
Arlauskis, supărat foc şi pară pe clujenii de la CFR
Giedrius Arlauskis este în scandal cu oficialii de la CFR Cluj, aceştia fiind obligaţi să-i plătească despăgubiri, drept urmare a ieşit la contratac după ce a fost incitat de Cristi Balaj.
Giedrius Arlauskis este în scandal cu oficialii de la CFR Cluj, aceştia fiind obligaţi să-i plătească despăgubiri, drept urmare a ieşit la contratac după ce a fost incitat de Cristi Balaj.
Antreprenorul sucevean Ştefan Mandachi a publicat pe contul său de Facebook un banc scurt care iscat discuţii aprinse între internauţi.
„Am reacţionat ca o ţoapă când m-a întrebat cineva dacă sunt din Moldova”, a susţinut Sanda Nicola la o dezbatere despre „războiul” de o sută de ani româno-maghiar. Jurnalista a vorbit despre îngânfarea şi aroganţa ardelenilor şi a recunoscut că a fost crescută şi ea în credinţa că „noi suntem mai cu moţ”.
Ardelenii, la fel ca şi moldovenii sau oltenii, au fost mereu subiect de bancuri. Calmul acestora a fost mereu privit ca un motiv de glume.
Profilul psihocultural al românilor este similar în Transilvania, Moldova şi Muntenia, dar ce se întâmplă dacă analizăm fiecare judeţ? Acesta este subiectul unei noi cercetări multidisciplinare demarate de autorul Psihologiei poporului român, Daniel David. Un studiu similar din SUA arată că cei mai bogaţi şi sănătoşi americani din zone precum Silicon Valley sau Hollywood au două trăsături psihologice care-i diferenţiază de ceilalţi concetăţeni.
Daniel David, autorul lucrării „Psihologia poporului român“, contrazice într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“ ideile cele mai comune legate de diferenţele psihoculturale care ar exista între locuitorii din regiunile istorice ale României.
Tradiţii, peisaje pitoreşti, personaje spumoase şi umor autentic românesc sunt ingredientele cu care comedia ardeleanească "Pup-o, mă!" îşi propune să cucerească publicul din România.
Radu al V-lea sau Radu cel Tânăr, cum era cunoscut de contemporanii săi, a fost unul dintre personajele obscure, dar şi fascinante în acelaşi timp ale istoriei românilor. A avut o domnie fragmentară şi puţin semnificativă, dar a impresionat prin calităţile sale războinice şi mai ales fiindcă i-a bătut pe turci de 20 de ori.
Poporul român aflat în zonele de ocupaţie străină, de-a lungul istoriei, a avut în mare parte de suferit. Atât bucovinenii, cât şi transilvăneni sau basarabenii au fost ţinta atrocităţilor diferitelor regimuri totalitare, care au rupt aceste teritorii, pe parcursul secolului XX, din teritoriul României.
Bancurile făcute de ardeleni pe seama oltenilor sau ale moldovenilor, dar şi glumele locuitorilor din celelalte regiuni ale României pe seama ardelenilor fac, mereu, deliciul internetului.
Ardelenii sunt percepuţi ca fiind cei mai curajoşi români în timp ce jumătate din români se consideră curajoşi. Acestea sunt două dintre concluziile celui mai recent studiu susţinut de Fundaţia Friends for Friends. De asemenea, cercetarea arată că pentru şase din zece respondenţi, curajul este una dintre cele mai importante valori personale.
România se află în top 10 al ţărilor europene cu cel mai mare consum de alcool. Dintre români, cel mai mult beau oltenii şi moldovenii. Pe locul trei se află ardelenii. Culmea, statisticile arată că românii beau cel mai mult, când este cel mai puţin indicat să fie consumate băuturi alcoolice.
Ardelenii, la fel ca şi moldovenii sau oltenii, au constituit întotdeauna subiectul a numeroase glume. Iată câteva dintre cele mai reuşite dintre ele.
Încercarea Curţii de la Viena de a impune limba germană, religia catolică şi de a limita libertăţile ardelenilor i-au determinat pe aceştia să reacţioneze în nenumărate rânduri. Unele memorii trimise la Senatul austriac sunt semnate chiar de preoţii ortodocşi, care încercau să obţină mai multe drepturi prin astfel de documente.
Puţini ştiu că zeci de mii de ardeleni au ajuns în SUA imediat după Primul şi cel de-Al Doilea Război Mondial. Dacă unii au ales să se întoarcă cu agoniseala din ţara tuturor posibilităţilor pe pământul natal, unde au investit economiile, alţii s-au zbătut în SUA şi au ajuns să uite de România.
Ardelenii, la fel ca şi locuitorii din celelalte regiuni ale ţării, au fost de-a lungul timpului subiectul a nenumărate glume, cele mai multe dintre ele legate de proverbiala lentoare ardelenească.
Un clujean plecat în Anglia a creat o pagină de Facebook numită „Welcome to Ardeal“, în care explică ce înseamnă anumite expresii şi regionalisme folosite în Ardeal. Pagina are circa 45.000 de like-uri.
Bancurile şi glumele despre olteni, moldoveni şi ardeleni reflectă de cele mai multe ori rivalitatea dintre regiuni, dar şi stârnesc multe zâmbete. Români recunosc că au opinii greşite faţă de conaţionalii lor proveniţi din alte zone.
Zeama (ciorba) de varză murată cu ţipari este una dintre cele mai vechi reţete din zona Transilvaniei, însă în prezent foarte puţini mai ştiu s-o gătească. A fost mult timp pe gustul principilor din Transilvania şi ulterior a devenit foarte apreciată şi la scară largă.
Fratele mai puţin celebru, dar nu mai puţin patriot al lui Iuliu Maniu, Cassiu Maniu, a reuşit, prin câteva scrisori care i-au adus şi o condamnare la închisoare, să-i atragă atenţia regelui Eduard al VII-lea al Angliei asupra chinurilor la care erau supuşi românii din Ardeal de către autorităţile maghiare.
Despre ardelence se spune că sunt femei extrem de mândre, că se simt oarecum superioare celor din restul ţării, iar despre bărbaţii din Ardeal se spune că gândesc mult înainte să acţioneze. Un specialist a explicat pentru Adevărul cât adevăr este în aceste afirmaţii şi cum se explică atitudini de acest fel.
Dacă ajungeţi prin părţile Ardealului, o să auziţi oamenii că se salută cu „Servus!”. Însă nu este un salut folosit între cei care se văd pentru prima dată, pentru că ar fi considerat un gest lipsit de politeţe, ci între prieteni. Iar în satele mureşene, veţi fi priviţi cu nedumerire dacă folosiţi expresia „Hai, pa, te pup!”.
Bancurile alături de poveşti şi jocuri sunt moduri prin care socializăm. Sociologul clujean Ioan Hossu spune că bancul e echivalentul verbal al caricaturii şi că prin bancuri facem haz de necaz.
Primele alegeri democratice de după căderea comunismului au consemnat o prezenţă record o românilor la urne, care, foarte probabil, nu va mai fi atinsă niciodată.
Două anecdote publicate de o scriitoare britanică în 1888 arată nu doar mentalităţile Transilvaniei din acele timpuri, ci şi modul în care etniile se percepeau una pe cealaltă. Istorisirile fac referire la două episoade biblice: izgonirea din Rai şi trupul Mântuitorului.
Românii sunt mulţumiţi de medicii de familie şi de modul în care sunt trataţi atunci când ajung pe mâna lor, în schimb arată cu degetul înspre spitale şi cabinetele de specialitate.
Derby-ul de marţi, cu Dinamo, câştigat de clujeni cu 3-0 în Şoseaua Ştefan cel Mare, a fost ultimul mare meci al portughezului în Liga I.
Preferinţele turiştilor români diferă destul de mult în funcţie de zona geografică a ţării, arată o analiză a unei agenţii de turism din România.
Doi din trei ardeleni beau bere când se întâlnesc pe terase cu prietenii, relevă un studiu GfK România, comandat de Asociaţia Berarii României. Studiu mai relevă că 40% din iubitorii de bere au declarat că aceasta nu le lipseşte din frigider în sezonul cald.
Rivalităţile dintre locuitorii regiunilor istorice ale României nu sunt de azi, ci de la Unirea Principatelor încoace. Locuitorii fiecărei zone a României au anumite etichete care dăinuiesc de zeci sau sute de ani. Bucureştenii sunt văzuţi de cei din partea de vest a ţării ca nişte „Mitici” lipsiţi de maniere, în timp ce bănăţenii sunt consideraţi zgârciţi şi mândri. Pe de altă parte, moldoveanul este ospitalier şi vesel.