Ne spune şi dl Cîmpeanu ce
ştim cu toţii. Educaţia a ajuns la un punct de minim, concluzia fiind trasă în
urma examenelor naţionale, a testelor PISA, a evaluării tinerilor care ajung la
facultate. Şi încă nu ştim totul, pentru că nu avem un sistem de evaluare
credibil, standardizat, nesupus subiectivismului profesorilor. Aşa cum arată
şcoală azi, aşa va arăta societatea mâine.
Cine va plăti pentru reconstrucţia Ucrainei? Nu se poate ca Rusia să distrugă ţara, iar alte state să vină cu banii. Fondurile ruşilor sunt în principiu disponibile de mult timp.
Răspunsul este simplu şi ţine de ceea ce, la unele şcoli de ştiinţe
politice, se învaţă în cadrul unei discipline de curs foarte complicată,
iar studenţii îşi petrec foarte mult timp în camerele hărţilor, civile
sau militare, devenind experţi, unii chiar doctori pe bune în
„Geopolitica Strâmtorilor”.
Recenzia cărţii scrise de activista feministă
Amelia Ţigănuş, o carte pe cât de importantă pe atât de sinceră şi curajoasă în peisajul românesc.
Continuă prezenţele care fac cu ochiul României, mai ales că azi avem „programare” la RMN-ul
lui Cristian Mungiu, ideal plasat în weekendul în care e cea mai multă
lume la Cannes şi în zi de Sărbătoare, Sfinţii Constantin şi Elena!
Diaspora
românească, foarte numeroasă, numără însă foarte puţini aleşi locali de origine
română. La ultimele alegeri, a crescut numărul de candidaţi, dar sunt încă rare
cazurile în care aceştia au reuşit. În acelaşi timp, românii consideră că nu
sunt suficient de bine reprezentaţi, dar sunt puţini cei care se înscriu pe
listele electorale, pentru a putea vota.
Transmiterea chestionarului(n.a. de aderare la UE) de către R.Moldova este un doar un pas în direcţia corectă şi mai este mult până la
obţinerea statutului de candidat, ca să nu mai vorbim de aderare, mi-a declarat, într-un interviu, analistul politic Victor Ciobanu.
În continuarea cercetării fondului de arhivă al Corpului Arhitecţilor, descoperim câteva informaţii despre activitatea publică a fostului arhitect al Bucureştiului şi Ploieştiului, Ioan Fonescu.
Sărbătoarea a învrednicit creştinii ortodocşi ai Olteniei de sub munte să reaprindă flacăra credinţei la o bisericuţă-schit datând din anul 1760, aşezată singuratic pe un mirific plai, numit Floreşti, vatră de sute de ani a satului Floreşti, mutat de intemperii pe malul Cernei vâlcene, la un cot al acesteia, unde s-au aflat odinioară cazărmile cezaro-crăieşti.
Recent, Comisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (CCRPL) a adoptat Hotărârea nr. 10 din 12 mai 2022 privind prelungirea termenului pentru perioada de autorecenzare prevăzută în calendarul desfăşurării RPL-runda 2021.
Am stat pe gânduri dacă să folosesc o expresie din limba engleză
referitoare la ştiinţa economică, dismal science – ce vine din secolul
XIX, mai ales din raţionamente malthusiene, ce puneau în contrast
dinamica demografică cu resurse naturale limitate (o temă reluată de
Clubul de la Roma).
Pesedistul are două mari dorinţe arzătoare în viaţă: Cotroceniul şi
impozitul progresiv. Cotroceniul şi-l doreşte ca să călărească şi să
domine în voie serviciile de informaţii şi justiţia. Să îşi demonstreze
virilitatea politică.
Invitatul episodului XVI, la Avangarda, cu Ionuţ Vulpescu este Claudiu Lucaci, jurnalist, profesor şi specialist în sociologia comunicării. Cu o experienţă de peste 25 de ani în presa scrisă, radio şi televiziune, Claudiu Lucaci este o personalitate de seamă în spaţiul media şi un nume de referinţă al TVR.
De la ieşirile publice, mai dese, din timpul crizei pandemice, când îi sfătuia pe „Dragi români” să fie precauţi, să poarte mască şi le spunea să se spele pe mâini, apare acum, în ultimele luni, din ce în ce mai rar în „dialogul”/monologul către cetăţeni. Public să le comunice românilor lucruri importante pentru ţară, să îi lumineze ca pe toţi papuaşii mioritici, tot mai loviţi de tăvălugul preţurilor şi a scumpirii necontenite a vieţii!
S-a împlinit mai mult de o lună de zile din momentul în care am aflat că Radu Lupu a poposit în eternitate. Nu momentul despărţirii este important. Am lăsat să treacă un timp pentru a observa cum este lumea muzicală fără Radu Lupu.
Evenimentul Stagiunii centenare a ONB pare să fie Otello din 8 şi 11 Iunie 2022 din cel puţin două motive. Avem un adevărat careu de aşi invitat în cele două spectacole: tenorul, soprana, baritonul şi dirijorul — o distribuţie fără precedent.