Stiri despre aurelia lapusan

Congresul Internaţional de Istorie al Presei se mută în on line. Dobrogenii participă cu un număr mare de lucrări

În deschiderea lucrărilor Congresului (ediţia a XIII-a) va fi decernat Premiul Naţional de Jurnalism ”Sever Cărpinişan”.

Doliu în familia încercată a ziaristei Georgiana Voineagu. Tatăl ei a murit la 4 ani după fiica dispărută prematur

Ionel Voineagu a încetat din viaţă duminică, 28 iunie, pe plaja Modern din Constanţa, în ciuda eforturilor făcute de medici pentru a-l resuscita. El s-a stins din viaţă în preajma comemorării a 4 ani de la pierderea fiicei sale, ziarista Georgiana Voineagu, care a plecat dintre noi la doar 38 ani, într-o zi de 25 iunie 2016.

Doina Păuleanu şi Aurelia Lăpuşan au primit titlul de „Cetăţean de onoare al Judeţului Constanţa“

Doina Păuleanu, directoarea Muzeului de Artă Constanţa, şi publicistul Aurelia Lăpuşan, au primit distincţia de „Cetăţean de onoare al Judeţului Constanţa“ în cadrul şedinţei de Consiliu Judeţean din data de 30 ianuarie.

Destinul trist al jurnalistului român cu diplomă la Sorbona. A militat pentru câştiguri corecte, dar a fost trimis în lagăr

În anii ’20, jurnalistul constănţean Nicolae Sever Cărpinişeanu (1900-1975) de la „Dobrogea Jună“ a obţinut trei licenţe la prestigioasa şcoală pariziană: în Studii sociale, în Studii internaţionale şi în Jurnalism. În anii comunismului, licenţiatul de la Sorbona a refuzat să mai citească vreun ziar.

Un an fără Georgiana Voineagu, ziaristă de referinţă pentru presa românească

La un an de la dispariţia Georgianei Voineagu, fostă ziaristă Adevărul, Biblioteca virtuală de la Universitatea Ovidius a găzduit comemorarea ei. Georgiana avea numai 38 ani la 25 iunie 2016, când s-a stins din viaţă în urma unei boli necruţătoare.

Mamaia, 110 ani de turism organizat. Imagini inedite din vremea străbunicilor noştri - dune nesfârşite de nisip auriu şi întinderi albastre

Luna aceasta, „perla litoralului românesc“ împlineşte 110 ani de la momentul festiv al inaugurării băilor de pe malul Mării Negre, în prezenţa protipendadei epocii. Vremurile s-au schimbat, dar turiştii continuă să dea năvală şi să plătească bani buni pentru plăcerea de a sta la plajă.

„Jurnalul unui scafandru“, lansat la Biblioteca din Constanţa

„Vremea căutărilor. Jurnalul unui scafandru“ este intitulată cartea lui Pascale Roibu, un scafandru pasionat de explorare şi de istoria ascunsă în adâncurile mării. Lansarea are loc vineri, 1 iulie, în aula Bibliotecii Judeţene I.N.Roman, la ora 18.

Aventura prin Dobrogea a faimosului Hans Christian Andersen. Peripeţiile fascinante, publicate apoi în Danemarca

Hans Christian Andersen, faimosul autor al basmelor pentru copii, a fost în anul 1841 un turist aventuros care a ţinut să cunoască Dobrogea. Impresiile de călătorie au fost publicate în Danemarca sa natală, un an mai târziu.

Cine a fost Sfinxul Slav al României. Maestrul care a întemeiat şcoala de balet modern, devenită faimoasă în lume

Politicienii care încearcă să distrugă viaţa artistică a unui oraş vor trece în uitare. Arta, în schimb, rămâne nemuritoare. Nemuritor rămâne şi numele scrijelit pe frontispiciul teatrelor pe scena cărora s-au născut şi au evoluat artişti care au adus atâta bucurie şi încântare lumii. La Constanţa, Oleg Danovski este demiurgul unei cetăţi care nu vrea să moară: baletul.

Techirghiolul, în fotografii rare de epocă. Cum arăta staţiunea balneară unde boema îşi căuta inspiraţia şi tratamentul

Techirghiolul este numele sinonim cu vindecarea - datorită nămolului miraculos născut în străfundurile lacului sărat despărţit printr-o fâşie de nisip, de Marea Neagră. Legenda spune că minunea a fost descoperită de un păstor bătrân şi beteag, Tekir, al cărui măgar s-a împotmolit în nămolul lacului. Când au reuşit amândoi să iasă din noroi, durerile şi rănile le dispăruseră.

Motivele secrete pentru care a fost aleasă Dobrogea ca amplasament ideal pentru Centrala Nuclear-Electrică a României

În iulie 1980, Cernavodă lucra de zor la marele şantier nuclear care avea să asigure independenţa energetică a ţării. A durat 16 ani până la momentul 11 iulie 1996, când Unitatea 1 a Centralei Nuclear-Electrice a fost conectată la Sistemul energetic naţional.

Istoria unui ziar constănţean, scrisă de oamenii săi. Cum s-a făcut presă la Cuget liber în perioada 1944-1990

Centrul cultural judeţean Constanţa Teodor Burada şi Editura Nextbook Constanţa lansează cartea „Istoria unui ziar constănţean Cuget liber, 1944-1990“, în prezenţa autorilor Aurelia Lăpuşan, Ştefan Lăpuşan, Vartan Arachelian.

Femei la putere şi iubirile lor: Mariana Gâju, Corina Martin, Ioana Purcărea şi Aurelia Lăpuşan

Adevărul de Seară Constanța vă prezintă patru povești de dragoste ale căror protagoniste sunt femei cunoscute ale Constanței: Mariana Gâju, Corina Martin, Ioana Purcărea și Aurelia Lăpușan.

Constanța: Femei la putere şi iubirile lor (II)

Ioana Purcărea apără drepturile sindicale ale dascălilor, iar Aurelia Lăpuşan formează generaţii de jurnalişti. Prima este o femeie care lăcrimează de emoţie atunci când povesteşte despre soţul ei, iar a doua se mândreşte cu bărbatul puternic de lângă ea.