O carieră din Valea Jiului a fost locul de unde s-a extras cuarţ pentru cristalele care împodobesc Casa Poporului. Soarta zăcământului a fost pecetluită în anii 90.
Nicolae Ceauşescu, unul dintre şefii de stat din întreaga lume care au călătorit cel mai mult, a găsit în Coreea de Nord cea mai potrivită sursă de inspiraţie. Uriaşa şi urâta Casă a Poporului rămâne simbolul despotismului comunist, se arată în documentul Analele Sighet 10: Anii 1973-1989: Cronica unui sfârşit de sistem.
Fragmente din jurnalul secret al lui Gheorghe Leahu, unul dintre arhitecţii care primise acces pe şantierul din care avea să se ridice Casa Poporului, au fost publicate de site-ul Memorialului Sighet.
Construcţia Spitalului de la Fălticeni, judeţul Suceava, a început în 1991 şi a fost finalizată după 30 de ani. Casa Poporului a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafaţă din lume a fost construită în 17 ani. Proiectantul spitalului s-a pensionat înainte de a-şi vedea proiectul din tinereţe finalizat.
Rândurile ce urmează sunt o analiză sintetică a primelor zile ca senator ales din partea Alianţei pentru Unirea Românilor (partid aflat la prima prezenţă în Parlament), circumscripţia nr. 23 Ialomiţa.
Constantin Cotimanis povesteşte că drumul spre actorie a fost pavat de experienţele la Liceul de Arhitectură. Tânărul absolvent a fost în echipa de proiectanţi şi arhitecţi care a ridicat multe clădiri în Capitală, însă dragostea pentru teatru s-a născut într-o brigadă artistică.
În jurul unor locuri din Capitală s-au ţesut câteva legende urbane mai mult sau mai puţin credibile. Despre ele se spune că ar fi „vizitate” de fantome ce ar aparţine unor persoane care au murit în condiţii suspecte sau că ar fi locul unde s-ar petrece fenomene paranormale.
La finalul lunii mai, Primăria Capitalei a decis să le ofere pietonilor mai mult spaţiu de recreere: şapte zone din centru devin pietonale în fiecare sfârşit de săptămână, între orele 08.00 şi 22.00. Iniţiativa e mai veche şi aparţine Asociaţiei ARCEN, însă a stat la sertar până acum. Aceste zone de promenadă sunt adevărate bijuterii culturale, aşa că „Weekend Adevărul“ vă propune o scurtă incursiune istorică pe bulevarde şi străduţe lăturalnice.
Palatul Parlamentului, fost simbol ceauşist şi „Casă a Poporului” din regimul comunist, valorează miliarde de lei.
Ian Buruma, 67 de ani, din Statele Unite, povesteşte despre lecturile din copilărie şi despre viaţa familiei lui în timpul celor două războaie mondiale. De-a lungul anilor, Buruma a publicat articole în ziarul „New York Times“ şi în revista „New Yorker“, iar în 2008 a obţinut Premiul Erasmus, oferit de fundaţia omonimă unui om sau unei instituţii cu activitate deosebită în sfera ştiinţelor umaniste şi sociale, în Europa şi în restul lumii.
După cutremurul din 1977, în plină desfăşurare a aşa-zisului program de „sistematizare urbană“ dorit de Nicolae Ceauşescu, în care au fost puse la pământ zeci de biserici, blocuri, cartiere întregi!, inginerul Eugeniu Iordăchescu a reuşit să oprească demolarea a 13 lăcaşuri de cult şi a altor 17 clădiri din Bucureşti şi din ţară, inventând metoda de translare a monumentelor. E unul dintre rarele episoade din comunism când istoria a mers pe roate.
O jurnalistă din Italia a ales să-şi petreacă ziua de naştere în România, spre surprinderea prietenilor care au primit decizia ei cu surprindere şi nedumerire. Experienţa pe care a avut-o în cele câteva zile de octombrie în care a colindat Bucureştiul şi Valea Prahovei a împărtăşit-o cu cititorii Corriere della Sera.
Arhitectul Andrei Pandele este cel care a surprins pe film ravagiile făcute de comunişti asupra Bucureştiului de odinioară, de când încă era „Micul Paris”. Pandele le-a văzut pe toate, de la dărâmarea spitalului Brâncovenesc până la raderea cartierelor unde avea să fie ridicată Casa Poporului, iar într-un interviu pentru „Weekend Adevărul” povesteşte despre dezastrul lăsat în urmă de Ceauşescu.
Radu Preda, preşedintele Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a vorbit despre necesitatea investirii cu sens, cu mesaj, a clădirilor care au fost martori tăcuţi ai suferinţelor deţinuţilor din timpul comunismului. La Conferinţa Internaţională „Clădiri Totalitare”,care a avut loc luni, Preda a reamintit: „libertatea noastră de acum este orice altceva, dar nu întâmplătoare”.
Marile palate din oraşele României oferă localnicilor numeroase motive de mândrie. Sunt atracţii turistice importante, chiar dacă adăpostesc sedii ale unor instituţii publice.
Camera Deputaţilor a publicat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), un anunţ prin care vor să atribuie un contract pentru realizarea auditului energetic al Palatului Parlamentului, analiză care va identifica soluţii de reducere a cheltuielilor bugetare.
Puţine au fost, de-a lungul timpului, relatările din presă ale militarilor participanţi la evenimentele din 1989. Sporadic, au vorbit doar cei cu grade înalte la acel moment. Din acest motiv, în rândurile ce urmează, vă propun un interviu-eveniment.
E foarte ciudat pentru un arhitect să ajungă să lucreze în Casa Poporului. M-am gândit toată tinereţea mea oare cum o fi în Casa Poporului. Muream de curiozitate, mă fascina într-un mod bolnavicios, la fel de bolnavicios precum Casa în sine. Totuşi nu am vizitat-o niciodată.
Casa Poporului, Barajul de la Porţile de Fier, Canalul Dunăre – Marea Neagră şi Transfăgărăşanul se numără printre marile proiecte inginereşti dezvoltate în România, în secolul XX. Construcţia lor a presupus sacrificiul a mii de oameni şi investiţii impresionante.
Arhitectul Alexandru Beldiman (74 de ani) povesteşte cum l-au impresionat, întâi în copilărie şi-apoi în adolescenţă, dezbaterile de acasă despre construcţii precum Opera din Sydney şi cum a hotărât să practice profesia actuală. Descendentul familiei de boieri Beldiman vorbeşte şi despre poverile rudelor lui în anii comunismului, când şi-au pierdut locuinţele şi, în unele cazuri, pentru o vreme, libertatea.
Castelul Corvinilor, Casa Poporului şi mănăstirile din Bucovina le-au atras atenţia celor mai mulţi dintre jurnaliştii străini care au oferit de-a lungul timpului reportaje despre atracţiile turistice ale României.
O serie de monumente şi clădiri de pe teritoriul României atrag mereu atenţia vizitatorilor, inclusiv a celor veniţi din străinătate. Frumuseţea, opulenţa, dimensiunile sau conceptul le scot în evidenţă şi le transformă în adevărate branduri.
Am fost ieri prin Casa Poporului, alias Parlamentul României, unde m-am revăzut cu nişte colegi. Coincidenţa a făcut să observ tot circul din Parlament, declaraţiile aferente şi să simt atmosfera din acea clădire. V-o povestesc şi vouă, pentru că mi s-au părut interesante.
Mike Tyson, unul din cei mai mari boxeri din toate timpurile, a găsit la Palatul Parlamentului o clădire goală şi multe uşi închise. Singurul oficial care l-a întâmpinat pe fiorosul boxer a fost senatorul Ilie Năstase, fost tenismen, care a fugit imediat după primire. Şeful Senatului Călin Popescu Tăriceanu s-a baricadat în biroul său pe toată durata vizitei marelui campion.
Boxerul Mike Tyson va veni în România cu ocazia lansării unei băuturi energizante, dar va fi prezent şi în plenul Parlamentului României, acolo unde se va întâlni cu senatorii care ar trebui să voteze legi.
Evenimentul reuneşte lucrările a 31 de artişti plastici din Galaţi, iar demersul este realizat la iniţiativa chirurgului-senator Paul Ichim.
Poveştile despre locuri care ar fi bântuite au stârnit întotdeauna interesul oamenilor. De-a lungul timpului, în întreaga ţară s-a vorbit despre clădiri, păduri sau lacuri unde s-ar afla sufletele chinuite ale unor persoane care au avut parte de un sfârşit tragic. În cele ce urmează vă vom prezenta 10 dintre cele mai cunoscute locuri din România despre care se crede că sunt bântuite.
Un scurtcircuit s-a produs joi la Palatul Parlamentului în timp ce se efectuau lucrări de mentenţă la instalaţia electrică. La faţa locului au ajuns pompierii care au intervenit cu un stingător, iar incendiul a fost stins.
Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) şi directorul său, artistul vizual Călin Dan, organizează joi seară, la ora 19.00, vernisajul a patru expoziţii de artă contemporană, româneşti şi străine, urmat de o prezentare a Muzeului cu sediul în clădirea construită de Ceauşescu, un cenotaf pentru Bucureştiul tradiţional şi modernist, distrus cu acest prilej. Totodată, se face un apel pentru construirea unei grădini la etajul IV al MNAC.
„Un show incredibil! Spectacol la superlativ!“ Sunt doar câteva dintre reacţiile la cald după singurul concert pe Casa Poporului, ProFM On Top!
Putin nu renunţă la cucerirea Ucrainei: „Nu ascultă pe nimeni. Are propriile planuri de restaurare a imperiului”
Conflict mocnit în Coaliţie în relaţia
PNL-PSD cu UDMR
SPECIAL | Povestea Smarandei Brăescu, femeia fantastică a României
Cel mai negru coşmar: o Rusie nucleară în haos. Predicţia unei experte în analize de risc
Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române
Analistul George Friedman, despre poziţia României în conflictul ruso-ucrainean: „Este, poate, cea mai abilă din toată Europa de Est”
UDMR devine, pas cu pas, oaia neagră a
Coaliţiei
PSD reînvie tema revizuirii Constituţiei. Modificările, încă sub semnul întrebării
Un
fost spion KGB dezvăluie adevărata
faţă a lui Putin: „Narcisist,
bun politician
şi rău până în măduva oaselor” EXCLUSIV
Discursul lui Putin, văzut ca un delir. Analist militar: „Numai fabulaţii”