Este de aşteptat ca rezistenţa la antibiotice să crească în această perioadă, pe fondul automedicaţiei pentru COVID-19 şi a administrării antibioticelor chiar şi în cazurile uşoare ale acestei boli, atrag atenţia reprezentanţii campaniei Coaliţia AMR 2050.
Mai puţine antibiotice, mai puţine antivirale şi tratamente cu o eficienţă pusă încă sub semnul întrebării - acestea sunt schimbările aduse de noul protocol de tratament pentru COVID-19. Plasma convalescentă se administrează în continuare bolnavilor în spitalele COVID-19 şi românii vindecaţi pot merge să doneze.
Reprezentantul României la Organizaţia Mondială Sănătăţii şi nominalizarea PSD pentru funcţia de premier, Alexandru Rafila, a declarat într-o intervenţie la Antena 3 că nu recomandă bolnavilor de COVID-19 să ia antibiotice, mai ales azitromicină.
Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, atrage atenţia că, în această perioadă, a crescut foarte mult consumul de azitromicină, un antibiotic pe care mulţi îl iau fără discernământ în speranţa prevenirii infecţiei cu noul coronavirus.
Tratamentele împotriva coronavirusului publicate pe reţelele de socializare nu sunt bune deloc, spun specialiştii, ba chiar pot duce la complicaţii.
În România se consumă excesiv antibiotice conform unor rapoarte realizate la nivelul UE, arată studiile publicate în Eurobarometru. Specialiştii de la UMF Iaşi explică de ce acest fenomen al automedicaţiei iraţionale – alimentat şi de unii medici, dar şi de unii farmacişti – e unul nociv şi poate duce la o criză sanitară.
Conform contractului câştigat în urma licitaţiei, compania românească va livra 2,75 milioane de flacoane de antibiotice, într-un interval de 12 luni.
Problema cu crizele nu este atât că nu pot fi prevenite, cât mai degrabă că preferăm de cele mai multe ori să ignorăm avertismentele experţilor. Acesta a fost şi cazul pandemiei de coronavirus. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a semnalat cu ani în urmă iminenţa izbucnirii unei pandemii. Guvernele din întreaga lume au ignorat aceste avertismente, iar criza a fost accentuată de lipsa de pregătire a sistemului medical.
Medic de urgenţă la Spitalul de Pediatrie din Piteşti de peste 16 ani, Eduard Morlova (52 de ani) este unul dintre cei mai apreciaţi medici pediatri din Argeş. Într-un interviu pentru „Adevărul“, doctorul Eduard Morlova a vorbit foarte deschis despre problemele din sistemul de sănătate din România.
Antibioticele acţionează doar împotriva bacteriilor, nu a virusurilor. Nu luaţi antibiotice fără ca acest lucru să vă fie indicat de către un medic, recomandă specialiştii Ministerului Sănătăţii.
Antibiotice Iaşi anunţă că, până la sfârşitul lunii aprilie, va livra către farmaciile şi spitalele din România, Paracetamol şi Novocalmin (metamizol sodic). Decizia de a relua producţia pentru aceste medicamente a fost luată, pe lângă alte măsuri asumate de companie, pentru a susţine sistemul de sănătate românesc, greu încercat în această perioadă.
O expunere mai mare la antibiotice orale frecvent utilizate este legată de un risc crescut de boală Parkinson, potrivit unui studiu publicat recent de cercetătorii finlandezi. Această legătură poate fi explicată prin efectele lor perturbatoare asupra ecosistemului microbian intestinal.
Diagnosticul de difterie se stabileşte de obicei pe baza manifestărilor clinice ale bolii. Severitatea acesteia impune iniţierea rapidă a tratamentului, chiar şi în absenţa rezultatelor de laborator.
În ciuda avertizărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în România se consumă în continuare antibiotice în mod nejustificat, mare parte dintre ele pentru tratarea răcelii şi durerilor în gât.
Whonet, un program informatic dezvoltat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, este esenţial în monitorizarea şi reducerea infecţiilor intraspitaliceşti. Poate determina specific tipurile de germeni care circulă pe anumite secţii spitaliceşti şi rezistenţa lor la anumite antibiotice, a declarat dr. Gabriela Ionescu, medic specialist anestezist, în cadrul atelierului Viitorul terapiei, la Conferinţa Naţională MedLife.
Un studiu recent a arătat că pacienţii care au luat antibiotice au un risc cu 60% mai mare de a dezvolta artrită reumatoidă, comparativ cu pacienţii care nu au fost expuşi la antibiotice.
În fiecare an, 131 de milioane de persoane din întreaga lume se infectează cu chlamydia, conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. 70% din femeile infectate nu au simptome şi nu ştiu că au contractat boala. Cercetătorii desfăşoară un studiu pentru găsirea unui vaccin sigur şi capabil să provoace un răspuns imunitar.
Oamenii de ştiinţă cercetează un factor care ar putea explica de ce unii oamenii se îngraşă, iar alţii rămân slabi deşi au consumat aceeaşi masă bogată în calorii. Sistemul imunitar ar juca un rol crucial în menţinerea proporţiilor sănătoase ale microbilor din intestin, întrucât de populaţiile de bacterii depinde un bun metabolism.
În apele curgătoare din întreaga lume s-au descoperit cantităţi foarte mari de antibiotice. Dunărea reprezintă cel mai grav caz de poluare cu antibiotice din Europa, conform cercetătorilor.
Pe teren, Simona Halep pare a fi imbatabilă în acest moment, însă, după spusele sale, problemele ei medicale îi dau bătaie de cap în continuare.
Stafilococul este denumirea unui grup comun de bacterii, dintre care unele se găsesc în mod normal pe piele sau în mediul înconjurător şi nu produc îmbolnăviri. Unele tipuri de stafilococi însă pot determina îmbolnăviri grave care pot duce la deces. Stafilococul auriu se numără printre acestea din urmă.
Majoritatea femeilor diagnosticate cu cancer mamar au o formă comună bolii, aflată încă într-un stadiu incipent. Unele femei dezvoltă însă şi forme de cancer mamar mai rare.
Rezistenţa la antibiotice trebuie confirmată doar prin teste de laborator. Pentru aceasta este nevoie de studii foarte extensive a florei. La moment, la nivel naţional nu sunt aceste studii. În Moldova se fac studii doar în cazul unor patologii şi se studiază la nivel de instituţii, transmite IPN cu referire la o emisiune de la postul de televiziune Canal 2.
Gripa este o boală infecţioasă foarte contagioasă care ne face să ne simţim rău. Semnele infecţiei sunt de obicei mult mai severe decât strănutul şi nasul înfundat.
Rezistenţa antibacteriană este o ameninţare majoră la adresa sănătăţii, similară schimbării climatic sau războaielor, potrivit lui Matt Hancock, secretarul de stat pentru Sănătate din Marea Britanie. Acesta a argumentat la Davos pe marginea acestui subiect.
Statisticile arată că suntem pe primele locuri în Europa în ceea ce priveşte consumul de antibiotice. Problema este însă că, administate greşit sau când nu este nevoie de ele, aceste medicamente duc la apariţia rezistenţei unor bacterii, care nu mai pot fi învinse cu actualele terapii.
Un copilaş de 2 ani a fost tratat cu Tantum Verde şi paracetamol după ce a fost internat la Spitalul de Urgenţă pentru Copii din Cluj. După câteva zile familia se pregăteşte de înmormântare şi-i acuză pe medici de moarte acestuia. Conducerea instituţiei a început o anchetă.
Cercetători de la Universitatea Michigan din Statele Unite a identificat un grup de bacterii din nas şi gât care ar putea scădea riscul de a contracta gripă.
Suntem în sezonul virozelor aşa că trebuie să ştim ce este important pentru a ne vindeca de răceală sau de gripă.
Oamenii de ştiinţă au primit semnale îngrijorătoare din ţări precum Danemarca, India sau China, unde ultimele studii au relevat că stimulentele de creştere folosite la animalele crescute pentru carne se află la originea unei noi probleme.
Cumulul pensiei cu salariul: una vorbim, alta
fumăm la guvernare. Ce pensionari speciali are Cabinetul Cîţu
Prognoza meteo: Cât de mult se încălzeşte. Unde se anunţă lapoviţă şi ninsori
Prognoza meteo: Iarna se întoarce în forţă. Unde se anunţă ninsori, cât va fi de frig
Aristocraţia bugetară: nababi pe bani publici în consiliile statului
Prognoza meteo: Cât de cald se anunţă. Ce fenomene de iarnă lovesc în weekend
Prognoza meteo. Când vine primăvara cu adevărat. Unde se întoarce iarna
Garry Kasparov: „Putin foloseşte resursele uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, bănuiesc că şi în România” INTERVIU
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii