Deputaţii în Parlamentul României Ioachim Arhip, Ion Samoilă, Hristofor Bulaviţchi şi Iacov Cociorvă sunt alţi patru martiri din Basarabia care au fost capturaţi şi trimişi în gulag sau exterminaţi de către sovietici acum 74 de ani, când URSS a anexat teritoriul dintre Prut şi Nistru.
O grecoaică născută în Basarabia, o sârboaică măritată cu un moldovean şi două tinere din Chişinău cu rădăcini poloneze au fost printre miile de femei care au avut de îndurat calvarul regimului bolşevic din RSS Moldovenească.
Majoritatea celor condamnaţi de regimul bolşevic, în Basarabia, pentru „trădare de patrie“, propagandă şi luptă antisovietică au fost bărbaţi. Sunt însă şi mii de femei care au împărtăşit această soartă tragică, fiind trimise în gulag sau condamnate la pedeapsa capitală, unele doar pentru că şi-au ascuns soţii declaraţi „duşmani ai poporului“.
Procesul celor 9 membri ajunşi în faţa instanţei sovietice a durat 3 zile şi s-a judecat cu uşile închise, fiind regizat până la cele mai mici detalii. Sociologul şi folcloristul de la Ialoveni, alături de alţi 3 colegi de la societatea refugiaţilor, au fost condamnaţi la moarte.
În perioada interbelică, în Basarabia au activat două organizaţii constituite de moldovenii de peste Nistru care au evadat din „raiul bolşevic“. După ocuparea teritoriului dintre Prut şi Nistru de către sovietici, iniţiatorii şi membrii asociaţiilor au fost condamnaţi la moarte sau trimişi în gulag.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Armata Sovietică a tras în civilii din mai multe sate din Basarabia care refuzau să fie evacuaţi.
O troiţă din piatră albă, dezvelită şi sfinţită ieri în faţa sediului Uniunii Scriitorilor din Moldova, îi comemorează pe literaţii care au avut de suferit din cauza regimului comunist.
Elitele politice ale Basarabiei au fost o ţintă specială a organelor sovietice de reprimare. Comuniştii au ordonat persecutarea intelectualilor imediat după anexarea provinciei. Aleşii poporului - deputaţii şi senatorii - au fost printre primii pe listele NKVD-ului pentru arestare. Au fost învinuiţi de „agitaţie şi propagandă antisovietică“ şi de „luptă împotriva clasei muncitoare şi a mişcării revoluţionare“.
Basarabeanul Alexandru Tâmbur a fost arestat la Bucureşti în 1952, adus în RSS Moldovenească şi condamnat la 25 de ani de gulag. Sovieticii au cerut să fie extrădat pentru că a publicat la Bălţi, în 1938, patru broşuri în care povestea despre viaţa în „raiul“ bolşevic din URSS.
Miercuri, 19 martie, se împlinesc 49 de ani de la moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale arhivelor comuniste fiind cel legat de decesul acestuia. Mai precis, despre presupusa asasinare a acestuia prin iradiere. O posibilă „crimă comunistă cu circuit închis”, la cel mai înalt nivel.
Slujitorii bisericii au simţit printre primii efectele anexării teritoriului dintre Prut şi Nistru de către URSS, fiind supuşi represiunilor politice pe motiv că făceau propagandă antisovietică.
În anii ’40, în timpul foametei organizate în RSSM de către autorităţile sovietice „eliberatoare“, în mai multe sate, pentru a nu muri de foame, oamenii au luat cu asalt depozitele pline cu grânele adunate de la ţărani.
Astăzi, la ora 18.15, la Librăria din Centru din Chişinău, istoricul Igor Caşu, editorialist şi blogger „Adevărul“ Moldova şi unul dintre autorii rubricii „Arhivele Comunismului“, îşi lansează volumul „Duşmanul de clasă“
Numai în primul an de ocupaţie sovietică, în Basarabia au fost executate cel puţin 136 de persoane. Unul dintre cei condamnaţi la moarte a fost Ivan Bîkov, fost ofiţer în armata ţaristă, refugiat în perioada interbelică la Chişinău.
Primari, învăţători, preoţi, şefi de cămine cultulare. Toţi erau consideraţi elemente periculoase de către sovietici, care i-au „judecat“ şi i-au dus cât mai departe de Basarabia „eliberată“.
Gheorghe Zgherea este unul dintre basarabenii condamnaţi la gulag, după moartea lui Stalin, pentru că era adeptul unui curent religios considerat periculos de către puterea sovietică.
Oficiosul „Moldova Socialistă“ publica în fiecare zi depeşele expediate la Moscova în care erau redate cu lux de amănunte şedinţele de judecată publice, organizate „ca la carte“: cu martori şi audienţă asigurate, avocaţi loiali puterii, procurori şi judecători care ştiau că au misiunea de a-i trimite pe inculpaţi în gulag.
În 1989, ministrul de Interne al RSSM, Vladimir Voronin, solicita suplimentarea efectivului miliţiei şi sporirea dotării tehnice pentru a contracara manifestaţiile antisovietice. Totodată, se plângea că mulţi subalterni refuză să-i îndeplinească ordinele şi se solidarizează cu cei care cereau independenţă, limbă şi alfabet.
Capitala RSS Moldoveneşti s-a numărat printre cele nouă oraşe din URSS unde în lunile octombrie-decembrie 1947 au fost organizate procese publice în cadrul cărora au fost condamnaţi 136 de prizonieri deţinuţi în lagărele sovietice.
În primele zile ale războiului germano-sovietic, poliţia politică sovietică a înăsprit măsurile represive. Cei care erau suspecţi pe timp de pace că nu şi-au demonstrat loialitatea faţă de Partidul Comunist, au devenit duşmani ce urmau să fie condamnaţi imediat. Printre aceştia a fost şi scriitorul basarabean Mihail Curicheru, care a murit în gulag, la vârsta de 33 de ani.
Un document strict secret pe care l-am descoperit în arhiva MAI arată că în 71 de gropi comune au fost aruncaţi 2.361 de prizonieri germani şi români ucişi de sovietici.
După ocuparea Basarabiei de către URSS, circa 300.000 de moldoveni au fost mobilizaţi pe şantierele din Rusia. Tinerii basarabeni au fost recrutaţi în aşa-numitele şcoli de muncă.
Gheorghe Căldăraru, fierar şi vânzător ambulant, a fost condamnat la gulag pentru „trădare de patrie“, deşi singura sa „vină“ era că a trecut Prutul, în septembrie 1944, pentru a se căsători cu femeia iubită.
Judecătorii, procurorii, avocaţii şi notarii care au activat în sistemul judecătoresc al României interbelice erau consideraţi duşmani de către regimul bolşevic instaurat în Basarabia în vara anului 1940 Majoritatea au fost identificaţi şi, în scurt timp, au ajuns în lagăre.
Joi, 10 octombrie, Parlamentul a votat în prima lectură mai multe completări la Codul Contravenţional al Republicii Moldova. Unele modificări au stârnit reacţii controversate.
Parlamentul a modificat ieri Codul Contravenţional, astfel încât şi persoanele cu funcţii de răspundere să fie pedepsite dacă fac publice date cu caracter personal contrar legii. Proiectul a readus în discuţie problema accesului la informaţiile de interes public.
Pensionarul Pavel Doronin din Chişinău a difuzat timp de cinci ani cărţi poştale şi foi volante cu mesaje incifrate împotriva Partidului Comunist şi puterii sovietice. În 1972, a fost condamnat la un an şi jumătate de închisoare.
Actualul şef al PCRM a fost implicat în anii ’70 într-o schemă frauduloasă prin care reprezentanţii nomenclaturii primeau apartamente chiar dacă aveau spaţiu locativ, în timp ce muncitorii locuiau în vagonete şi barăci.
Gazetarul de la „Viaţa Basarabiei“ a fost reţinut de NKVD-işti în toiul războiului, fiind acuzat de propagandă şi agitaţie antisovietică. Pentru că şi-a recunoscut „vina“ a primit o pedeapsă mai blândă - 7 ani de lagăr.
O scrisoare anonimă împotriva liderului de la Kremlin şi a Partidului Comunist i-a pus pe jar, în noiembrie 1961, pe miliţieni, securişti şi conducerea Moldovei Sovietice. În ciuda eforturilor depuse de autorităţi, autorul proclamaţiei a scăpat fără pedeapsă.
Conflict mocnit în Coaliţie în relaţia
PNL-PSD cu UDMR
SPECIAL | Povestea Smarandei Brăescu, femeia fantastică a României
Cel mai negru coşmar: o Rusie nucleară în haos. Predicţia unei experte în analize de risc
Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române
Analistul George Friedman, despre poziţia României în conflictul ruso-ucrainean: „Este, poate, cea mai abilă din toată Europa de Est”
UDMR devine, pas cu pas, oaia neagră a
Coaliţiei
PSD reînvie tema revizuirii Constituţiei. Modificările, încă sub semnul întrebării
Un
fost spion KGB dezvăluie adevărata
faţă a lui Putin: „Narcisist,
bun politician
şi rău până în măduva oaselor” EXCLUSIV
Discursul lui Putin, văzut ca un delir. Analist militar: „Numai fabulaţii”
Putin i-a prezentat scuze premierului israelian pentru afirmaţia lui Lavrov cu privire la „evreul Hitler”