De ziua Naţională Brâncuşi, la 145 de ani de la naşterea marelui sculptor, manifestărilor aniversare târgujiene şi bucureştene li s-a adăugat, cu darul de a rămâne în memoria noastră, o carte de suflet, tipărită de editura Hoffman, în Colecţia Cărţilor esenţiale, carte cu titlul semnificativ ”Recurs la Brâncuşi”.
Primarul municipiului Târgu Jiu, Marcel Romanescu, a spus, la o emisiune de la Radio Accent, că poliţiştii locali păzesc un bolovan, referindu-se la faptul că aceştia asigură paza operelor lui Brâncuşi din Parcul central.
Iulian Popescu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, va contesta în instanţă deţinerea drepturilor de imagine asupra operelor marelui sculptor de către cetăţeanul canadian Theodore Nicole, susţinând că, de fapt, acestea ar aparţine statului român.
Ieri fusese a 145-a aniversare a lui Constantin Brâncuşi; poimîine, scriitorul maghiar Ádám Bodor va împlini 85 de ani.
Tradiţia căsătoriilor organizate de Revelion la Poarta Sărutului a fost afectată puternic de pandemia de COVID-19. O singură pereche a dorit să se căsătorească în noaptea de Revelion la Poarta Sărutului din Târgu Jiu, monumentul lui Constantin Brâncuşi care simbolizează iubirea.
Reluarea lucrărilor de modernizare a Căii Eroilor, strada care face parte din Ansamblul monumental realizat de marele sculptor Constantin Brâncuşi, se lasă aşteptate.
Postul de televiziune francez „Arte“ a prezentat un documentar superb despre atracţiile României: Castelul Bran, Delta Dunării şi locul de baştină al genialului sculptor Constantin Brâncuşi.
Criticul de artă Doina Lemny, curatorul expoziţiei Brâncuşi din Festivalul Europalia, a adunat, în volumul "L-au întâlnit pe Brâncuşi", mai multe texte – interviuri cu persoane care l-au întâlnit pe Brâncuşi şi mărturii despre el, publicate în reviste sau în cărţi de memorii – pentru a completa cu elemente noi imaginea marelui artist.
Dovleacul Brâncuşi, o legumă cu o formă ciudată, dar foarte sănătoasă, creşte din acest an printre minunăţiile create în serele Staţiunii de cercetare pentru legumicultură Buzău. Această legume stranie este un soi nou de dovleac, creat de echipa cercetătorului Costel Vânătoru. Este recomandat diabeticilor.
Profesorul universitar Adrian Cioroianu, care acum este ambasadorul României pe lângă UNESCO, povesteşte cum, în copilărie, visa să fie marinar, inspirat de cărţile şi de benzile desenate pe care le citea. Peste ani, însă, a mers contra curentului şi n-a susţinut la cârmă liderii politici care se aflau pe val.
Comuniştii au vrut de trei ori să demoleze Coloana lui Constantin Brâncuşi, pe care marele sculptor a lăsat-o oraşului său, Târgu Jiu. Acest lucru s-a întâmplat prima dată în anuil 1949.
Simbolul sărutului care apare în capodoperele marelui sculptor român Constantin Brâncuşi, inclusiv pe Poarta Sărutului de la Târgu Jiu, a fost descoperit de arheologi pe o misterioasă statuie de pe Insula Paştelui.
Localitatea Peştişani din judeţul Gorj, comuna natală a lui Constantin Brâncuşi, a fost declarată staţiune turistică de interes local.
Coloana „fără de Sfârşit“ din municipiul Târgu Jiu, care face parte din Ansamblul monumental „Calea Eroilor“, realizat de Constantin Brâncuşi, este cea mai cunoscută operă de artă din România. Pe lângă geniul lui Brâncuşi, un rol esenţial la ridicarea renumitei Coloane l-a avut inginerul Şfefan Georgescu Gorjan, inginerul şef al proiectului.
Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă a hotărât astăzi interzicerea accesului în principalele parcuri din Târgu Jiu, printre care se află şi cele în care sunt şi operele lui Brâncuşi.
Amplasarea în cimitirul Dumbrava a bustului avocatului Stănescu, realizat în matriţa originală turnată de Constantin Brâncuşi, este doar provizorie. Asupra acestui aspect s-au iscat dispute între Primăria Buzău, care vrea lucrarea în cimitir pentru totdeauna, şi Muzeul Judeţean, care o doreşte înapoi cât mai repede, întrucât este foarte valoroasă.
Rombul, forma pe care Constantin Brâncuşi a ales-o pentru ”mărgelele” din componenţa Coloanei infinitului, provine din vechea artă populară, potrivit etnologilor. Spirala care formează o succesiune de romburi este un motiv aproape nelipsit din ţesăturile tradiţionale.
Pasiunea pentru Alfa Romeo îi conduce pe proprietarii din România la Târgu Jiu, în anul în care marca milaneză aniversează 110 ani de existenţă. “Oraşul lui Brâncuşi” va primi vizita celor mai frumos sculptate automobile, fiind locul ales de Asociaţia Alfa Club pentru expunerea din acest an.
Realizatorul „Starea Naţiei“, Dragoş Pătraru, i-a ironizat pe „intelectualii“ care au criticat-o pe Irina Rimes (28 de ani), ambasadorul Zilei Brâncuşi, într-un video pentru „Starea Libertăţii“.
Filosoful Mihai Şora (103 ani) a comentat scandalul stârnit de declaraţiile făcute de cântăreaţa Irina Rimes (28 de ani) după ce a fost numită Ambasador Onorific al Zilei Naţionale „Constantin Brâncuşi“ 2020.
Cristian Tudor Popescu a comentat la Digi24 controversa numirii cântăreţei Irina Rimes drept Ambasador Onorific al Zilei Naţionale „Constantin Brâncuşi“ 2020, precizând că filosoful Andrei Pleşu ar fi fost o alegere mai potrivită.
Cântăreaţa Irina Rimes (28 de ani) a transmis un mesaj pe Facebook după valul de ironii stârnit de afirmaţiile ei făcute în contextul în care a fost desemnată ambasador onorific al Zilei Naţionale „Constantin Brâncuşi“.
Ministerul Culturii va marca, pe 19 februarie, printr-o serie de premiere la nivel teritorial, Ziua Naţională Constantin Brâncuşi 2020. Cu scopul de a cinsti memoria părintelui sculpturii moderne la 144 de ani de la naşterea acestuia, evenimentele organizate de Ministerul Culturii vor readuce în atenţia publicului operele şi geniul creator ale lui Constantin Brâncuşi.
Expoziţia „Brâncuşi. Sublimarea formei”, eveniment-far al Europalia România, festival coordonat de Institutul Cultural Român alături de Europalia International din Belgia, este una dintre cele mai vizitate de la Palatul Artelor Bozar.
Artistul plastic Alexandru Rădvan, profesor la Universitatea Naţională de Arte, care a realizat o serie de desene cu caracter pornografic cu operele marelui sculptor Constantin Brâncuşi, în special cu Coloana fără de Sfârşit, a reacţionat pentru prima dată în urma scandalului declanşat.
Alături de Festivalul "George Enescu", al cărui partener media principal a fost "Adevărul" pentru a treia oară, în 2019, Europalia România a adus pentru prima dată în Belgia opera lui Constantin Brâncuşi. De atunci, peste 50.000 de oameni au văzut lucrările lui Brâncuşi la Bruxelles. Expoziţia, curatoriată de Doina Lemny, rămâne deschisă la Bozar până pe 2 februarie 2020.
Artistul plastic bucureştean Alexandru Rădvan, profesor la Secţia de Pictură din cadrul Universităţii de Arte Bucureşti, a postat pe pagina sa de Instagram mai multe desene cu caracter obscen în care apar operele marelui sculptor Constantin Brâncuşi.
„Brâncuşi nu-şi explica operele“, afirmă curatorul celei mai ample retrospective a operei artistului român din ultimii 25 de ani. Expoziţia, care a deschis Festivalul Artelor Europalia, de la Bruxelles, încearcă să decripteze demersul artistic al sculptorului.
"Rugăciunea", Cuminţenia Pământului", "Sărutul", "Leda", "Măiastra", "Domnişoara Pogany" se află între cele 25 de sculpturi ale lui Constantin Brâncuşi, împrumutate din mari muzee ale lumii, care pot fi văzute în premieră în Belgia, la Europalia, în cadrul celei mai ample retrospective a operei artistului român din ultimii 25 de ani.
Colecţionarul Marc Baradel îl acuză pe negustorul de artă Masher Edelman că este responsabil de accidentul fatal în care opera "Poisson", de Constantin Brâncuşi, a fost distrusă. Francezul reclamă o compensaţie importantă pentru opera realizată între 1924 şi 1926 de sculptorul român.
Coaliţia de guvernare stă pe un butoi
cu pulbere
Pensii speciale: 2.600 de pensionari încasează 20.000 de lei lunar, fără să fi plătit contribuţii
Prinţul Philip, înmormântat pe 17 aprilie. Meghan Markle va lipsi de la funeralii. Participarea publicului, interzisă
A murit prinţul Philip, soţul Reginei Elisabeta a II-a FOTO
Restricţii mai lejere de Paşte şi 1 Mai: circulaţia, permisă până la 05:00, magazine deschise până mai târziu
Avantajele „buletinului cu cip”. La ce ajută semnătura digitală
Fum alb în
coaliţie. Şefiile TVR şi SRR, împărţite, dar tot politizate. Ce lefuri iau cei din fruntea instituţiilor
INTERVIU Gabi Balint: „Abia începusem să merg, la 11 luni, când
tata m-a luat cu el să joc fotbal“
Magia sparanghelului dispare. Germania pierde muncitorii români şi polonezi. Soluţia nemţilor
Experţii sunt categorici. De ce masca rămâne obligatorie şi pentru vaccinaţi