arhaic - ultimele știri

„Ţinutul lui Creangă“ este un amplu proiect care are ca scop impulsionarea turismului din zona Târgu Neamţ, complexul de agrement urmând să fie printre cele mai mari din ţară

În anumite localităţi din judeţul Alba încă mai poate fi observat un obicei arhaic, ale cărui rădăcini par a duce către perioada ocupaţiei romane în Dacia: stâlpii funerari, amplasaţi la mormintele bărbaţilor.

În zona Botoşaniului, masa de Crăciun este plină cu mâncare gătită aşa cum se făcea pe vremea lui Ştefan cel Mare. Reţetele sunt unele dintre cele mai de preţ comori ale regiunii – unele populare, altele abia descoperite de la bătrânele satelor şi da...

În satul Dobra din comuna Şugag, pe Valea Sebeşului, între munţii Şureanu şi munţii Cindrel, mai funcţionează singura piuă şi vâltoare din zonă.

Mai puţin de 20 de oameni trăiesc în satul Arănieş, una dintre cele mai vechi şi pitoreşti aşezări din Ţinutul Pădurenilor, Hunedoara.

O locuinţă ridicată în urmă cu mai bine de 20 de ani, aflată în comuna Râmeţ, în munţii Trascău, a fost cumpărată de un întreprinzător din Aiud care a deschis o expoziţie muzeală.

Muzeul Vrancei va găzdui elemente de specific local din cele aproape 20 de sate ale Vrancei arhaice, de la Vidra în sus.

Noile şosele construite în Ţinutul Pădurenilor au transformat satele arhaice din zonă în locuri mai accesibile, căutate de turişti.

Ţinutul Pădurenilor, acoperit de zăpezi, oferă privelişti specatculoase. Satele arhaice ale sale rămân, iarna, aproape pustii.

Inventivitatea ţăranului român e proverbială, iar tehnicile populare, vechi de secole, îşi devedesc eficienţa chiar şi în era tehnologiilor avansate. E cazul ştezei, o instalaţie care ţine loc de maşină de spălat în zonele de munte

Cuvântul a intrat în limba română prin intermediul unui misterios dialect arhaic din zona Dobrogei: graiul dician. Originea lui este însă controversată, lingviştii oscilând între slava veche, turcă şi greacă.

Ţestul este unul dintre cele mai vechi sisteme din România pentru coacerea pâinii, folosit mai ales în zona rurală din sudul ţării. Este un obiect de lut ars sau de fontă de forma unui clopot, cu care se acoperă pâinea.

Vâltoarea este un mecanism simplu, instalat pe cursul unei ape repezi de munte, pentru spălat rufe şi ţoluri. Se foloseşte viteza naturală a apei, captată mai sus şi dirijată printr-un jgheab de lemn spre o cuvă realizată tot din lemn. În satele de m...

Laura T. Ilea, scriitoare recent întoarsă în România după un deceniu trăit în Canada, şi-a publicat primul roman în limba română, „Cartografia lumii de dincolo”, în care cititorul este purtat din regiunile Transilvanei, până în Aachen, Paris sau New ...

Deşi vinurile rose sunt încă populare şi în 2018, specialiştii spun că vinurile portocalii au devenit vedete pe piaţa consumatorilor din România.

În credinţele românilor de acum un secol, croitul, purtatul, cârpitul şi spălatul hainelor putea influenţa fundamental naşterea, viaţa, căsătoria, sănătatea şi chiar moartea.

Costică Beşa este unul dintre cei mai exotici colecţionari de obiecte populare din România. Autodidact, vrânceanul a reuşit să uimească specialiştii în domeniu.

Pentru prima dată, în ţara noastră se sărbătoreşte Ziua Naţională a Costumului Tradiţional. Legea a fost promulgată pe data de 6 mai de preşedintele Klaus Iohannis, iar sărbătoarea este programată anual în a doua duminică a lunii mai.

Pluguşorul de la Nereju a fost interpretat pe scena Festivalului de Datini şi Tradiţii Populare de la Focşani de către Ansamblul "Chipăruşul".

Un document din fondul de arhivă „Parohia greco-catolică Cugir”, păstrat la Arhivele Naţionale Alba, astestă atmosfera de altă dată a Crăciunului la Sebeş. Este vorba despre un extemporal, în care un copil de clasa a III-a, Gherman Drăghici, descrie ...