Revoluţia bolşevică din octombrie 1917 a schimbat definitiv destinul Rusiei, dar şi al Europei de Est. Cei care au contribuit la victoria bolşevicilor în Rusia şi la finanţarea liderilor acestora au fost chiar „imperialiştii” nemţi, inclusiv doctrina comunistă având origini în lucrările filosofilor socialişti germani.
Povestea Mănăstirii Adam din judeţul Galaţi, întinsă pe mai bine de cinci secole şi jumătate, este dominată de momente dramatice: a fost prădată şi arsă de zeci de ori, distrusă de cutremure, pângărită de bolşevici.
Dan Valentin Vizanty, cel care a apărat cerul patriei în cel de-al Doilea Război Mondial, nu a putut să moară pe pământ românesc. Regimul comunist nu a avut nevoie de eroi şi l-a trimis la muncile de jos să-şi câştige existenţa şi apoi l-a aruncat în închisoare. Când i s-a ivit ocazia, a fugit în Franţa.
În noaptea de Înviere a anului 1957, 60 de deţinuţi s-au aşezat în genunchi şi au început să cânte „Învierea Domnului“. Închisoarea părea că se cutremură la ruga celor care chemau în ajutor puterea divină pentru a scăpa de bolşevici.
Ororile din vremea colectivizării din România au avut patru tipuri de torţionari: liderii bolşevici, miliţienii, securiştii dar şi, ca-ntr-un altfel de „Experiment Piteşti”, ţărani transformaţi, prin manipulare psihologică, din victime în călăi.
În anul 1918, colonelul Joe Boyle a condus operaţiunea de salvare din mâinile bolşevicilor a unui grup de 60 oameni politici şi de industriaşi români, captivi într-o închisoare de lângă Odessa. La întoarcerea din extrem de periculoasa misiune, el a fost decorat chiar de către Regele României.
La neregulile petrecute în spatele frontului, mareşalul Ion Antonescu cerea pedepse maxime. „Este în interesul superior al conducerii războiului să apărem în faţa poporului român şi din teritoriile ocupate ca liberatori de sub jugul bolşevic, iar nu ca barbari care au venit să-i jefuiască, să-i batjocurească, să-i omoare“, spunea el.
Istoria modernă a României a fost marcată de o serie de asasinate politice. Majoritatea au fost planificate pentru îndepărtarea adversarilor politici sau în numele unor ideologii extremiste. Asasinatele au luat, în anumite cazuri, proporţiile unor masacre.
Ion Flueraş s-a bătut toată viaţa pentru drepturile clasei muncitoare, a jucat un rol decisiv în Unirea din 1918, dar mai ales a încercat prin toate metodele să-i împiedice pe comunişti să pună mâna pe putere în România.
Bolşevicii au încercat să-i convingă pe moldovenii din Basarabia că românii nu le vor binele şi că Armata Română a pătruns în ţară doar pentru a-i jefui. În tot acest timp, jafurile ruşilor au devenit ceva obişnuit.
La prima vedere, doctrina comunistă pare o invenţie rusească. Bazele acestui sistem politic şi a filosofiei economice şi sociale aferente au fost dezvoltate totuşi în plină lume capitalistă. Mai mult decât atât, primul stat comunist a apărut cu ajutorul împăratului Germaniei şi cu fonduri de la industriaşii prusaci.
În această confruntare, care a avut loc 20-22 ianuarie 1918 au conlucrat la apărarea oraşului trei arme ale Armatei Române - marina, trupele terestre, aviaţia - un caz unic pentru o bătălie desfăşurată pe teritoriul României în Primul Război Mondial. Comemorarea evenimentului va prilejui inaugurarea monumentului „Apărătorii oraşului Galaţi”, refăcut recent, după ce fusese demolat după Al Doilea Război Mondial, la cererea ruşilor.
Acum 100 de ani, Revoluţia Bolşevică reuşea în Rusia, eveniment care avea să afecteze în mod radical întreaga istorie a lumii. Un grup restrâns de terorişti politici punea mâna pe putere în cea mai extinsă ţară de pe glob.
Ultimul supravieţuitor al rezistenţei din Munţii Banatului şi urmaşii foştilor partizani anticomunişti sunt revoltaţi de declaraţiile senatorului Şerban Nicolae, care a spus că aceştia au acţionat împotriva intereselor României.
Chiar în aceste zile se împlinesc o sută de ani de la revoluţia bolşevică din octombrie/noiembrie 1917. Un moment de cotitură pentru istoria mondială, prefaţa unei dominaţii demonice.
De peste un secol, Constanţa este sufletul manifestărilor prilejuite de Ziua Marinei. Dacă la început familia regală era cea care dădea solemnitate sărbătorii, după război, în România manifestaţiile au fost închinate Zilei Flotei URSS. Sărbătoarea a fost confiscată de comunişti până în anul 1990.
Informaţiile sunt extrase în bună parte din dosarul de cadre al cumplitului torţionar Petrache Goiciu, care povesteşte pe larg şi cu mândrie cum a procedat cu „duşmanii poporului” în câteva localităţi din judeţul Galaţi, în preajma alegerilor din anul 1946.
În 1916, România a avut două mari cumpene: ocupaţia germană şi transferarea tezaurului la Moscova. Decizia a fost luată cu inima strânsă şi opţiunea pentru Imperiul Rus nu era cea favorabilă, dar era singura posibilă. Tezaurul, trimis în două tranşe, a ajuns la Kremlin în numai o săptămână, însă nu a mai făcut niciodată drumul înapoi. Între relaţiile româno-ruse a rămas acest ghimpe: zeci de tone de aur, o datorie de o sută de ani
Luptele pe care armata română le-a dus pe frontul estic împotriva sovieticilor, în cel de-Al Doilea Război Mondial, au avut urmări puternice în plan religios. Sute de preoţi militari, mobilizaţi înainte de începerea conflagraţiei, au readus printre comunităţile întâlnite de armata română pe teritoriul Ucrainei dreptul la credinţa ortodoxă. Sovieticii transformaseră bisericile în depozite, iar cununiile şi botezurile erau interzise de 25 de ani.
Pilotul de vânătoare Horia Agarici este unul dintre aşii aviaţiei române din cel de-Al Doilea Război Mondial. Deşi a luptat cu demnitate şi curaj pentru ţară, iar faptele sale au ajuns subiect în cântece şi legende populare, a fost trimis la puşcărie de regimul comunist şi considerat criminal de război.
Rusia intenţionează să dezgroape rămăşiţele pământeşti ale ţarului Alexandru al III-lea, la cererea Bisericii ortodoxe, într-o nouă tentativă macabră de autentificare a scheletului fiului său, ultimul ţar rus, care a fost asasinat alături de cei cinci copii ai lui, informează Reuters.
Stângăciile şi bufoneriile celor mai puternici comunişti ai României staliniste au devenit proverbiale şi în epocă, şi azi. Explicaţia cel mai des întâlnită: educaţia lor precară. Totuşi, cât de strânsă era legătura bolşevicilor din România cu învăţământul?
Cine sunt cei care au condus România în perioada 1945-1965? Ce înseamnă teoria iudeo-bolşevismului? Se poate vorbi de o pregătire precară a cadrelor din Partidul Comunist Român (PCR)? Cât de important era rolul Uniunii Sovietice pentru formaţiunea comunistă română? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care răspund, la Adevărul Live, jurnaliştii Laurenţiu Ungureanu şi Radu Eremia.
Extremiştii nu ştiu să râdă. Fanaticii nu glumesc. Dar românii au permis de port-umor. Acesta era oxigenul în România comunistă – o ţară tristă, plină de umor. Acesta este hazul de necaz. Inteligenţă contra cenzură. Umor versus batjocură. Comedie pentru libertate.
În 1920, yachtul Ostara a eşuat la Sfântu Gheorghe, după ce a fost prins de o furtună puternică. La bord se aflau membrii familiei de nobili ruşi de origine germană Skadovsky - Falz Fein şi echipajul. Niciunul nu a mai ajuns viu pe uscat. O parte dintre ei au fost găsiţi împuşcaţi. După două luni, alte două cadavre au fost găsite pe peninsula Sacalin.
La 70 de ani de la 23 august 1944, „Weekend Adevărul“ vă prezintă un serial cât un manual de istorie! Rescriem, în tuşe fine, biografiile tumultuoase ale celor care au impus cel mai dur regim politic din istoria românilor. Cine au fost, de unde au venit şi ce-au vrut aceşti oameni care au vopsit România în roşu-moscovit? Ziariştii Laurenţiu Ungureanu şi Radu Eremia au vorbit, la Adevărul Live, despre „Apostolii lui Stalin“.
Basarabeanul Alexandru Tâmbur a fost arestat la Bucureşti în 1952, adus în RSS Moldovenească şi condamnat la 25 de ani de gulag. Sovieticii au cerut să fie extrădat pentru că a publicat la Bălţi, în 1938, patru broşuri în care povestea despre viaţa în „raiul“ bolşevic din URSS.
Secolul XX ne-a oferit tulburătorul exemplu al Uniuni Sovietice, un enorm stat-imperiu, multinaţional, al cărui soartă, din punct de vedere al etologiei sociale, putea fi prognozată din start – destrămarea inevitabilă. URSS şi-a menţinut totuşi timp de şapte decenii consistenţa şi statutul, bazându-se pe un set de strategii propagandistice, de îndoctrinare şi de mobilizare eficiente.
Moment penibil la Chişinău cu implicarea principesei Margareta a României şi a principelui Radu. Aflaţi într-o vizită de trei zile în Republica Moldova, ei au vrut să depună o coroană de flori la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare din centrul Chişinăului, dar au fost blocaţi de opt activişti comunişti zgomotoşi. Deşi programul vizitei înalţilor oaspeţi era cunoscut din timp, niciun poliţist nu se afla la faţa locului.
Veniţi la putere prin forţă, în urma puciului militar din 25 octombrie 1917 de la Petrograd, bolşevicii au folosit aceleaşi mijloace specifice regimurilor totalitare pentru a sovietiza teritoriile anexate, inclusiv Basarabia.
Jurnalul de război al unui român stabilit aproape de Fâşia Gaza. „Avem 45 secunde la dispoziţie să fugim în adăpost“
Care este istoria Hamas, ce scopuri au militanţii organizaţiei şi cine-i sprijină
Raportul privind decesele COVID-19 a fost publicat. Abateri mari la 13 spitale
România se relaxează. Totul despre noile măsuri care vor intra în vigoare de sâmbătă. Ce urmează în lunile viitoare
Cîţu, despre reformele la care s-a angajat la Bruxelles: Vorbim de pensii, salarii, administraţie. Trebuie să lucrăm 24 de ore pe zi VIDEO
Cum s-au „pierdut” peste 100 de tone de aur în „Epoca de aur” şi cât mai voia să cumpere Ceauşescu
Păcatele Înalt Prea Misoginului Teodosie, un
arhiepiscop cu convingeri de Evul Mediu
Cât costă să omori ilegal un urs în România: cazul vânătorului care a confundat ursul cu mistreţul
Pe principiul „oricum vom muri“, 85% dintre vârstnici refuză să se vaccineze
Schisma vaccinului: ÎPS Teodosie a intrat în conflict cu ierarhii BOR