Primarul din Irpin, Oleksandr Markushin, s-a întâlnit, duminică, cu un renumit arhitect japonez, pentru a discuta despre probleme legate de refacerea infrastructurii oraşului distrus de invadatorii ruşi şi dezvoltarea Irpinului, şi au convenit asupra unui acord de cooperare în acest sens.
Unul dintre arhitecţii de renume ai României, Aurelian Trişcu, a lăsat mărturii impresionante despre masivele demolări din Bucureşti, în timpul comunismului. În relatările sale, specialistul povesteşte că se distrugea în neştire, paranoic.
În continuarea cercetării fondului de arhivă al Corpului Arhitecţilor, descoperim câteva informaţii despre activitatea publică a fostului arhitect al Bucureştiului şi Ploieştiului, Ioan Fonescu.
În Cimitirul Sudic din Focşani se află un cavou inedit, o adevărată operă de artă, realizat de arhitectul Ioan Mincu pentru Dumitru Simionescu Râmniceanu, deputat în două legislaturi.
Laura Boghiu şi-a descoperit vocaţia încă din copilărie, atunci când construia obiecte pentru păpuşi, iar ani mai târziu a ajuns un arhitect de succes, care îndeplineşte visuri cu foaia şi creionul în mână
Unul dintre cei mai cunoscuţi arhitecţi ai României a notat într-un jurnal secret cele mai cumplite momente ale Epocii de Aur. Despre demolările din Bucureşti, Gheorghe Leahu scria pe luna ianuarie 1989.
Arhitectul britanic Richard Rogers, cunoscut pentru proiectarea unora dintre cele mai faimoase clădiri din lume, inclusiv Centrul Pompidou din Paris, a murit la vârsta de 88 de ani, anunţă The Guardian.
Indicaţiile preţioase pe care fostul dictator le dădea specialiştilor în construcţii erau de fiecare dată un spectacol grotesc. Unul dintre cei mai buni arhitecţi ai României a povestit în jurnalul său cum decurgeau întâlnirile de lucru cu Nicolae Ceauşescu.
Traiul în comunism, greu de îndurat, dar şi lipsa alimentelor de bază, sunt fidel relatate în jurnalul secret ţinut de unul dintre cei mai de vază arhitecţi ai României. Nu sunt omise nici indicaţiile pe care le dădea fostul dictator privind demolările masive din Bucureşti.
Cetăţenii României socialiste care, în teorie, trăiau într-una dintre cele mai prospere şi faste perioade din istoria acestei ţări, în practică erau nevoiţi să depună eforturi însemnate pentru a supravieţui. În schimb, guvernanţii se lăfaiau în lux.
Alina Vîlcu are încredere că ce i s-a întâmplat de-a lungul vieţii are un sens şi un scop, chiar dacă la un moment dat părea că nu o poartă spre o carieră în arhitectură şi design. Acceptarea de sine, a destinului, dar şi liniştea au venit după ani de agitaţie şi de căutări interioare.
Biserica Sfânta Vineri-Herască este doar unul dintre cele peste 30 de lăcaşuri ortodoxe dărâmate în Bucureşti în anii '80, pentru a face loc construcţiilor comuniste.
Mărturii ale lui Gheorghe Leahu, unul dintre cei mai valoroşi arhitecţi ai României, au fost publicate de site-ul Memorialului Sighet. Acesta descrie prima întâlnire cu dictatorul Nicolae Ceauşescu, atunci când a mers să-i prezinte planurile magazinului Unirea.
Când planurile fratelui său de a-l transforma în bancher au eşuat, Omid Ghannadi a fost trimis, „drept pedeapsă“, în România. Aici, de fapt, el şi-a găsit casa şi adevărata menire.
Arhitecta care a proiectat, printre alte spitale modulare, Spitalul de copii din Bucureşti construit de Asociaţia Dăruieşte Viaţa, explică de ce dezastrul de la Constanţa era, practic, o chestiune de timp.
Mariana Popescu, o tânără arhitectă din România, a fost nominalizată, în 2019, în topul celebrei universităţi americane Massachusetts Institute of Technology (MIT) „35 under 35“, dedicat tinerilor geniali, inovatori şi dezvoltatori ai tehnologiei cu vârsta de până în 35 de ani.
Cetăţenii României socialiste care, în teorie, trăiau într-una dintre cele mai prospere şi faste perioade din istoria acestei ţări, în practică erau nevoiţi să depună eforturi însemnate pentru a supravieţui.
Ştefan Dobre are aproape 16 ani. Un adolescent aproape tipic la prima vedere: pasionat de muzică, de călătorii, merge la liceu şi are prieteni. Ceva îl scoate totuşi în afara tiparelor. O pasiune pe care o urmează cu perseverenţă de mai bine de doi ani şi care l-a făcut să fie numit de arhitectul Alina Vîlcu, „copilul genial al arhitecturii”.
O proprietară de 70 de ani i-a zis arhitectului Ştefan Bugalete, „Ştefan, îţi las cheile şi vreau ca la final să am cel mai frumos apartament” şi i-a dat mână liberă pentru renovare şi amenajare. Apartamentul e semidecomandat şi are doar 39 metri pătraţi.
Fragmente din jurnalul secret al lui Gheorghe Leahu, unul dintre arhitecţii care primise acces pe şantierul din care avea să se ridice Casa Poporului, au fost publicate de site-ul Memorialului Sighet.
Arhitectul Viorel Blănaru, cel mai vocal apărător al monumentelor de patrimoniu din judeţul Suceava, a murit în seara zilei de 9 iunie ac, în urma unei boli care i-a măcinat inima.
Arhitectul Beni Atodiresei a criticat modul în care Primăria Suceava a decorat oraşul cu prilejul sărbătorilor pascale. Specialistul s-a referit în primul rând la uriaşele ouă cu pânză care au fost montate în cele mai circulate zone ale urbei.
Unul dintre cei mai prolifici arhitecţi români din prima jumătate a secolului XX a fost Paul Smărăndescu. Şi-a pus amprenta asupra a sute de imobile, vile şi conace din Bucureşti, dar şi din toată ţara. În Bărăgan, şi astăzi mai dăinuie conacele construite pentru familia de moşieri Chiroiu.
Arhitectul Viorel Blănaru a criticat aspru intervenţia pompierilor de la Palatul Administrativ. Specialistul în administrarea monumentelor de patrimoniu a spus că pompierii au stins focul care a cuprins acoperişul edificiului istoric, exact ca pe vremea lui Ştefan cel Mare, cu apă.
Pandemia de COVID-19 nu este prima prin care trece omenirea şi nu va fi, cu siguranţă, nici ultima. Potrivit arhitectului Raluca Buzdugan, şef de lucrări la multe dintre clădirile de birouri, pentru a supravieţui următoarei pandemii este nevoie de clădiri cu balcoane, cu terase, cu grădini pe acoperişuri, prietenoase cu oamenii şi neprietenoase cu virusurile.
Juriul stabilit prin regulamentul concursului, condus de arhitectul şef al municipiului, George Păduraru Coban, a analizat fiecare vitrină în parte.
Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a respins proiectul de reabilitare a Gării Regale după ce a descoperit mai multe nereguli, inclusiv faptul că arhitectul dorea să înlocuiască tâmplăria din lemn cu termopane. Bijuteria arhitecturală dată în folosinţă în 1898 a ajuns o ruină.
Clădirea monument istoric se află în oraşul Panciu şi a aparţinut unui cunoscut industriaş român din perioada interbelică. Comuniştii au naţionalizat imobilul şi l-at transformat ulterior în Casa Pionierului.
Unul dintre cei mai valoroşi arhitecţi ai României, născut la Călăraşi, important om de cultură, a fost declarat personalitatea lunii ianuarie la Muzeul Dunării de Jos.
După ce a devenit mamă, arhitecta Patricia Laslau de la Home Ambiance a decis să facă o schimbare de peisaj. Aşa că ea şi partenerul ei şi-au construit o casă la ţară, la 36 kilometri de Capitală, ca să le ofere celor doi noi membri ai familiei un stil de viaţă cât mai aproape de natură, cu pădure, lac, câmpie şi animale.
Dmitri Medvedev ameninţă România: Vor să creeze o „nouă Românie Mare”. Să ţină cont că în Transnistria trăiesc 220 de mii de ruşi
George Friedman: „România e mai sigură decât ţările din regiune, dar pericolul este intern,
din cauza disensiunilor” | Interviu EXCLUSIV
Elevul mediocru devenit savantul de geniu Anghel Saligny. A lăsat României o salbă de poduri nemuritoare VIDEO
Britanicii, impresionaţi de noua versiune Dacia
Duster: „O maşină ieftină, veselă
şi spaţioasă“ VIDEO
Sfatul unui celebru strateg militar pentru Zelenski
Asul lui Putin din Marea Neagră. Insula Şerpilor, transformată de ruşi într-o adevărată fortăreaţă
Misterul avionului care a survolat ilegal România se adânceşte: nici măcar nu era înmatriculat
De ce vrea Ucraina mai multe lansatoare moderne de rachete: Într-o astfel de situaţie, prima linie a ruşilor s-ar «sufoca» VIDEO
Urgenţă strategică: scoaterea din criză a industriei româneşti de armament
Cât de aproape e pacea în Ucraina şi ce piedici sunt în calea armistiţiului. „Doar ucrainenii pot decide când semnează”