Doi veterani de război, care în tinereţea lor au simţit miros de praf de puşcă, nu credeau că vor mai trăi după o jumătate de secol ameninţările războiului. După ce au scăpat cu viaţă din calea inamicului, după terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial au fost nevoiţi să supravieţuiască ocupanţilor, dar şi umilinţelor comuniste.
Poliţiştii şi jandarmii au intervenit prompt şi au reuşit să aplaneze scandalul. oamenii legii efectuează cercetări în acest caz.
La neregulile petrecute în spatele frontului, mareşalul Ion Antonescu cerea pedepse maxime. „Este în interesul superior al conducerii războiului să apărem în faţa poporului român şi din teritoriile ocupate ca liberatori de sub jugul bolşevic, iar nu ca barbari care au venit să-i jefuiască, să-i batjocurească, să-i omoare“, spunea el.
Ada Solomon vorbeşte într-un interviu acordat News.ro despre cel mai nou lungmetraj al lui Radu Jude, „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari“, care reprezintă al treilea film produs de ea şi propus de România pentru o nominalizare la Oscar. Producătoarea îl descrie ca fiind un film despre prejudecăţi ale oricărui popor din lume şi care îndeamnă la dezbatere.
Procesul de integrare a Daciei în Imperiul Roman a fost dificil şi îngreunat de numeroasele revolte ale autohtonilor. Triburile dacilor din teritoriile ocupate nu au acceptat aproape niciodată cu uşurinţă stăpânirea romană. Cel puţin, nu imediat după războaiele daco-romane. Mai mult decât atât, provincia Dacia a suferit din cauza numeroaselor invazii făcute de dacii liberi.
Cucerirea Daciei a fost urmată de o colonizare masivă, care a fost foarte bine organizată de împăraţii romani, începând cu Traian. Bogăţiile Daciei şi împroprietărirea cu terenuri îi atrăgeau pe colonişti.
Cum se trăia în vremea dacilor şi a romanilor, ce înseamna viaţa lor de zi cu zi, ce bucate puneau pe masă ori ce tehnici de luptă foloseau sunt doar câteva dintre experienţele pe care le vor trăi cei prezenţi la ediţia din acest an a Porolissum Fest.
Cele mai vechi mărturii documentare despre populaţiile care au locuit în Antichitate în ţinuturile actuale ale României au aparţinut autorilor greci, care îi considerau „barbari” pe localnici. Herodot, unul dintre marii istorici ai Antichităţii a oferit mărturii ieşite din comun despre obiceiurile „barbarilor” din ţinuturile de la Nord de Dunăre şi de pe ţărmurile Mării Negre.
Unul dintre monumentele definitorii ale naşterii poporului român, Tropaeum Traiani, a ajuns până la noi sub forma unei ruine. El a fost inaugurat, în actuala formă, în anul 1977.
Armate de barbari înspăimântători, luptători sălbatici pe care în zilele noastre îi vedem doar în filmele de groază, au existat şi în realitate, cu peste un mileniu şi jumătate în urmă. Ba chiar au trecut şi chiar au staţionat câteva decenii pe teritoriul României de astăzi. Este vorba despre huni, populaţie de neam mongolic, călăreţi iscusiţi care, în secolele IV-V, au ajuns până în Apusul Europei, aducând cu ei teroarea.
În muzeele din Europa se găsesc un număr impresionant de statui care îi reprezintă pe daci. Până de curând nu exista un inventar al acestora, cu atât mai puţin al provenienţei lor. Ce se ştie sigur este faptul că doar în Forul lui Traian din Roma erau peste 100 de statui de daci.
O descoperirea arheologică oerecum întâmplătoare ar putea să schimbe modul în care a fost înţeleasă, până acum, istoria Daciei Romane.
Dispariţia celei de-a noua legiuni a Romei este de multă vreme un mister care îi intrigă pe istorici, dar să fie oare revolta scoţilor cea care a distrus-o şi a condus la făurirea unei graniţe consistente în nordul insulei britanice? Legenda ne spune că una dintre cele mai bine pregătite unităţi militare ale Imperiului a fost răvăşită şi umilită de o adunătură de războinici barbari, pierind în negurile întunecate ale
Când ne gândim la vikingi, avem de foarte multe ori înrãdãcinatã în minte imaginea unor barbari blonzi, violenţi, care pradã totul în cale lãsând în urmã praf şi pulbere. Multe dintre aceste idei sunt însã stereotipii nerealiste.
Expert în securitate de la Washington, despre cum s-ar putea încheia războiul din Ucraina: „Alianţa de 50 de state coordonate de SUA va trimite arme“
Europa, între susţinerea Ucrainei şi marea împăcare cu Rusia. Analiza unui expert român
Marea risipă bugetară. În ciuda avertismentelor economiştilor, coaliţia nu mai conteneşte cu angajările la stat şi cu măririle de lefuri
Serviciul de informaţii american CIA: România se prăbuşeşte demografic
Dosarul Revoluţiei, retrimis instanţei supreme. Ion Iliescu, printre cei judecaţi
UDMR, prinsă între avantajele guvernării
şi cele ale mariajului din interes cu Budapesta
Război şi energie „murdară”: De unde este nevoită Europa să facă rost de gaze şi petrol
De ce nu poate realiza Rusia un asalt amfibiu asupra Odesei
Cum a demonstrat că e nevinovat un şofer acuzat că a fugit de Poliţie: „Nu ştiam că trebuie să opresc”
La Forţele Navale Române ar putea ajunge numai două submarine Scorpène. De câte astfel de nave ar avea nevoie submariniştii români