Unul dintre cei mai cunoscuţi arhitecţi ai României a notat într-un jurnal secret cele mai cumplite momente ale Epocii de Aur. Despre demolările din Bucureşti, Gheorghe Leahu scria pe luna ianuarie 1989.
Arhitectul britanic Richard Rogers, cunoscut pentru proiectarea unora dintre cele mai faimoase clădiri din lume, inclusiv Centrul Pompidou din Paris, a murit la vârsta de 88 de ani, anunţă The Guardian.
Indicaţiile preţioase pe care fostul dictator le dădea specialiştilor în construcţii erau de fiecare dată un spectacol grotesc. Unul dintre cei mai buni arhitecţi ai României a povestit în jurnalul său cum decurgeau întâlnirile de lucru cu Nicolae Ceauşescu.
Traiul în comunism, greu de îndurat, dar şi lipsa alimentelor de bază, sunt fidel relatate în jurnalul secret ţinut de unul dintre cei mai de vază arhitecţi ai României. Nu sunt omise nici indicaţiile pe care le dădea fostul dictator privind demolările masive din Bucureşti.
Cetăţenii României socialiste care, în teorie, trăiau într-una dintre cele mai prospere şi faste perioade din istoria acestei ţări, în practică erau nevoiţi să depună eforturi însemnate pentru a supravieţui. În schimb, guvernanţii se lăfaiau în lux.
Alina Vîlcu are încredere că ce i s-a întâmplat de-a lungul vieţii are un sens şi un scop, chiar dacă la un moment dat părea că nu o poartă spre o carieră în arhitectură şi design. Acceptarea de sine, a destinului, dar şi liniştea au venit după ani de agitaţie şi de căutări interioare.
Biserica Sfânta Vineri-Herască este doar unul dintre cele peste 30 de lăcaşuri ortodoxe dărâmate în Bucureşti în anii '80, pentru a face loc construcţiilor comuniste.
Mărturii ale lui Gheorghe Leahu, unul dintre cei mai valoroşi arhitecţi ai României, au fost publicate de site-ul Memorialului Sighet. Acesta descrie prima întâlnire cu dictatorul Nicolae Ceauşescu, atunci când a mers să-i prezinte planurile magazinului Unirea.
Când planurile fratelui său de a-l transforma în bancher au eşuat, Omid Ghannadi a fost trimis, „drept pedeapsă“, în România. Aici, de fapt, el şi-a găsit casa şi adevărata menire.
Arhitecta care a proiectat, printre alte spitale modulare, Spitalul de copii din Bucureşti construit de Asociaţia Dăruieşte Viaţa, explică de ce dezastrul de la Constanţa era, practic, o chestiune de timp.
Mariana Popescu, o tânără arhitectă din România, a fost nominalizată, în 2019, în topul celebrei universităţi americane Massachusetts Institute of Technology (MIT) „35 under 35“, dedicat tinerilor geniali, inovatori şi dezvoltatori ai tehnologiei cu vârsta de până în 35 de ani.
Cetăţenii României socialiste care, în teorie, trăiau într-una dintre cele mai prospere şi faste perioade din istoria acestei ţări, în practică erau nevoiţi să depună eforturi însemnate pentru a supravieţui.
Ştefan Dobre are aproape 16 ani. Un adolescent aproape tipic la prima vedere: pasionat de muzică, de călătorii, merge la liceu şi are prieteni. Ceva îl scoate totuşi în afara tiparelor. O pasiune pe care o urmează cu perseverenţă de mai bine de doi ani şi care l-a făcut să fie numit de arhitectul Alina Vîlcu, „copilul genial al arhitecturii”.
O proprietară de 70 de ani i-a zis arhitectului Ştefan Bugalete, „Ştefan, îţi las cheile şi vreau ca la final să am cel mai frumos apartament” şi i-a dat mână liberă pentru renovare şi amenajare. Apartamentul e semidecomandat şi are doar 39 metri pătraţi.
Fragmente din jurnalul secret al lui Gheorghe Leahu, unul dintre arhitecţii care primise acces pe şantierul din care avea să se ridice Casa Poporului, au fost publicate de site-ul Memorialului Sighet.
Arhitectul Viorel Blănaru, cel mai vocal apărător al monumentelor de patrimoniu din judeţul Suceava, a murit în seara zilei de 9 iunie ac, în urma unei boli care i-a măcinat inima.
Arhitectul Beni Atodiresei a criticat modul în care Primăria Suceava a decorat oraşul cu prilejul sărbătorilor pascale. Specialistul s-a referit în primul rând la uriaşele ouă cu pânză care au fost montate în cele mai circulate zone ale urbei.
Unul dintre cei mai prolifici arhitecţi români din prima jumătate a secolului XX a fost Paul Smărăndescu. Şi-a pus amprenta asupra a sute de imobile, vile şi conace din Bucureşti, dar şi din toată ţara. În Bărăgan, şi astăzi mai dăinuie conacele construite pentru familia de moşieri Chiroiu.
Arhitectul Viorel Blănaru a criticat aspru intervenţia pompierilor de la Palatul Administrativ. Specialistul în administrarea monumentelor de patrimoniu a spus că pompierii au stins focul care a cuprins acoperişul edificiului istoric, exact ca pe vremea lui Ştefan cel Mare, cu apă.
Pandemia de COVID-19 nu este prima prin care trece omenirea şi nu va fi, cu siguranţă, nici ultima. Potrivit arhitectului Raluca Buzdugan, şef de lucrări la multe dintre clădirile de birouri, pentru a supravieţui următoarei pandemii este nevoie de clădiri cu balcoane, cu terase, cu grădini pe acoperişuri, prietenoase cu oamenii şi neprietenoase cu virusurile.
Juriul stabilit prin regulamentul concursului, condus de arhitectul şef al municipiului, George Păduraru Coban, a analizat fiecare vitrină în parte.
Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a respins proiectul de reabilitare a Gării Regale după ce a descoperit mai multe nereguli, inclusiv faptul că arhitectul dorea să înlocuiască tâmplăria din lemn cu termopane. Bijuteria arhitecturală dată în folosinţă în 1898 a ajuns o ruină.
Clădirea monument istoric se află în oraşul Panciu şi a aparţinut unui cunoscut industriaş român din perioada interbelică. Comuniştii au naţionalizat imobilul şi l-at transformat ulterior în Casa Pionierului.
Unul dintre cei mai valoroşi arhitecţi ai României, născut la Călăraşi, important om de cultură, a fost declarat personalitatea lunii ianuarie la Muzeul Dunării de Jos.
După ce a devenit mamă, arhitecta Patricia Laslau de la Home Ambiance a decis să facă o schimbare de peisaj. Aşa că ea şi partenerul ei şi-au construit o casă la ţară, la 36 kilometri de Capitală, ca să le ofere celor doi noi membri ai familiei un stil de viaţă cât mai aproape de natură, cu pădure, lac, câmpie şi animale.
În perioada în care a fost vice-comite al comitatului Sălaj, Szikszai Lajos şi-a pus amprenta asupra arhitecturii Zalăului.
Absolventă a Facultăţii de Arhitectură din cadrul Universităţii bucureştene “Ion Mincu”, în 2011, Anca Petrescu a renunţat la construcţii şi a devenit florist şi designer creativ de evenimente.
Un tânăr arhitect din Constanţa, care este stabilit în Viena, a relatat pentru „Adevărul“ care este starea de spirit în capitala Austriei, un loc din Europa unde atentatele teroriste nu ajunseseră încă, până în seara de luni, 2 noiembrie.
Cea mai veche cafenea din Slatina apărea în urmă cu 130 de ani şi era găzduită de o clădire realizată în stil neoclasic, dărâmată în comunism pentru a face loc unui veceu public.
Un arhitect a făcut un proiect de modernizare a zonei dimprejurul Catedralei Sucevei, pe care vrea să-l pună gratuit la dispoziţia primăriei pentru a se materializa. Arhitectul propune mutarea traficului rutier în subteran, iar, la suprafaţă, peste pasaj, să se dezvolte o piaţetă modernă.
Ce provocări pregăteşte Rusia pentru a lansa atacul în Ucraina? Pericolul din coasta României şi agenţii specializaţi în război urban
Culise. Florin Cîţu, confruntat cu prima mare revoltă împotriva sa
Încă o reformă căreia i se pune cruce:
interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat. Ce membri ai Guvernului se bucură de două venituri
Luptă strânsă în PNL
pentru şefia Ministerului Cercetării şi Digitalizării
Prognoza meteo: Un episod de iarnă loveşte România. Cât ţine vremea rea
PSD şi PNL îşi delimitează
sferele de influenţă la nivel central. Ce numiri au fost făcute la Garantare, Contragarantare şi ANCPI şi ce lefuri sunt puse în joc
Prognoza meteo. Ce fenomene se anunţă de Bobotează şi ce urmează
Prognoza meteo. Val de aer neobişnuit de cald în toiul iernii. Ce ne aşteaptă
Energia electrică va fi cu 80-90% mai scumpă de la 1 ianuarie. Preţurile anunţate de fiecare furnizor
Creşte temperatura în
PNL. Ruptură între liderii partidului