La mai bine de un an de la lansare, Dacia Spring, primul model electric al producătorului auto român, se bucură de mare succes, ajungând la peste 40.000 de unităţi vândute în toată Europa, în condiţiile în care livrările au început din octombrie 2021. Şi în România, cifrele sunt spectaculoase.
Juriul AUTOBEST, compus din ziarişti din 32 de ţări din Europa, a desemnat modelul Spring drept câştigător al titlului ”The Best Buy Car of Europe 2022”. Juriul a ales Dacia Spring ca fiind atât cel mai bun, cât şi cel mai accesibil vehicul din Europa.
Samsung şi IBM anunţă un important pas înainte în dezvoltarea cipurilor, care va duce fie la creşterea masivă a autonomiei, fie a performanţei, în funcţie de modul în care va fi implementat designul de la caz la caz.
Toyota a făcut o adevărată demonstraţie de forţă, prezentând 15 concepte electrice pentru a anunţa un plan masiv de electrificare în care va investi 70 miliarde dolari în următorii nouă ani.
Stabilit la Piteşti din 2010, francezul Marc Areny deţine o companie ce transformă maşini cu motor termic în maşini electrice, companie ce în plus produce şi exportă kituri de conversie în toată lumea.
În opt luni de la lansare, Dacia Spring, primul model electric al producătorului auto român, se bucură de mare succes, ajungând la 40.000 de comenzi în toată Europa. Iar livrările au început deja din luna octombrie.
În mai puţin de o lună de la începutul livrărilor, Dacia Spring, primul automobil electric al mărcii româneşti deţinute de grupul Renault, a ajuns deja la primii 1.000 de clienţi din ţara noastră.
Zilele trecute, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc/CNS, Izsak Balazs, a anunţat predarea către autorităţile naţionale competente a semnăturilor de susţinere a iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile naţionale. Impactul acestei ştiri pentru majoritatea publicului românesc este unul minor, însă în spatele demersului pot fi identificate câteva lucruri care ne-au atras atenţia.
Cu un preţ sub 20.000 de euro şi cu o autonomie de peste 300 de kilometri în ciclu urban, Dacia Spring va putea realiza o revoluţie asemănătoare celei produse de Logan în 2004 şi, cel mai probabil, va „canibaliza” vânzările „fratelui” de trust, Renault Zoe
Dacia a anunţat oficial joi 11 martie de când se pot da precomenzile pentru modelul Spring, primul automobil electric al mărcii. Din 20 martie, Dacia deschide online precomenzile pentru versiunea „Comfort Plus” a primului său model electric. Aceasta va fi disponibilă la preţul de 18.100 Euro (TVA inclus).
Autoturismele Dacia vor polua mai puţin. Asta pentru că la toate maşinile produse la Mioveni va fi posibilă alimentarea duală, pe benzină şi GPL. Cu plinurile făcute, noile modele pot ajunge şi la 1.300 de kilometri parcurşi fără realimentare
Comisia Europeană a anunţat că nu va adopta nici o modificare legislativă cerută de iniţiativa Minority SafePack, privind întărirea drepturilor minorităţilor în Uniunea Europeană. Drept argumente, Comisia a declarat fie că nu are competenţe în domeniul drepturilor minorităţilor (politici ce aparţin exclusiv statelor membre), fie că a demarat deja iniţiative care sprijină diversitatea culturală în UE, arată un comunicat oficial.
Vicepremierul Hunor Kelemen, liderul UDMR, a declarat, referindu-se la discuţiile despre autonomia Ţinutului Secuiesc, că nicio formă de autonomie nu lezează unitatea statului român şi integritatea teritorială a ţării.
Adoptarea Rezoluţiei Parlamentului European privind iniţiativa cetăţenească Minority SafePack, sprijinită intens de Budapesta şi de UDMR, a dus la discuţii contradictorii despre scopurile finale ale acesteia. Unii eurodepuaţi români au subliniat că e deschisă calea spre separatism etnic, alţii că sunt întărite drepturile minorităţilor. Aleşii USR-PLUS au votat în număr majoritar „pentru”, în timp ce majoritatea celor din PNL şi PSD s-a abţinut.
Cândva, când planeta funcţiona după alte reguli decât cele impuse de acest virus, aici ar fi fost primul test cu noua Mazda MX-30. În actualele condiţii, însă, vorbim despre un prim contact cu acest model, unul pe parcursul unui traseu de aproximativ 70 km.
O modificare adusă în urmă cu o săptămână Legii educaţiei scotea în afara legii studiile de gen. Amendamentul care interzicea în şcoli şi universităţi „activitățile în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identității de gen, înțeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic și că cele două nu sunt întotdeauna aceleași”, a stârnit revoltă în lumea universitară şi academică.
Parlamentul chinez a adoptat, joi, proiectul de lege privind securitatea naţională la Hong Kong, care a dat un nou impuls contestării în fosta colonie britanică, relatează Reuters. Pe acest fundal, Mike Pompeo a notificat Congresul că Hong Kong nu mai are autonomie faţă de China şi se aşteaptă ca SUA să adopte sancţiuni la adresa liderilor de la Beijing.
În acest articol vom face o analiză la rece a situaţiei minorităţii române din Ungaria şi a celei maghiare din România, pentru a ilustra, clar şi cu cifre, cum arată tratamentul pe care cele două state îl aplică minorităţilor. Vom anticipa spunând că, în timp pe minoritatea maghiară din România se bucură de drepturi şi libertăţi mult dincolo de orice normă europeană, minoritatea română din Ungaria este... pe cale de dispariţie.
Ministerul Educaţiei a permis universităţilor din ţară accesul la Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România, pentru a facilita admiterea în sistem on-line. Astfel, universităţile pot verifica rezultatele obţinute de candidaţi la Bacalaureat şi se evită prezentarea fizică a acestora pentru înscriere.
Textul de mai jos se referă la o chestiune extreme de importantă în spaţiul public românesc, iresponsabil ignorată şi de o şi stringentă actualitate, astăzi, după ultimele evenimente din jurul chestiunii autonomiei teritoriale a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”.
Inversarea rolurilor dintre şeful statului şi PSD în privinţa felului în care se raportează la revendicările secuilor nu ar trebui să surprindă pe nimeni. Este o dovadă – dar oare mai era nevoie de încă una? – clară că politicienii din România nu dau doi bani pe sentimentul naţional.
Intervenţia fostului premier Viorica Vasilica Dăncilă în scandalul momentului, cel al autonomiei Ţinutului Secuiesc, ar putea ţine de straturile politicii dâmboviţene, cele mai puţin expuse marelui public.
Miercurea trecută, preşedintele Klaus Iohannis a avut o ieşire nervoasă greu de înţeles. Fie şi numai dacă avem în vedere stilistica apariţiilor lui publice anterioare. Una cu nepotrivit, cu deplasat caracter naţionalist şi deloc favorabilă în consecinţe. Atât pentru domnia sa cât şi pentru PNL, dar mai ales pentru pacea inter-etnică şi socială din ţară. Pentru România însăşi.
Plictiseala aleşilor neamului, de pe marginea stării de urgenţă, i-a făcut pe aceştia să-şi dorească revenirea la ”normalitatea” vieţii politice. Visul ciolanului mioritic. Acum, ne-am trezit că faptele şi vorbele ”marilor” politicieni ne acoperă dintr-o dată, peste noapte, tot ceea ce ţine de criza de sănătate cu care ne confruntăm.
Aseară, pe mulţi români i-a lovit ca un fulger vestea că Ţinutul Secuiesc ar putea căpăta autonomie în cadrul statului român. Cunoaştem cu toţii faptul că UDMR a promovat ideea aceasta cu mult înainte ca cei doi deputaţi să depună un amplu proiect de lege prin care se reglementează statutul special acordat judeţelor Covasna, Harghita şi unei părţi din judeţul Mureş.
Gravitatea situaţiei este cît se poate de clară dacă te uiţi la preşedintele „românilor”. Şi mai ales dacă-l asculţi! Atunci abia îţi dai seama de pericolul care pîndeşte la fiecare colţ.
Senatul a respins proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc, iniţiat de UDMR. Legea a trecut ieri tacit de Camera Deputaţilor şi a stârnit criticile preşedintelui Klaus Iohannis, care a acuzat PSD că cedează Ardealul la unguri. UDMR a asociat afirmaţia preşedintelui cu mesajele naţionaliste promovate în trecut de Corneliu Vadim Tudor.
Jurnaliştii americani de la site-ul Tom’s Guide au realizat un top al telefoanelor mobile cu cea mai mare autonomie, după ce au testat zeci de device-uri. Vi-l prezentăm şi noi în materialul de mai jos.
Clipele de cumpănă sunt, prin natura lor, astrale. Naşterea, moartea şi altele asemenea filtrează instant brizbrizurile ieftine, decantând esenţele tari. Acum trăim o clipă astrală. Un punct de inflexiune brutal, în care, brusc, pe viaţă şi pe viaţă, avem a ne vedea aşa cum suntem, în oglinda propriei noastre condiţii umane. Verbele esenţiale ale oglinzii rămân cele dintru începuturi. LEARN. UN-LEARN. RE-LEARN. Ca să ne împlinim menirea în lume.
Discuţiile generate de noua lege a libertăţii religioase din Muntenegru, impactul acesteia asupra relaţiilor dintre Muntenegru şi Serbia, precum şi asupra stabilităţii Balcanior de Vest, consecinţele acestei dispute pentru ansamblul problemelor legate de respectarea principiului autonomiei cultelor religoase faţă de stat, nu au fost deloc reflectate în media autohtonă.
Câte războaie poate purta în paralel Rusia. Expert: „Nici măcar o invadare a Moldovei nu e posibilă”
Decizie istorică a UE: Maşinile pe benzină şi motorină, interzise. Cum îi va afecta măsura pe români
Morţi şi răniţi în urma unui atac cu rachete asupra unui centru comercial din estul Ucrainei. „Numărul victimelor, imposibil de imaginat” VIDEO
Dmitri Medvedev ameninţă România: Vor să creeze o „nouă Românie Mare”. Să ţină cont că în Transnistria trăiesc 220 de mii de ruşi
George Friedman: „România e mai sigură decât ţările din regiune, dar pericolul este intern,
din cauza disensiunilor” | Interviu EXCLUSIV
Elevul mediocru devenit savantul de geniu Anghel Saligny. A lăsat României o salbă de poduri nemuritoare VIDEO
Britanicii, impresionaţi de noua versiune Dacia
Duster: „O maşină ieftină, veselă
şi spaţioasă“ VIDEO
Sfatul unui celebru strateg militar pentru Zelenski
Asul lui Putin din Marea Neagră. Insula Şerpilor, transformată de ruşi într-o adevărată fortăreaţă
Misterul avionului care a survolat ilegal România se adânceşte: nici măcar nu era înmatriculat