Acţiunile Rusiei în estul Europei au crescut în intensitate, iar războiul în dimensiunea sa hibridă e deja o caracteristică a relaţiilor sale cu Occidentul. Deşi oficial e pace, avem o „stare de conflict” care nu poate fi ignorată. Kremlinul are motive de sărbătoare în 2019, deoarece politica externă a înregistrat recent mai multe succese în estul Europei şi în Orient.
Siria a intrat în ultima parte a războiului civil. Acesta a fost motivaţia intervenţiei multiplelor puteri globale şi regionale ale lumii, care şi-au găsit un spaţiu de consumare a rivalităţilor în Orientul Mijlociu. Confruntarea finală a început din aprilie în provincial Idlib, unul din cele 14 guvernorate ale Siriei, ultima redută a opoziţiei siriene şi cea mai mare.
Ceea ce era de aşteptat s-a întâmplat. La 9 luni de la acordurile turco-ruse care blocau avansul trupelor guvernamentale siriene în provincia Idlib, Bashar al Assad a început atacul regiunii controlate de rebeli cu un potop de bombardamente, unele asigurate chiar de Rusia.
Oricât ar părea de ciudat, realizările administraţiei americane, în nici o lună de la anunţul intempestiv al lui Donald Trump privind retragerea trupelor din Siria şi Afganistan, sunt remarcabile.
Atacul forţelor loialiste siriene împotriva ultimului guvernorat deţinut de rebeli pare iminent. Trupele loialiste şi iraniene sunt în poziţie, Rusia a trimis un contigent mărit de nave militare şi aviaţie în zonă, inclusiv fregate înarmate cu rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune şi bombardiere strategice. Diplomaţia coaliţiei ruso-assadistă lucrează peste program pentru a pregăti terenul.
În ultimii ani, în Orientul Mijlociu a apărut o nouă arhitectură. Recenta reuniune de la Ankara între Rusia, Iran şi Turcia este edificatoare. Acest grup a devenit critic în redefinirea Orientului Mijlociu. Nu este un grup coeziv, iar puterea sa de decizie rămâne încă nesigură. Este SUA în pragul eliminării din ecuaţia diplomatică a Orientului?
Atacul cu rachete de vineri pe sâmbătă noapte împotriva celor trei ţinte ale lanţului de fabricare, stocare şi comandă a programului chimic al regimului Al Assad are o consistenţă mult mai mare şi e doar vârful icebergului în mişcarea de şah făcută de cei trei membri permanenţi occidentali al Consiliului de Securitate al ONU: Franţa, Marea Britanie şi SUA.
Nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă Rusia ar fi ripostat la atacul SUA, al Franţei şi al UK de ieri dimineaţa asupra Siriei.
Zilele trecute, opinia publică internaţională a fost puternic impresionată de un nou atac chimic în Siria. În oraşul Duma, unul din puţinele locuri ce mai erau controlate de oponenţii regimului Assad, a fost aruncat din elicopter un butoi cu gaze toxice. În urma acestui atac au murit peste 70 de persoane, iar câteva sute au fost afectate.
Preşedintele american Donald Trump spune că vinovaţii vor plăti scump pentru atacul chimic din oraşul sirian Douma din Ghouta de Est, unde organizaţiile medicale au raportat că zeci de oameni au fost ucişi de gaze toxice, potrivit Reuters.
Turcia a cerut Statelor Unite să stopeze orice ajutor acordat forţelor kurde YPG sau altfel vor risca o confruntare cu trupele armatei Turciei aflate pe teritoriul Siriei - episod ce reprezintă o escaladare fără precedent a războiului declaraţiilor dintre cele două state aliate NATO.
Comisia ONU de anchetă privind Siria a strâns suficiente dovezi pentru ca preşedintele sirian Bashar al-Assad să fie condamnat pentru crime de război, a declarat o membră importantă a acestei comisii, Carla del Ponte, pentru publicaţia elveţiană „SonntagsZeitung“, relatează Reuters.
Un avion de vânătoare american a doborât un avion SU-22, aparţinând armatei siriene, ce a bombardat poziţiile trupelor susţinute de către Statele Unite, a anunţat agenţia Reuters, citând oficiali ai armatei americane.
Statele Unite au bombardat joi un convoi care are legături cu regimul sirian, în apropiere de frontiera iordaniană, întrucât a fost considerat ameninţător pentru forţele coaliţiei care luptă cu gruparea jihadistă Statul Islamic, a declarat pentru AFP un responsabil american din domeniul apărării, transmite rtbf.be.
Un acord pentru o detensionare a situaţiei din Siria va intra în vigoare în noaptea de vineri spre sâmbătă, la miezul nopţii, dar aviaţia rusă a anunţat că va continua atacurile vizând ţinte ale Statului Islamic, relatează Reuters.
Într-un interviu în exclusivitate pentru ziarul „Adevărul”, ministrul de Externe al României, Teodor Meleşcanu, recunoaşte că propaganda rusă este activă în România, explică ce planuri are diplomaţia românească în cazul unui Brexit negociat la sânge şi motivează de ce ţara noastră este printre puţinele state europene care menţin legături diplomatice cu regimul sirian de la Damasc.
Rusia a blocat o nouă rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU înaintată de puterile Occidentale prin care era condamnat atacul cu gaz chimic de săptămâna trecută şi îl obliga pe preşedintele Bashar al-Assad să coopereze cu ancheta internaţională în acest incident, informează Reuters.
Secretarul de apărare al Statelor Unite, James Mattis, a declarat că actualele tensiuni dintre SUA şi Rusia, ca urmare a loviturilor militare împotriva regimului din Siria, „nu vor scăpa de sub control“, afirmând că acestea au reprezentat un răspuns direct la utilizarea armelor chimice de către Assad, şi nu o strategie de schimbare de regim.
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe. Sean Spicer, a declanşat o adevărată furtună mediatică atunci când, încercând să-l compare pe preşedintele Al-Assad cu Adolf Hitler, a afirmat că acesta din urmă nu a folosit arme chimice. Spicer şi-a cerut scuze după ce declaraţiile sale au fost criticate dur pentru ignorarea faptului că milioane de evrei au fost gazaţi în lagărele de concentrare naziste.
Secretarul Apărării, James Mattis, a anunţat luni noaptea că atacul american asupra bazei forţelor guvernamentale siriene de la al-Shaayrat a reuşit să distrugă 20% din capacităţile aeriene ale regimului preşedintelui Bashar al-Assad. De asemenea, acesta a transmis un avertisment, precizând că armata siriană ar da dovadă de „nechibzuinţă dacă ar utiliza din nou arme chimice“, scrie BBC, citat de news.ro.
Miniştrii de externe ai Grupului G7 caută o strategie comună prin care să forţeze Moscova să renunţe la sprijinul acordat regimului preşedintelui Bashar al-Assad, în principal prin intensificarea criticilor la adresa Rusiei. Aceştia nu au căzut însă de acord cu privire la impunerea de noi sancţiuni Rusiei. Unii analişti consideră că noul rol activ al Statelor Unite în ecuaţia Siriei poate fi oportună pentru preşedintele Vladimir Putin.
În cea de-a 77-a zi a mandatului său, Donald Trump a ordonat un atac surpriză împotriva unei baze militare deţinute de armata siriană, ca răspuns al unui presupus atac cu arme chimice realizat de către regimul de la Damasc.
Avioane de luptă au fost observate decolând de pe baza aeriană al-Shayrat, la mai puţin de 24 de ore după ce a fost lovită de câteva zeci de rachete de croazieră Tomahawk, cu scopul de a transmite „un mesaj” regimului preşedintelui sirian Al-Assad cu privire la utilizarea armelor chimice.
În sfârşit, un preşedinte la Casa Albă. Trump a făcut, ieri, primul gest prezidenţial. Avalanşa de rachete Tomahawk peste aeroportul de lângă Homs, de unde a pornit atacul chimic, e semnalul de forţă al unui lider care se dovedeşte capabil să treacă de la gălăgie la acţiune. Rămâne de văzut dacă e doar un gest izolat sau, în sfârşit, e momentul asumării rolului complex ce revine SUA în dezordinea globală.
59 de rachete de croazieră Tomahawk au lovit, noaptea trecută, aerodromul de unde ar fi decolat avioanele care au comis atacul cu arme chimice de zilele trecute din Siria. Rachetele au fost lansate de pe două distrugătoarele americane din Marea Mediterană.
Statele Unite au atacat joi noapte Siria, lansând zeci de rachete de croazieră asupra unei baze aeriene a regimului, ca răspuns la un presupus atac chimic pe care Donald Trump l-a catalogat drept o „ruşine pentru umanitate“.
În urma atacului cu arme chimice din Siria, se pare că SUA şi-au schimbat politica faţă de preşedintele Assad. Secretarul de Stat Rex Tillerson a declarat că procesul prin care preşedintele Assad va fi înlăturat de la putere va necesita un efort al întregii comunităţi internaţionale şi că va veni doar după înfrângerea ISIS, însă a subliniat că primii paşi în acest proces au fost deja făcuţi.
Preşedintele sirian Bashar al-Assad s-a declarat duminică „întristat de prăbuşirea avionului militar rus în drum către Siria, al cărui echipaj voia să sărbătorească victoria armatei sale la Alep” şi a adăugat că lupta împotriva inamicilor săi nu va fi afectată, relatează Reuters.
„Siria, mereu frumoasă”, acesta este mesajul unui clip de promovare care invită turiştii să viziteze frumuseţile ţării devastate de violenţe, aflată sub teroarea unui conflict soldat cu morţi aproape zi de zi. Reporterii „Adevărul" au mers la Festivalul Ambasadelor, unde diplomaţii sirieni şi-au prezentat oferta turistică de nerefuzat.
Au apărut alte imagini din Alep, cu un puternic impact emoţional, înfăţişând doi copii, acoperiţi de praf, rămaşi agăţaţi unul de celălalt şi plângând. Aceştia sunt victimele unui nou atac cu bombă al regimului Assad, atac în urma căruia şi-au pierdut viaţa cel puţin 15 persoane.
Cacealmaua eliminării pensiilor speciale: de ce proiectul adoptat de Parlament este sortit respingerii la CCR
VIDEO Preşedintele Curţii de Apel Alba Iulia, despre anularea pensiilor speciale: „Un judecător traumatizat este un posibil judecător uşor şantajabil”
Bilanţ nou în epidemia cu coronavirus din China: 106 morţi, 1.300 de noi cazuri de infectare
Tânărul din Bacău internat la Matei Balş nu are coronavirus. Ce boală are pacientul
Ofensiva lui Bashar al Assad obligă mii de civili să fugă în Turcia
Prognoza meteo: Iarna se întoarce. Unde se anunţă lapoviţă şi ninsori, în ce zone loveşte viscolul
O mamă şi cele două fiice, umilite pentru că erau „prea voluminoase” pentru a zbura la clasa business
Culisele luptei pentru putere din PSD: Ciolacu şi Grindeanu vor şefia
partidului. Paul Stănescu, prins la mijloc
Apple, în conflict cu Uniunea Europeană: standardizarea porturilor de încărcare „împiedică inovaţia“
Diagnosticate cu cancer la sân, o mama şi fiica ei, care au suferit operaţii de mastectomie, au beneficiat, în final, de reconstrucţii mamare