Consumul frecvent de ceai, adică de cel puţin trei ori pe săptămână, poate contribui la o viaţă mai lungă şi la o stare de sănătate mai bună, arată un nou studiu publicat în European Journal of Preventive Cardiology.
Un studiu făcut pe 160.000 de adulţi sănătoşi, cu vârste între 40 şi 79 de ani, a scos la iveală că igiena orală precară poate conduce la fibrilaţie atrială şi insuficienţă cardiacă
Două porţii de nuci pe săptămână sunt asociate cu scăderea riscului de deces din pricina bolilor cardiovasculare, potrivit unui studiu recent făcut public la Congresul Mondial de Cardiologie. Nucile proaspete crude sunt cele mai sănătoase.
Decesele provocate de cancer în ţările cu venituri ridicate au devenit de două ori mai frecvente în comparaţie cu cele asociate bolilor cardiovasculare, avertizează oamenii de ştiinţă.
Vitamina D sau "vitamina soarelui", aşa cum mai este numită, are un rol extrem de important în organism, ajutând la menţinerea sănătăţii oaselor. În plus, vitamina D previne apariţia diabetului, osteoporozei, sclerozei multiple, cancerului, bolilor de inimă sau chiar a depresiei.
Carnea albă are la fel de mult colesterol ca şi carnea roşie, conform oamenilor de ştiinţă de la Universitatea din California, San Francisco.
Snacks-urile, supele la plic, cârnaţii sau burgerii vegetali fac parte din semipreparatele care ne omoară lent. Aşa arată ultimele studii în domeniu efectuate în rândul a peste 120.000 de persoane adulte.
Deşi este o băutură cu numeroase beneficii, specialiştii atrag atenţia cu privire la cantitatea de cafea consumată zilnic. Aceasta poate provoca o creştere a tensiunii arteriale, principala cauză a bolilor de inimă.
Prejudecăţile pe care le avem referitoare la somn ne înrăutăţesc starea de sănătate şi dispoziţia şi ne scurtează viaţa, atrag atenţia cercetătorii. Ei au întocmit un top al celor mai frecvente mituri de care, se pare, ţinem cu dinţii.
Savuroasele fructe dulci-acrişoare ale murului sunt considerate valoroase pentru alimentaţie, îndeosebi datorită conţinutului de acid ascorbic, acizi fenolici şi substanţe minerale. Fitoterapuţii le recomandă pentru tratarea mai multor afecţiuni. În plus, au o valoare energetică scăzută (203 – 226 kJ/ 100 g fruct).
În mod obişnuit, numim vegetarieni acele persoane care nu consumă carne şi fructe de mare. Dieta are atât beneficii, cât şi riscuri, acestea din urmă legate de lipsa anumitor nutrienţi esenţiali din organism.
Nivelurile crescute de colesterol şi trigliceride duc invariabil la apariţia aterosclerozei, a bolilor de inimă şi a diabetului. Printr-o alimentaţie sănătoasă şi exerciţii fizice practicate în fiecare zi aceste valori pot fi readuse la normal.
Un motiv în plus pentru a miza pe un somn bun peste noapte: mai puţin de şase ore de odihnă sau nopţile nedormite cresc riscul de a dezvolta plăci periculoase pe artere, arată un nou studiu american.
Semnele pneumoniei variază de la uşoare şi până la severe. Afecţiunea este cea mai comună complicaţie a infecţiilor respiratorii – în special a gripei. Oamenii în vârstă, copiii şi persoanele cu boli cronice precum astmul şi bronhopneumopatie cronică obstructivă au un risc mai mare de îmbolnăvire.
Miocarditele sunt afecţiuni rare. Cele mai recente date estimează o prevalenţă globală de 22 cazuri la 100.000 persoane/an. Afectarea miocardului se întâlneşte la 1-5% din pacienţii cu o infecţie virală, proporţie care urcă la 12-15% în perioadele de epidemii.
Despre bolile cardiovasculare se spune, de ani buni, că sunt ucigaşul numărul unu la nivel mondial, iar România nu face excepţie. Vestea bună este că multe dintre afecţiunile inimii pot fi tratate prin intervenţii minim invazive, adică fără tăierea pieptului.
Cel mai frecvent simptom al insufienţei cardiace este oboseala, pentru că inima nu mai poate furniza un debit de sânge normal. „Iniţial, la efort, apoi, pe măsură ce afecţiunea de fond evoluează şi este netratată apare respiraţia la repaus“, explică dr. Iulian Călin, medic specialist cardiolog.
Bolile de inimă se plasează pe primul loc printre cauzele de deces ale populaţiei din Republica Moldova. Acestia constituie aproape 57%. Datele sunt prezentate de către Agenţia Naţională de Sănătate Publică, în contextul Zilei Mondiale a Inimii, care este marcată la 29 septembrie, transmite IPN.
O echipă de cercetători australieni a pus la punct un dispozitiv bio-optic care detectează formarea unui cheag de sânge, ajutând la prevenirea atacurilor cerebrale şi infarcturilor, potrivit EFE.
Un grup de cercetători americani recomandă ca pacientele care au suferit infarct săî fie tratate de medici femei pentru a avea mai multe şanse de supravieţuire.
Sarea în exces, anumite alimente, dar şi obiceiuri nesănătoase pot afecta rinichii într-o măsură mai mare sau mai mică. Care sunt acestea.
Procentul românilor care îşi pierd viaţa prematur prin infarct şi accidente vasculare-cerebrale este mai mare decât al celorlaţi europeni. Ce factori de risc putem controla şi ce nu, explică dr. Bogdan Mut, medic cardiolog cu competenţe în cardiologia intervenţională.
Anual, în România, se nasc peste 1.000 de copii cu malformaţii cardiace congenitale. Dintre aceştia, mai puţin de 500 sunt operaţi. Toată luna iunie, un centru privat de sănătate din Bucureşti oferă servicii medicale cardiologice gratuite destinate celor mici.
Un studiu făcut în Australia arată că, în cazul persoanelor diagnosticate cu diabet de tip II sau prediabet, consumul de ouă nu creşte riscul cardiovascular, contrar informaţiilor de până acum.
Decizia de începere a unui regim pentru reducerea greutăţii corporale ar trebui însoţită de un control medical, nu doar pentru a ne asigura că vom obţine într-adevăr rezultatele dorite ci, mai ales, pentru prevenirea unor posibile riscuri asociate dietelor, atrag atenţia medicii specialişti.
Bolile de inimă fac an de an numeroase victime fiind considerate cel mai mare duşman al omului modern. Multe dintre aceste afecţiuni sunt rezultatul unui stil de viaţă şi al unei alimentaţii haotice. Introducerea în dietă a anumitor alimente ne putem păstra inima sănătoasă mai multă vreme.
Ştim că odihna de calitate repune pe picioare sistemul imunitar, echilibrează balanţa hormonală, reduce tensiunea arterială, curăţă creierul de toxine şi multe altele.
Acelaşi lucru se poate întâmpla şi dacă scădem durata somnului la doar 5-6 ore pe noapte, atrag atenţia medici nutriţionişti.
Stresul se poate acumula la un nivel semnificativ către finalul zilei. Jobul, copiii, viaţa socială, toate mai adaugă câte ceva la acest sindrom al vieţii moderne. În timp, aceste acumulări pot duce la declanşarea unor boli. Cum putem gestiona această problemă.
Atacul vascular cerebral este o patologie gravă şi din ce în ce mai frecventă. Recunoaşterea semnelor este foarte importantă pentru că pacientul are nevoie ca într-o fereastră relativ scurtă de timp să ajungă într-o clinică de neurologie. Recuperarea trebuie începută chiar din momentul internării. Altfel, deficitele care apar nu mai pot fi depăşite decât cu foarte mare greutate şi în mai mică măsură.
Oficial. Cât vei plăti factura la energia electrică dacă nu închei un contract pe piaţa liberă
Cum te poţi programa pe platforma online pentru vaccinarea împotriva COVID-19. Explicaţie VIDEO
La un pas de dezastru pe A3 Gilău-Turda: a intrat pe contrasens. „Luat permisul pe viaţă. Omoară oameni nevinovaţi” VIDEO
PSD a sabotat, de
fapt, creşterea pensiilor cu 40% şi a salariilor din educaţie
Vot istoric în SUA: Donald Trump va fi pus sub acuzare pentru rolul său în atacul care a şocat America
Cum va arăta noua taxă auto. Tot ce trebuie să ştii despre ea
Prognoza meteo: Ger năprasnic în România. Unde mai ninge şi când se încălzeşte
Primarii PNL şi PSD pun tunurile
pe Vlad Voiculescu
ALERTĂ METEO: Cod galben de ninsoare şi vânt în sudul ţării. Care sunt judeţele afectate
Cine este Kristina Malimon, moldoveanca reţinută în urma asaltului violent de la Washington VIDEO