
Vocea interioară a Valeriei Seciu
Festivalul Naţional de Teatru care tocmai s-a încheiat a avut inspiraţia să programeze un spectacol realizat la TVR de Cătălina Buzoianu cu Valeria Seciu, marea absentă a scenelor noastre.
Festivalul Naţional de Teatru care tocmai s-a încheiat a avut inspiraţia să programeze un spectacol realizat la TVR de Cătălina Buzoianu cu Valeria Seciu, marea absentă a scenelor noastre.
Actriţa Irina Rădulescu, fiica marelui Dem Rădulescu, povesteşte despre educaţia latino-balcanică pe care spune că i-a oferit-o tatăl ei, precum şi despre felul în care ea şi mama ei, actriţa Adriana Şchiopu, s-au descurcat după pierderea lui.
Parfumul delicat al doamnei de fier a teatrului românesc, regizoarea Cătălina Buzoianu, s-a ridicat la cer. A fost condusă pe ultimul drum terestru, la capătul unei săptămâni negre a teatrului şi a filmului românesc, în care ne-au mai părăsit alte trei personalităţi ale scenei şi ecranului: actriţele Monica Ghiuţă şi Florina Cercel, precum şi dramaturgul Puşi Dinulescu.
Înmormântarea Cătălinei Buzoianu va avea loc marţi, 6 august, de la ora 12.00, la Cimitirul Bellu ortodox. Regizoarea a murit, sâmbătă, la vârsta de 81 de ani, iar artiştii care se ocupă de arta Thaliei deplâng dispariţia celei care le-a marcat cariera. Cătălina Buzoianu a format generaţii de actori şi regizori, a un dascăl extraordinar, care a dat încredere studenţilor săi. Valeria Seciu a fost o actriţă fetiş pentru marea regizoare.
Regizorul Yuri Kordonsky mărturiseşte că îi datorează Cătălinei Buzoianu, care a murit, sâmbătă, la vârsta de 81 de ani, venirea lui în România, la Teatrul Bulandra, acum 20 de ani. Elevul lui Lev Dodin, actor pe atunci al Teatrului Maly din Sankt Petersburg, în prezent profesor de Regie la Yale School of Drama din SUA, a realizat spectacole memorabile la Bucureşti, Sibiu şi Tmişoara.
E mişcător să asişti când un mare artist primeşte onoruri, mai ales aceste însemne ale preţuirii universitare – titlul de Doctor Honoris Causa – care par atât de stranii în asociere cu arta.
Lumea teatrului îşi exprimă regretul făţă de dispariţia marii regizoare Cătălina Buzoianu, care s-a stins, ieri, la vârsta de 81 de ani. „Îmi doresc singurătatea”, spunea artista care se retrăsese în ultima perioadă. Cătălina Buzoianu a r ealizat spectacole memorabile la Teatrul Mic şi Bulandra: "Maestrul şi Margareta" sau "Dimineaţă pierdută".
Încheiem una dintre cele mai cumplite săptămâni nu doar pentru teatrul din ţara noastră, ci pentru tot ceea ce înseamnă cultura şi spiritualitatea românească.
Regizoarea Cătălina Buzoianu a murit la vârsta de 81 de ani, au anunţat foşti studenţi şi colegi de-ai artistei, pe Facebook.
Am salutat încă din vară, în cuprinsul comentariului dedicat selecţiei oficiale a spectacolelor din ţară şi din străinătate, selecţie operată de Marina Constantinescu, ideea ca cea de-a XXVIII-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru să fie dedicată uriaşei regizoare Cătălina Buzoianu.
Ziua de 23 octombrie – a cincea zi din Festivalul Naţional de Teatru 2018 – s-a constituit într-un moment special, pentru că se află sub semnul regizoarei Cătălina Buzoianu căreia îi este dedicată cea de-a 28-a ediţie a FNT.
În „Ura din ochii vulpii – romanul unei mari dezamăgiri“ e vorba de Teatrul Mic - am schiţat sub numele Marea Dirijoare portretul doamnei profesor universitar doctor Cătălina Buzoianu, Marea Doamnă a Teatrului românesc, omagiată zilele acestea la împlinirea vârstei de 80 de ani:
Cum arată selecţia naţională operată de criticul Marina Constantinescu pentru cea de-a XXVIII-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru?
Spectacole ale Teatrului Schaubühne din Berlin şi Dead Centre din Dublin sunt invitate la ediţia de anul acesta a Festivalului Naţional de Teatru de la Bucureşti, iar între producţiile româneşti selectate se află montări „Hamlet” şi „Pescăruşul”.
Cea de-a 28-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru (FNT) va avea loc în Bucureşti, între 19-28 octombrie 2018. Ediţia din acest an îi va fi dedicată regizoarei Cătălina Buzoianu (79 de ani) care, prin propunerile sale artistice şi prin activitatea susţinută dedicată învăţământului teatral şi sceni, în integralitatea ei, a influenţat profund teatrul românesc în ultimii 50 de ani.
„Nu ştiu alţii cum sunt...” De la o vreme, în apropierea Crăciunului şi a Anului Nou, începe să mă învăluie parfumul dulce amar al nostalgiei clipelor izgonirii mele de la Teatrul Mic pe strada căruia, Sărindarul, n-am mai putut să calc de mai bine de un sfert de veac, din ziua de 8 ianuarie 1990 când, aşa cum se anunţa cu satisfacţie într-un chenar negru, ca de ferpar,
Alături de Horaţiu Mălăele, o altă mare actriţă este aniversată pe data 1 august. Născută pe 1 august 1939, la Bucureşti, actriţa Valeria Seciu, care împlineşte 77 de ani, încă reuşeşte să tulbure cu frumuseţea şi sensibilitatea ei. Horaţiu Mălăele povestea: „Într-un interviu am fost întrebat: Ce îţi place mai mult la Octavian Cotescu? Vali Seciu, am răspuns. Minţeam. Un pic“.
Papil Pagubă a devenit Panduru după ce a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în 1961, pentru că i s-a transmis de către conducerea Teatrului de Stat din Timişoara că numele său n-are ce căuta pe afişele spectacolelor.
Sunt zile în care îţi vine să fugi. Asta e una din acele zile. În care nu mai suporţi să trăieşti printre ei. Eşti în pragul uşii, pregătit. Mai zăboveşti o clipă, două. Nu eşti primul care fuge. Au mai fugit şi alţii.
Teatrul Mic împlineşte în luna decembrie 50 de ani, iar cu acest prilej va avea loc, cu puţin înainte de Crăciun, pe data de 20 decembrie, o gală specială la care vor participa cei care au scris povestea acestei jumătăţi de secol într-unul dintre teatrele istorice ale Bucureştiului.
Aureliu Manea, regizor talentat din aceeaşi generaţie cu teatrologul George Banu, regizorii Andrei Şerban şi Cătălina Buzoianu, a murit joi, 13 martie, la vârsta de 69 de ani, anunţă Uniter. Artistul era internat din 1991 la Căminul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihică din Galda de Jos, judeţul Alba şi foarte rar avea contact cu lumea de afară.
În cartea sa "De la cortina de fier, la teatrul fără perdea. O istorie subiectivă", editată recent de Unitext, criticul de teatru Doina Papp evocă mari spectacole din epoca comunistă, dar pune accent în special pe cele montate după 1989. În volum, criticul face un portret emoţionant al Cătălinei Buzoianu, regizoarea care a fost distinsă miercuri cu titlul de Doctor Honoris Causa de UNATC din Bucureşti.
E mişcător să asişti când un mare artist primeşte onoruri, mai ales aceste însemne ale preţuirii universitare – titlul de Doctor Honoris Causa – care par atât de stranii în asociere cu arta. Regizoarea Cătălina Buzoianu era ea însăşi emoţionată, ieri, potrivindu-şi cu greu costumul la ceremonia găzduită de UNATC de ziua lui Caragiale şi a şcolii.
Cătălina Buzoianu a fost recompensată pentru activitatea sa în lumea tratrală cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografie (UNATC), unde a fost decan al secţiei teatru începând din anul 1990.
Două personalităţi regizorale ce au absolvit în anii '90 secţia de profil a ATF (cred că aşa se numea pe atunci UNATC) au marcat la rându-le viaţa teatrală a ţării în anul tocmai încheiat. E vorba despre Vlad Massaci şi despre Claudiu Goga. În şcoală au avut parte de profesori exemplari. Vlad Massaci a studiat sub îndrumarea Cătălinei Buzoianu, Claudiu Goga sub aceea a lui Valeriu Moisescu.
Fiind nepotul Cătălinei Buzoianu, nu a stat o clipă departe de lumea artistică, crescând printre actorii din Bucureşti. Este secretar literar la Teatrul „Maria Filotti" şi consideră că aceasta este meseria ce i se potriveşte ca o mănuşă, deşi pe când avea doar 19 ani, a plecat în capitală, la Facultatea de Filozofie, fiind convins că viaţa sa este printre artişti.
Cătălina Buzoianu a regizat la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti „Magicianul din Lublin“, producţie care are trei reprezentaţii astăzi, sâmbătă şi duminică, de la ora 19.00. Noul spectacol este o dramatizare de Andrei Munteanu, după romanul lui Isaac Bashevis Singer, scriitor premiat cu Nobelul pentru Literatură în 1978.