Tradiţiile se schimbă odată cu vremurile, iar de acest destin nu scapă niciCăluşarii. Dansul şi ritualurile lor sunt moştenite din tată-n fiu, datinaajungând să fie astăzi preluată şi de către tinerii plecaţi în străinătate
Proclamat de către UNESCO drept ”Capodoperă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii”, căluşul este considerat unul dintre cele mai rapide şi spectaculoase dansuri din lume. În Argeş, jocul a fost păstrat şi dus mai departe, din generaţie în generaţie, de echipele din Stolnici, Bârla şi Hârseşti.
La Slătioara, Rusaliile erau – ţin minte din copilărie – o mare sărbătoare, ţinută cu străşnicie de creştini şi cu grijă anume dublată de frica să nu greşeşti cumva faţă de canonul acestei sărbători.
Peste doar două zile, în satele, din ce în ce mai puţine, din sudul ţării în care mai putem întâlni jocul de căluş ar trebui să se depună jurământul cetei şi căluşarii s-o pornească la joc. Autorităţile sanitare au interzis, însă, acest lucru.
Un conac boieresc vechi de peste un secol şi jumătate a fost restaurat şi transformat pentru a face parte dintr-un resort tradiţional de lux, din apropierea Podgoriilor Drăgăşani.
Recunoscut drept „concursul la care dacă nu ai fost, nu exişti“, „Căluşul Românesc“ de la Caracal împlineşte vineri, 21 iunie 2019, 50 de ani. Puţini sunt cei care ştiu că aventura a început, de fapt, la Slatina, dar şi că mai-marii comunişti sunt responsabili de dispariţia unui personaj central din căluş.
Dansatori din jumătate de ţară au venit din nou la Slatina, unde miercuri, 19 iunie, a început festivalul-concurs „Căluşul Românesc“, cel mai important eveniment naţional de acest gen.
Într-o localitate din Olt, cetele de căluşari „de ţărână“ se întrec în Duminica Rusaliilor, pe 16 iunie. Aici personajele atât de apreciate şi temute din jocul de căluş încă îşi au locul, iar competiţia are loc pe pământ, în mijlocul târgoveţilor.
În vara lui 1935, un grup de căluşari din satul argeşean Pădureţi a făcut senzaţie la un festival internaţional de dansuri populare la Londra, fiind aplaudat la scenă deschisă la celebra sală Royal Albert Hall de însăşi regina Mary a Marii Britanii.
Grupurile de urători au invadat străzile Sucevei. Îmbrăcaţi în costume moştenite de la bunici sau confecţionate după datina străbună, urşii, caprele, cerbii, împăraţii, căluşarii, generalii au dansat şi au cântat spre încăntarea publicului care i-a aşteptat cu entuziasm.
Căluşarii de la Osica de Jos, judeţul Olt, au plecat de la ediţia a XX-a a celui mai mare festival de dansuri pentru copii cu trofeul. După ce organizatorii au anunţat peste 100 de premii, copiii au „explodat“ când în sfârşit au auzit numele ansamblului.
Dansatorii copii din toată ţara au început să sosească marţi-seara la Slatina, unde în perioada 29 mai - 2 iunie se desfăşoară a XX-a ediţie a Concursului Naţional „Căluşul Românesc“. Primele demonstraţii de dans au avut loc în faţa instituţiilor organizatoare.
Rusaliile înseamnă, în bună parte din Oltenia şi Muntenia, mai ales căluş, un obicei vechi încă practicat, deşi de la an la an elementele originale se pierd, în timp ce „împrumuturile“ se împletesc cu cele moştenite.
47 de dansatori se vor duela, peste două zile, cu un ansamblu cu patru decenii de experienţă, într-o populară emisiune de televiziune. Cine sunt temerarii care au urcat pe scenă în urmă cu nici trei ani, dar au câştigat trofeu după trofeu.
Judeţul cu cel mai mare număr de căluşari a intrat, miercuri, 7 iunie 2017, în Cartea Recordurilor, reunind 1.052 căluşari care au jucat împreună fascinantul dans.
Organizatorii ediţiei a XIX-a a Concursului Naţional al Copiilor „Căluşul Românesc“ vor să atingă în acest an două performanţe de Cartea Recordurilor, repetiţiile continuând marţi, în prima zi de festival, chiar sub privirile spectatorilor.
Puţine zile ne mai despart de o nou „explozie“ a căluşului în localităţile din sudul ţării, unde şi astăzi oamenii mai cred în puterile magice ale căluşarilor. De unde vine denumirea este un subiect rămas în continuare controversat.
O nouă trupă de olteni încearcă, în această seară, să obţină votul celor patru juraţi de la „Românii au talent“, în toamna trecută aceştia trecând de preselecţia desfăşurată la Craiova.
Formaţii şi grupuri de adulţi şi copii din Suceava, Iaşi, Botoşani, Ucraina sau Republica Moldova au prezentat pe scena special amplasată din faţa Casei de Cultură a municipiului Suceava, dansuri, jocuri tradiţionale şi urături de Anul Nou. Aceştia au dansat şi au urat, îmbrăcaţi în costume tradiţionale sau costumaţi în diferite personaje ca urşi, capre sau căluţi specifice jocurilor tradiţionale pentru fiecare zonă din judeţ.
În contextul în care multe dintre tradiţiile autentice româneşti se pierd sub avalanşa schimbărilor aduse de noile tehnologii şi tendinţe culturale, în comuna Gropeni din judeţul Brăila, unde încă se mai practică un obicei unic în ţară, ce nu mai este întâlnit altundeva în România: căluşarii de iarnă.
Pe 23 septembrie se trece oficial în anotimpul toamnei, odată cu echinocţiul care marchează acest moment. În Anglia, această sărbătoare este marcată printr-o serie de dansuri ale unor localnici care uneori se costumează precum căluşarii din România, cu staroste, toiege, pălării împodobite şi chiar şi cu zurgălăi ataşaţi încălţărilor.
Concursul Naţional al Copiilor „Căluşul Românesc“, ediţia a XVIII-a, care s-a desfăşurat la Slatina de miercuri până vineri-seara, a fost câştigat în acest an de căluşarii de la Vâlcele, multiplu premiaţi şi la ediţiile trecute.
Ediţia a XVIII-a a Concursului Naţional de Copii „Căluşul Românesc“ a început miercuri după-amiază la Slatina cu o demonstraţie inedită de căluş, peste 300 de copii dansând în acelaşi timp căluşul, deşi evoluau după o paradă a portului popular obositoare, la aproape 40 de grade.
Slatina va fi luată cu asalt, de la mijlocul săptămânii, de cei peste 2.000 de dansatori şi instrumentişti participanţi la ediţia a XVIII-a a Concursului Naţional al Copiilor „Căluşul Românesc“.
A intrat în patrimoniul umanităţii, este privit cu fascinaţie oriunde în lume, însă între jocul de căluş promovat pe scenă şi adevărata sa semnificaţie acasă, în bătătură, diferenţele sunt importante. Iată câteva amănunte ale obiceiul care se desfăşoară din Duminica Rusaliilor, despre care vorbesc astăzi coregrafi cu experienţă, dar care au deprins jocul acasă, în vatra satului.
Oltenii nu lipsesc de la marea sărbătoare a Muzeului Satului. La a 80-a aniversare, pe lista invitaţilor din ţară şi străinătate se regăsesc rapsodul Ion Creţeanu şi ansamblul „Ghiocelul“ de la Cezieni.
Ritual mistic de origine precreştină, dansul Căluşului, are în tradiţia românească un rol protector şi vindecător. Bătrânii cred că cei care execută ritualul, respectiv căluşarii, au capacitatea de a-i vindeca de boală şi a-i feri pe oameni de rele.
Săptămâna viitoare, Slatina va redeveni, timp de trei zile, capitala căluşului românesc. Cea de-a XVI-a ediţie a Concursului Naţional al Copiilor „Căluşul Românesc” va debuta miercuri dimineaţă, urmând ca premierea celor mai buni dintre participanţi să aibă loc vineri – 13 iunie. Ca de fiecare dată, la manifestare vor participa formaţii de căluşari din toată ţara.
Pe ei nu îi îndeamnă nimeni să poarte costumul tradiţional românesc. Pentru ei, „La Blouse Roumaine” este o expresie necunoscută, însă, de câteva ori pe an îmbracă cu mândrie costumul de căluşar şi le aduc oamenilor, potrivit tradiţiei, belşug, sănătate şi veselie. Vorbim despre căluşarii din comuna dâmboviţeană Odobeşti, care transmit dansul din generaţie în generaţie, fiind singurii din judeţ care mai păstrează tradiţia.
Cete de căluşari din mai multe comune se reunesc mâine, în comuna Şirineasa, la cea de-a V-a ediţie a Festivalului “Căluşului Vâlcean”.
Prognoza meteo. Ce se anunţă după gerul siberian. Unde vin lapoviţe şi ninsori
Greva şoferilor de la STB s-a încheiat. Autobuzele circulă normal pe traseele din Capitală după cinci zile de haos
Cum şi când vor răspunde sindicaliştii STB pentru haosul creat în Capitală. Aceştia riscă până la doi ani de închisoare
Ce l-a inspirat pe Ceauşescu în realizarea Casei Poporului, o clădire „urâtă şi gigantică”
Şeful Marinei germane, convocat pentru explicaţii după ce a afirmat că peninsula Crimeea e „pierdută” şi că „nu costă nimic să-l respecţi” pe Putin
Joia neagră. Traficul bucureştean, aruncat în aer de o grevă cu iz politic a şoferilor STB. Ce se ascunde în spatele protestelor
În caz de conflict militar, România e în pericol: De ce nu avem rezervişti voluntari chiar dacă Armata i-ar plăti să stea acasă
Florin Cîţu pierde teren în PNL. Cine se încălzeşte pentru a-i lua locul | ANALIZĂ
Prognoza meteo. Se întorc ninsorile. Ce temperaturi se anunţă
Ce provocări pregăteşte Rusia pentru a lansa atacul în Ucraina? Pericolul din coasta României şi agenţii specializaţi în război urban