Bogdan Florin Proca, primarul comunei Berevoeşti - Argeş a abordat pe Facebook o tânără stabilită în străinătate, i-a făcut complimente şi i-a cerut poze „de la spate”, pentru care a fost dispus să şi plătească 300 de lei. Fata a înregistrat conversaţiile. Edilul neagă că ar fi discutat vreodată.
Georgiana Şchioapa, femeia acuzată că l-a agresat pe primarul din Berevoeşti - Argeş în controversatul incident petrecut la Primăria comunei, se teme pentru siguranţa familiei sale. Ea spune că după ce a stat de vorbă cu presa a început să primească ameninţări de la o rudă a primarului.
Georgiana Şchioapa, femeia acuzată că l-a bătut pe primarul din Berevoeşti - Argeş în controversatul incident petrecut în luna februarie în incinta Primăriei comunei a fost audiată, săptămâna aceasta, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung, iar acum se teme că ar putea ajunge la închisoare dintr-o ambiţie a edilului.
Originară din comuna argeşeană Berevoeşti şi absolventă a Colegiului Zinca Golescu din Piteşti, Adina Maria Chivu a fost admisă prima la specializarea Ordine şi Siguranţă Publică de la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti.
Bogdan Proca, primarul comunei argeşene Berevoeşti, şi-a pierdut funcţia. Emilia Mateescu, prefectul de Argeş a semnat vineri 20 august ordinul de încetare a mandatului pentru acesta. Bogdan Proca fusese condamnat definitiv în primăvară pentru că şi-a angajat ilegal tatăl în funcţia de consilier personal.
În dimineaţa zilei de marţi 13 iulie a.c., poliţiştii din cadrul Poliţiei Municipiului Câmpulung au reuşit, în baza coordonatelor transmise de senzorul GPS, să recupereze o bicicletă ce fusese furată din oraşul Frankfurt din Germania în luna iunie a.c.
Prefectul de Argeş, Emilian Dragnea, a solicitat instituţiilor responsabile de gestionarea problemelor provocate de animalele sălbatice să întocmească rapid documentaţia în vederea obţinerii aprobării Ministerului Mediului pentru împuşcarea unui exemplar de urs, care, marţi, a atacat un pădurar.
După ce a aşteptat rezultatul expertizei medico-legale necesare pentru o decizia care să încheie seria sentinţelor pronunţate în dosarele stăpânilor de sclavi de la Berevoeşti, dosare în care 37 din cei 38 de inculpaţi fuseseră deja condamnaţi, Curtea de Apel Piteşti s-a pronunţat şi în cazul lui Vasile Furdui, ultimul dintre inculpaţi. Bărbatul de etnie romă a primit nouă ani de închisoare pentru trafic de persoane.
Curtea de Apel Piteşti s-a pronunţat, prin hotărâre definitivă, în cel de-al şaselea dosar al inculpaţilor de la Berevoeşti acuzaţi de trafic de persoane, trafic de minori şi constituire a unui grup infracţional organizat. Sunt ultimele hotărâri definitive date în cazul "stăpânilor" de sclavi care au exploatat, ani de zile, copii şi adulţi sechestraţi în satul groazei din Argeş.
După dosarul sclavilor de la Berevoeşti, un nou caz neobişnuit iese la iveală în comuna argeşeană. Actualul primar, Bogdan Proca, a fost trimis în judecată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti pentru conflict de interese. Şi tatăl său, fostul primar Gigi Fănel Proca, este cercetat tot pentru conflict de interese. Cei doi s-au angajat reciproc pe postul de consilier personal, fără să ţină cont că sunt rude de gradul I.
Condamnată în iunie 2018 la 4 ani de închisoare cu executare, Cerasela Onică, una dintre stăpânele de sclavi din localitatea argeşeană Berevoeşti, a născut gemeni la sfârşitul săptămânii trecute. După câteva zile de spitalizare, aceasta a fost dusă din nou la Penitenciarul Colibaşi, acolo unde este încarcerată.
Curtea de Apel Piteşti a dat astăzi sentinţa definitivă în cazul a şapte stăpâni de sclavi din localitatea argeşeană Berevoeşti, care au îngrozit o ţară întreagă prin metodele de tortură folosite, au primit pedepse cu închisorea. Faţă de sentinţa iniţială dată în ianuarie 2018 de către Tribunalul Argeş, condamnările cu închisoarea au fost reduse semnificativ, chiar şi cu aproape cinci ani în cazul a doi stăpâni.
La sfârşitul săptămânii trecute, Tribunalul Argeş a dat verdictul în ultimul proces al stăpânilor de sclavi de la Berevoeşti. Încă opt persoane au fost condamnate în acest dosar, fiind dată şi cea mai mare pedeapsă de până acum: 20 de ani şi 8 luni. Cei opt stăpâni de sclavi rămân în arest la domiciliu până când sentinţa va rămâne definitivă.
Alţi şase stăpâni de sclavi din localitatea argeşeană Berevoeşti au primit pedepse cu închisorea. Sentinţele pronunţate de Tribunalul Argeş nu sunt definitive. Stăpânii de sclavi, aflaţi în prezent în arest la domiciliu, trebuie să achite către nouă victime daune totale de 820.000 de lei.
Luni seara, încă şapte stăpâni de sclavi din localitatea argeşeană Berevoeşti, care au îngrozit o ţară întreagă prin metodele de tortură folosite, au primit pedepse cu închisorea. Sentinţa, pronunţată de Tribunalul Argeş, nu este definitivă. Stăpânii de sclavi, aflaţi în prezent în arest la domiciliu, trebuie să achite la opt victime daune de 160.000 de euro.
În ediţia de mâine a emisiunii „Asta-i România!“, difuzată la ora 17.15, la Kanal D, Mihai Ghiţă prezintă un material în exclusivitate cu declaraţiile inculpaţilor din dosarul sclavilor de la Berevoieşti, care a şocat o ţară întreagă în urmă cu doi ani.
Martori audiaţi în procesul stăpânilor de sclavi din comuna argeşeană afirmă că autorităţile locale şi judeţene aveau cunoştinţă despre sistemul de exploatare umană care a funcţionat nederanjat 12 ani.
Bărbatul de 33 ani ţinut în lanţuri de membrii reţelei din Berevoeşti, care în noaptea de vineri spre sâmbătă şi-a ucis tatăl, a fost tratat, de-a lungul anilor, de medici psihiatri.
Scandalul stăpânilor de sclavi din Argeş continuă: apar detalii teribile ale suferinţei victimelor implicate în dosar.
Cel puţin patru evenimente de o violenţă extremă, înregistrate pe parcursul ultimilor doi ani, au avut în prim-plan membri ai comunităţilor rome de pe raza judeţului Argeş, în condiţiile în care autorităţile propun soluţii absurde.
Cinci dintre stăpânii de sclavi din localitatea argeşeană Berevoeşti, care au îngrozit o ţară întreagă prin metodele de tortură folosite, au primit pedepse cu închisorea definitive la Curtea de Apel Piteşti.
Cei opt stăpâni de sclavi de la Berevoeşti care au contestat deciziile Tribunalului Argeş de prelungire a arestului preventiv, pronunţate pe 29 august, râmân în arest, după ce Curtea de Apel Piteşti le-a respins, ca nefondate, contestaţiile.
Noi dezvăluiri scandaloase ies la iveală în dosarul stăpânilor de sclavi de la Berevoeşti, a căror cruzime a făcut ocolul lumii. Doi dintre stăpânii de sclavi au făcut muncă în folosul comunităţii chiar la vila lui Bogdan Proca, primarul de la Berevoeşti.
Recent, la Tribunalul Argeş au avut loc două dintre procesele „stăpânilor de sclavi“ de la Berevoeşti. Iniţial, primul proces a fost public. Însă, după o solicitare a avocatei mai multor sclavi, care a invocat cazurile extrem de delicate, judecătorul a decis ca şedinţa să nu fie publică. Jurnalistul „Adevărul“ a ieşit din sală împreună cu mai multe „stăpâne de sclavi“, care erau inculpate în al doilea proces, şi a stat de vorbă cu ele.
Încă opt persoane au fost trimise în judecată de procurorii DIICOT în dosarul stăpânilor de sclavi de la Berevoeşti, dosar în care 34 de persoane sunt în arest preventiv. Iar detaliile şi mărturiile din rechizitoriu sunt teribile şi arată cum romii chinuiau inclusiv copii-sclavi.
Satul Gămăceşti din comuna argeşeană Berevoeşti a devenit cunoscut în lumea întreagă după ce în iulie 2016 au ieşit la iveală ororile comise de 38 de romi din nouă grupări interlope asupra a zeci de persoane racolate, multe cu dizabilităţi psihice. 10 dintre cei 38 de stăpâni de sclavi de la Berevoeşti au fost trimişi în judecată, iar rechizitoriile întocmite abundă în detalii cutremurătoare.
Tribunalul Argeş a judecat cererile de prelungire a arestului preventiv pentru 20 dintre cei 34 de inculpaţi din dosarul sclaviei de la Berevoeşti. Magistraţii au prelungit mandatele pentru primul lot acuzat de săvârşirea ororilor petrecute timp de aproape 12 ani în satul Gămăceşti. Începând cu data de 11 noiembrie, romii mai au de stat cel puţin o lună în arest.
Aflat de peste două luni în arest preventiv alături de alte 33 de persoane în dosarul sclavilor de la Berevoeşti, Ionuţ Cătălin Grancea (18 ani) are un trecut încărcat de violenţă extremă. Acum doi ani i-a furat unei tinere două telefoane şi a lovit-o de zeci de de ori în faţă şi în stomac. Ionuţ Cătălin Grancea este cel mai tânăr proprietar de sclavi din Berevoeşti, Argeş.
Ion Onică (54 de ani), bărbatul care a fost găsit spânzurat luni seara în comuna argeşeană Berevoeşti, nu era sclav, aşa cum s-a vehiculat iniţial. Surse judiciare au confirmat în exclusivitate pentru Adevărul că bărbatul era tatăl uneia dintre proprietarele de sclavi – Cerasela Onică. Acesta era cercetat într-un dosar de distrugere prin incendiere a unei stâne şi s-a spânzurat cu o noapte înainte să fie adus la audieri.
Născut în comuna argeşeană Berevoeşti, Vasile V. Caramelea are marele merit de a fi fondat antropologia socială şi culturală în România. Contribuţiile sale în domeniu au fost recunoscute de mari personalităţi în frunte cu antropologul Claude Levi Strauss. Timp de 23 de ani, Vasile V. Caramelea a fost membru corespondent al Academiei Române.
Dmitri Medvedev ameninţă România: Vor să creeze o „nouă Românie Mare”. Să ţină cont că în Transnistria trăiesc 220 de mii de ruşi
George Friedman: „România e mai sigură decât ţările din regiune, dar pericolul este intern,
din cauza disensiunilor” | Interviu EXCLUSIV
Elevul mediocru devenit savantul de geniu Anghel Saligny. A lăsat României o salbă de poduri nemuritoare VIDEO
Britanicii, impresionaţi de noua versiune Dacia
Duster: „O maşină ieftină, veselă
şi spaţioasă“ VIDEO
Sfatul unui celebru strateg militar pentru Zelenski
Asul lui Putin din Marea Neagră. Insula Şerpilor, transformată de ruşi într-o adevărată fortăreaţă
Misterul avionului care a survolat ilegal România se adânceşte: nici măcar nu era înmatriculat
De ce vrea Ucraina mai multe lansatoare moderne de rachete: Într-o astfel de situaţie, prima linie a ruşilor s-ar «sufoca» VIDEO
Urgenţă strategică: scoaterea din criză a industriei româneşti de armament
Cât de aproape e pacea în Ucraina şi ce piedici sunt în calea armistiţiului. „Doar ucrainenii pot decide când semnează”