Justiției pe tema restanțelor salariale amânate de Executiv.
Președintele României a trimis CCR, miercuri, o sesizare de neconstituționalitate asupra legii prin care cei cu permis categoria B pot conduce și motociclete cu 125 cmc. Klaus Iohannis subliniază mai multe prevederi neclare din noul act normativ.
Inconsecvența parlamentarilor va pune statul la costuri suplimentare pe termen lung, pentru plata pensiilor aleșilor din legislativ, unde ultima persoană va putea cere acest drept după anul 2055
CCR a publicat motivarea în ceea ce privește repunerea în plată a pensiilor speciale ale foștilor parlamentari, care în luna iunie, când a fost adoptată eliminarea acestor beneficii, erau primite peste 800 de foști deputați și senatori.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susține că legea „fugarilor” este neconstituţională în ansamblul său, de aceea a decis sesizarea Curții Constituționale a României.
Fostul judecător CEDO, Iulia Motoc, a fost alesă judecător la Curtea Penală Internațională. Moțoc este expert în drept internațional și profesor universitar în cadrul Universității București, iar în perioada 2010-2013 a fost judecător CCR.
Salariile și pensiile uriașe ale judecătorilor de la Curtea Constituțională sunt o sfidare la adresa muritorilor de rând. Președintele CCR câștigă lunar 33 de pensii minime de care beneficiază un milion de pensionari.
Curtea Constituțională a anunțat, marți, că eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor este neconstituțională, în cazul celor care deja aveau dreptul și o primeau în momentul intrării în vigoare a noii legi de tăiere a acestora.
Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, sesizarea USR și Forța Dreptei în cazul hotărârilor Parlamentului prin care prin care Vlad Bontea şi Pavel Popescu au fost numiţi vicepreşedinţi ai Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).
Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat din nou Curtea Constituțională a României cu privire la legea referitoare la administrarea porturilor şi a căilor navigabile.
CCR a declarat neconstituțională legea care permitea medicilor să poată ocupa funcții de conducere în spitalele publice până la vârsta de 70 de ani.
Curtea Constituţională a României a respins, ca neîntemeiată, sesizarea USR şi Forţa Dreptei în legătură cu legea care instituie poziţia de asistent al judecătorului, fiind explicat faptul că noua categorie bugetară are rolul de a sprijini magistratul, nu ia decizii în locul acestuia.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind pensiile de serviciu, după ce plenul Camerei a adoptat decizional proiectul, în acord cu solicitările Comisiei Europene și deciziile CCR.
Curtea Constituțională, instituție care este sărită de reforma bugetară, a dat undă verde pentru aplicarea de noi taxe sau mărirea unor impozite, precum și pentru unele ajustări în rândul administrației publice.
Curtea Constituțională a respins sesizarea USR pe legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, act normativ pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament. Potrivit surselor Adevărul, CCR a respins sesizarea ca neîntemeiată.
Curtea Constituţională dezbate miercuri sesizarea Opoziției pe legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, act normativ pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament. Deficiențele acesteia au fost subliniate atât de unele instituții, cât și de foști judecători CCR.
Pensiile speciale nu dispar, doar se camuflează, iar România instaurează o justiție de clasă a magistraților și a instituțiilor de forță.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat după adoptarea proiectului legii pensiilor speciale, în acord cu decizia CCR, că deciziile Curţii Constituţionale se pun în aplicare, arătând că în PNRR este detaliat faptul că deciziile se iau în considerare doar în ceea ce priveşte magistraţii.
Plenul Camerei Deputațiilor a adoptat decizional proiectul privind pensiile de serviciu, în acord cu decizia CCR.
Coaliția guvernamentală vrea să pună în acord proiectul privind reforma pensiilor speciale cu decizia CCR, dar și cu recomandările Comisiei Europene, fiind găsită o cale de mijloc privind majoritatea prevederilor care ar urma să fie finalizate în următoarele două săptămâni.
Ministrul Fondurilor Europene, Adrian Căciu, a susținut că noul proiect pentru reforma pensiilor speciale urmează să ajungă în Parlament la finalul lunii. Totodată, ministrul a dat asigurări că România nu riscă să piardă bani europeni.
Proiectul de lege privind interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat nu a trecut de testul CCR, fiind vot unanim contra acestuia. Este a doua inițiativă majoră picată la CCR în ultimele trei luni, după reforma pensiilor speciale.
Proiectul de lege prin care ar fi avut loc interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat a fost declarat neconstituțional de magistrații CCR. Așadar, beneficiarii vor putea avea în continuare două venituri.
Legea privind măsurile fiscale are multe lacune – evidențiate de Consiliul Legislativ, ceea ce ar putea duce la declararea ca neconstituțională –, dar și un impact dezechilibrat între consecințele asupra mediului privat și cele asupra aparatului de stat.
Proiectul de lege a fost atacat la Curtea Constituţională de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în același timp cu reforma pensiilor speciale. Însă, spre deosebire de pensiile speciale, deja declarate neconstituționale, cumularea a fost amânată de două ori.
Premierul României s-a răzgândit și nu va mai depune cerere pentru devansarea termenului la legea privind măsurile fiscal-bugetare, așa cum anunțase în urmă cu câteva zile. Ciolacu susține că nu este deranjat de data de 18 octombrie.
Premierul României susține că va face o solicitare pentru a avansa termenul referitor la sesizarea Opoziției la pachetul de măsuri fiscal bugetare. Fostul șef al CCR Augustin Zegrean a explicat pentru „Adevărul” că „teoretic este posibil” ca termenul să fie devansat.
Pachetul de măsuri fiscale pentru care și-a asumat răspunderea Guvernul Ciolacu are mici șanse să meargă mai departe în forma aceasta, dacă CCR își va lua în serios practica mai veche, susține fostul șef al CCR, Augustin Zegrean.
Curtea Constituțională a anunțat că analiza privind posibila neconstituționalitate a legii privind măsurile fiscal bugetare va avea loc pe 18 octombrie. Atacarea la CCR a fost făcută de aleșii USR, Forța Dreptei și doi din PNL.
Mai multe formațiuni din Opoziție au atacat la CCR legea privind măsurile-fiscal bugetare, fiind aduse argumente privind structura legii, precum și posibile probleme ale măsurilor prevăzute de actul normativ. Pe lângă USR și Forța Dreptei, inclusiv doi aleși PNL au semnat sesizarea.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) obligă România să recunoască și să protejeze din punct de vedere legal familiile formate din persoane de același sex, după ce a respins contestația Guvernului român în cazul Buhuceanu și alții vs Statul român.
Guvernul a propus în varianta de proiect de lege trimis în Parlament să fie exceptate de la aplicarea prevederilor reformei bugetare, așadar desființare de posturi sau limitare de lefuri, instituții ca Avocatul Poporului, CCR, Curtea de Conturi, AEP sau Administrația Prezidențială.
Curtea Constituțională a amânat, joi, pentru a doua oară decizia privind legea cumulului pensie-salariu. Noua dată stabilită de CCR este de 3 octombrie, după o primă amânare pe 26 iulie.
Șeful CCR, Marian Enache a discutat cu președintele CSM, Daniel Grădinaru, au discutat cu privire la necesitatea unui dialog permanent în sistemul judiciar
Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a subliniat că Parlamentul trebuie sa găsească o formulă de echilibru între jurisprudența CCR și ceea ce este prevăzut în PNRR privind legea pensiilor speciale, în urma unei discuții cu șefa reprezentanței Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac.
Judecătorii Curții Constituționale au explicat neconstituționalitatea legii prin încălcarea principiului bicameralismului și introducerea unor noi prevederi, în forul decizional, Camera Deputaților, care privește oferirea unui spor pentru o altă categorie profesională, fiind vorba de personalul ANI.
Ministrul Culturii speră să găsească o variantă prin care eliminarea posturilor vacante să nu afecteze instituția pe care o conduce și domeniul culturii. Raluca Turcan a subliniat că nu se poate pune un șablon de la administrație.
Magistrații CCR au declarat în unanimitate ca parțial neconstituțională legea pensiilor speciale, fiind retrimisă în Parlament să fie corectate prevederi precum recalcularea pensiilor aflate în plată.
Trei argumente majore au fost semnalate de Curtea Constituțională în declararea ca parțial neconstituțională a legii pensiilor speciale, fiind invocată atât recalcularea celor aflate în plată, dar și aspecte legate de procedura de ieșire la pensie, dar și a bazei de calcul pentru supraimpozitare.
Judecătorul-raportor în cazul legii pensiilor speciale propune colegilor din CCR declararea ca neconstituțională a inițiativei, arată raportul întocmit și prezentat chiar de Marian Enache, șeful instituției.
fără imagine
Nu îmi aduc aminte de momente în care atâtea instituţii ale statului român să se acopere de ridicol, ruşine, şi demonstrare a faptului că nu merită să le plătim funcţionarea.
Curtea Constituțională dezbate astăzi, 26 iulie, sesizările Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la neconstituționalitatea legii pensiilor speciale și cea referitoare la cumul pensie cu salariu de stat.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis, luni, în urma sesizării Curtii de Apel Brașov, că deciziile de încetare a proceselor penale ca urmare a prescripţiei sunt contrare dreptului european, în cazul în care e vorba de fraude grave care aduc atingere intereselor UE.
CSM a anunțat într-un comunicat de presă transmiterea unui Memoriu c[tre Curtea Constituțională, privind mai multe observații asupra sesizării formulate de USR şi Forța Dreptei pentru Legea privind statutul asistentului judecătorului.
Legea care interzice promovarea însemnelor naziste ajunge la Curtea Constituțională, la sesizarea Judecătoriei Buftea, după ridicarea unei excepții de neconstituționalitate ridicate într-un dosar penal deschis după protestele din 10 august 2018.
Procurorul general Alex Florența a avut o poziționare foarte dură la adresa Coaliției, în mesajul legat de Ziua Justiției, prezentând consecințele negative ale adoptării de către Parlament a legii privind pensiile speciale.
Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, susține că orientarea discuțiilor din jurul reformei pensiilor speciale au fost mai ales despre banii primiți de magistrați, nu și despre problemele din sistemul judiciar.
Curtea Constituțională va dezbate miercuri, 26 iulie, sesizările Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la neconstituționalitatea prevederilor legii pensiilor speciale și cea referitoare la cumulul pensiei cu salariul de la stat.
Curtea Supremă va contesta la CCR proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale, inițiativă despre care și fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, susține că ar mai multe probleme, la cum arată în prezent.
Înalta Curte de Casație și Justiție ar urma să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la controlul constituțional asupra legii reformei pensiilor speciale, potrivit surselor „Adevărul”.
Vicepremierul Cătălin Predoiu a susținut că un atac al ÎCCJ la CCR asupra legii privind reforma pensiilor speciale nu ar fi un eveniment inedit. Ministrul a precizat totodată că nu se teme că inițiativa legislativă ar putea fi declarată neconstituțională.
Reforma pensiilor speciale a fost adoptată de Parlament, fiind preferată doar o supraimpozitare simbolică și fără eliminarea vreunei pensii. Ultimul test ar putea fi cel al CCR, dacă legea e atacată la Curte.