Pe 22 decembrie 1990, Fănică Bârlă a fost întâiul cetăţean din Buzău care şi-a înregistrat la Registrul Comerţului firma privată, una dintre primele din ţară. El a povestit pentru „Weekend Adevărul“ cum se făceau afaceri în România postdecembristă.
Marele proces al privatizării, demarat emfatic după Revoluţie, s-a încheiat în butaforie: ceea ce trebuia să fie motorul economiei româneşti libere s-a transformat într-o devalizare generalizată, cu concursul politicienilor, oamenilor din administraţie şi al aşa-zişilor investitori. Companiile privatizate, au ajuns rapid în faliment şi au sfârşit prin a fi vândute, bucată cu bucată, la preţuri mult mai mari decât la achiziţie
Anda Călugăreanu a fost o artistă curajoasă, care a renunţat la succesul asigurat de muzica uşoară pentru a face folk. Statura minionă, personalitatea fâşneaţă, tunsoarea à la française şi încrâncenarea i-au adus porecla de Gavroche. Un Gavroche feminin care a strâns din dinţi şi le-a dovedit comuniştilor că vocea ei contează.
Laura Stoica a fost cea mai puternică voce rock a României până la finalul anilor ’90. Nimeni nu mai era ca ea. Însă brusc nu a mai fost la modă în ochii producătorilor. Ei au încercat s-o schimbe, iar ea s-a încăpăţânat să meargă pe drumul ei şi să nu accepte trocul de a deveni „mai comercială“.
Bogdan-Alexandru Stănescu (38 de ani), coordonator al colecţiei de literatură universală „Biblioteca Polirom“ şi scriitor, îşi aminteşte cum, în clasa a IV-a, când a privit la televizor execuţia soţilor Ceauşescu, a simţit că au murit doi oameni pe care-i cunoştea, căci, într-un fel, făcuseră parte din viaţa lui. Pentru cea mai recentă carte a lui, „Copilăria lui Kaspar Hauser“, a obţinut Premiul pentru Literatură, la Gala Radio România Cultural.
Acest text este un fragment din eseul publicat, sub titlul „«De mult vreau să te fut». Sexul femeilor şi puterea bărbaţilor în filmul de tranziţie“, în volumul colectiv „Filmul tranziţiei. Contribuţii la interpretarea cinemaului românesc «nouăzecist»“, editura Tact, 2017.
DJ-ul de origine italiană Robert Miles, cunoscut pentru piesa „Children“, premiată cu numeroase discuri de platină şi aur în anii 1990, a murit la vârsta de 47 de ani, potrivit independent.co.uk.
Unul dintre cele mai cunoscute personaje ale perioadei de tranziţie din România şi fost premier al României, Petre Roman a fost transformat şi în deliciu culinar. Mai exact, Petre Roman a devenit prăjitură.
Tumultul tranziţiei şi foamea ancestrală a românilor se comprimă într-o lansare de carte care a avut loc în 1992, în măcelăria Mirad, din Piaţa Amzei. Mari oameni de cultură au fost prezenţi la eveniment, în frunte cu Părintele Galeriu şi Laurenţiu Ulici, cel care avea să devină preşedintele Uniunii Scriitorilor. „Lumea se împarte între carte şi carne”, spuneau autorii cărţii. Sloganul e, în parte, valabil şi azi, cred ei acum, după 24 de ani.
La 26 de ani de la evenimentele din 13-15 iunie 1990, „Adevărul” a dezvăluit că atât Miron Cozma, liderul minerilor din Valea Jiului, cât şi Marian Munteanu, liderul fenomenului Piaţa Universităţii, au fost colaboratori ai Securităţii. Aceste informaţii au stârnit reacţii diferite printre cei care au fost în mijlocul evenimentelor de atunci: unii se declară dezamăgiţi, alţii spun că aceste dezvăluiri le confirmă bănuielile.
Cimitirul Bellu. E o după-amiază frumoasă de sâmbătă. De la mormântul lui Ion Luca Caragiale se aud versurile „Nici într-o sută de ani/ Aşa om nu se mai naşte”. Cincizeci de metri mai încolo, o mie de oameni participă la înmormântarea lui Fane Spoitoru. Din boxe continuă muzica: „Aşa om cum a fost Fane/ Să moară în post de Paşte”. Copiii de florărese aleargă printre cruci: „Uite mormântul lui George Coşbuc. După el s-a numit piaţa de flori”.
„Adevărul” continuă campania „25 de ani de capitalism” cu mărturiile lui Marian Alecu, omul care a coordonat intrarea McDonald’s în România şi în alte ţări din spaţiul ex-sovietic.
Cele mai mari dosare de corupţie din anii 90. Perioada anilor 1990 a fost zguduită de puternice scandaluri de corupţie, care au afectat serios România. Printre cele mai răsunătoare se numără Ţigareta, Caritas, Flota şi Bancorex. Din păcate, în cele mai multe din dosarele deschise în aceste cazuri, vinovaţii nu au fost pedepsiţi, de multe ori din cauza tărăgănării proceselor, care a dus la prescrierea faptelor.
Perioada cuprinsă între sfârşitul anului 1989 şi începutul lui 1990 rămâne, şi după un sfert de secol, un timp al misterelor. Cine a declanşat Revoluţia? Cine a avut interesul ca în această parte a Europei să se producă o schimbare? Cum şi când a intrat România în sfera de influenţă a Statelor Unite ale Americii?
Laolaltă cu celelalte privaţiuni pe care au fost obligaţi să le îndure în perioada comunistă, românii duseseră lipsă şi de materiale pornografice, oferta de casete video şi reviste care circulau pe sub mână înainte de Revoluţie fiind departe de a satisface cererea amatorilor de conţinut obscen.
De-a lungul timpului, copiii oamenilor de afaceri sau ai celor care deţin funcţii cheie în conducerea statului au fost implicaţi în fel de fel de scandaluri. „Adevărul“ vă prezintă astăzi poveştile beizadelelor despre care multă lume a uitat deja.
În contextul redeschiderii dosarului privind evenimentele din 13 – 15 iunie 1990, una dintre cele mai negre perioade din istoria postdecembristă a României, cu efecte devastatoare asupra acelui prezent şi al viitorului României, numeroşi analişti politici, istorici, publicişti, formatori de opinie fac referire la aceste evenimente ca fiind născute dintr-o posibilă confruntare a noilor structuri de informaţii româneşti,
„Adevărul“ publică începând de astăzi o serie de articole despre parcursul sinuos al relaţiei dintre Casa Regală a României, politicienii români şi societate, în ultimii 25 de ani. De ce nu a fost Monarhia soluţia salvatoare pentru ţară? Cine şi când a greşit? Ce viitor poate avea regalitatea în România?
Am ajuns în secolul 21, în care România, ca stat membru al UE şi NATO, este în faţa unei şanse istorice – aceea de a-şi consolida instituţiile la un nivel comparabil cu statele puternice din UE şi, implicit, să ofere servicii la un nivel calitativ comparabil cu cele din Vest.
Primul miliardar al României postdecembriste vorbeşte despre cum se făceau bani după Revoluţie profitând de legislaţia permisivă şi despre cum se distra conducând în paralel ministere şi afaceri private.
Florin Talpeş (58 de ani) a fost, în 1990, unul dintre primii antreprenori IT din România. În aceşti 25 de ani în care miliardarii de carton au dat tunuri şi s-au îmbogăţit peste noapte, el a urmat politica paşilor mărunţi şi a construit un brand uriaş: antivirusul Bitdefender, cu 500 de milioane de licenţe vândute în toată lumea.
„Adevărul“ va prezenta, pe parcursul acestei luni, o serie de interviuri şi portrete ale oamenilor de afaceri care au construit capitalismul în România. Avem capitalişti de cumetrie, capitalişti de manual sau capitalişti cu stele pe umeri. După un sfert de secol de libertate, aflăm împreună ce e în mintea acestor oameni care au făcut bani în vreme ce românii au dormit liniştiţi.
În istoria sistemului bancar din România, a reformării acestui sistem, 1997 a rămas înscris drept „Anul pieţei valutare”. Doi factori au contribuit cu deosebire la dobândirea acestei titulaturi: 1) reforma care i-a asigurat pieţei valutare un dinamism viguros; 2) a fost primul an în care România n-a mai resimţit obişnuitele crize valutare.
Dezbaterea de miercuri, de la BNR, referitoare la crearea unei pieţe internaţionale de capital în România, a ocazionat un schimb fructuos de idei. Nu intenţionez să fac radiografia dezbaterilor. Mă voi opri, însă, la o subliniere a guvernatorului Băncii Naţionale, fiindcă are legătură cu tema acestui serial.
Să recapitulăm. Legea prevedea că patrimoniul societăţilor comerciale avea să se împartă între stat şi cetăţeni. Desigur, în ecuaţie fiind incluşi numai acei cetăţeni care urmau să împlinească 18 ani până la 31 decembrie 1992. Statului îi reveneau 70 de procente, supuşilor săi – 30. Un fel de împroprietărire.
Atunci, la începutul anilor ’90, devenise certă nevoia de a grăbi privatizarea. Dar transferul de proprietate de la stat în sectorul privat nu avea cum să devină un motor al prosperităţii fără o bună organizare şi, totodată, fără întărirea încrederii în acest proces.
În anii ’90, la începutul lor, când purtam povara unei economii slăbite, convertibilitatea totală a leului era un vis încă prea îndepărtat. Ca şi visul românesc de bunăstare, de după 22 decembrie 1989, ce se născuse din modelele occidentale cunoscute la noi, mai bine sau mai puţin bine.
Vedetele din zilele noastre nu fost întotdeauna adeptele unor stiluri vestimentare care să ducă spre zona formală, perioada în care aceştia au fost copii sau adolescenţi din anii 90 fiind una în care tendinţele acelor ani au avut efect şi asupra lor.
Cine a trăit anii ’90 a trăit şi perioada de glorie a sucurilor la dozator . Erau vremurile în care firma româno-americană „TEC” făcea profituri uriaşe vânzând cantităţi industriale de sirop amestecat cu sifon.
Azi le găsim pe toate drumurile, sau în lăzile cu amintiri. Acum 20 de ani erau mărfuri venite parcă din altă galaxie, de care se bucurau numai românii foarte bogaţi.
Prognoza meteo: Cât de mult se încălzeşte. Unde se anunţă lapoviţă şi ninsori
Prognoza meteo: Iarna se întoarce în forţă. Unde se anunţă ninsori, cât va fi de frig
Aristocraţia bugetară: nababi pe bani publici în consiliile statului
Prognoza meteo: Cât de cald se anunţă. Ce fenomene de iarnă lovesc în weekend
Prognoza meteo. Când vine primăvara cu adevărat. Unde se întoarce iarna
Garry Kasparov: „Putin foloseşte resursele uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, bănuiesc că şi în România” INTERVIU
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri