
Anul politic 2014 în UE
Încerc un scurt bilanţ al anului care se încheie. Am în vedere exclusiv UE, şi anume dintr-o perspectivă pur politică. Iată care ar fi, în opinia mea, cele mai însemnate cinci evenimente din 2014:
Încerc un scurt bilanţ al anului care se încheie. Am în vedere exclusiv UE, şi anume dintr-o perspectivă pur politică. Iată care ar fi, în opinia mea, cele mai însemnate cinci evenimente din 2014:
Zi de zi, România apare tot mai clar, ca o ţară a nimănui. Agenda publică, adică ceea ce este cu adevărat necesar, urgent şi abordabil, este marcată de evoluţii contradictorii, păguboase. Se adânceşte decalajul între aglomerarea sfidărilor şi capacitatea efectivă de percepţie, interpretare şi asumare. Asumare legitimă, responsabilă şi eficientă. Vorbe mari?! Păi de ce i-am considera „mari”, pe şefii României?! („Care este...”).
În primul interviu după scandalul Mircea Băsescu - Bercea Mondial, preşedintele Traian Băsescu a afirmat că nu îşi reneagă fratele, iar după finalizarea mandatului va încerca să-l apere. Şeful statului a admis că, în contextul scandalului în care este implicat fratele său, a luat în calcul şi varianta demisiei. Totodată, Traian Băsescu a vorbit despre iminenta fuziune dintre PNL şi PDL, dar şi despre schimbul epsitolar dintre Elena Udrea şi MRU.
Fostul ministru de Externe, Teodor Baconschi, susţine, pe Facebook, că i s-au cerut 100.000 de euro pentru a ocupa poziţia a treia pe lista PMP, loc considerat eligibil, la alegerile europarlamentare. După o trecere în revistă a evoluţiei sale politice, Baconschi a ţinut să prezinte un episod din culisele partidului din care a făcut parte, dar fără să dea nume sau mai multe amănunte.
Euroalegerile, care au avut loc în 25 mai, nu sunt un indicator bun al rezultatelor probabile de la următoarele alegeri naţionale, respectiv alegerile prezidenţiale, arată un studiu publicat în revista „Expert Electoral“. Totodată, România se află în faţa unui declin a numărului de alegători, populaţia electorală fiind prefigurată să ajungă la 17,6 milioane, în 2030, cu aproape cinci milioane mai puţin decât în prezent.
Fostul ministru de Externe, candidat fără succes la alegerile europarlamentare şi la un post de vicepreşedinte al PMP, i-a prezentat demisia liderului PMP, Elena Udrea.
„Neîncredere în Europa şi teamă de declin.“ Asta crede François Hollande că arată votul francezilor. Partidul Socialist a luat 13,9% din voturi, el personal este cel mai nepopular preşedinte de cînd se fac sondaje de opinie în Franţa, dar chestia asta e problema Europei.
Nu numai partidele mari au probleme după alegerile europarlamentare, ci şi partidele mici se confruntă cu revolta unor membri care vor schimbarea conducerii. Mihail Neamţu, preşedintele Partidului Noua Republica, simte rezultatul dezamăgitor al votului pe pielea sa. Omul doi în partid şi echipa sa vor să-l destituie pe Mihail Neamţu din fruntea partidului.
O interpretare detaliată a rezultatelor de la alegerile europarlamentare din 25 mai arată că electoratul urban s-a mobilizat, în acest an, mai mult decât în anii trecuţi şi a înclinat balanţa în cazul Partidului Mişcarea Populară, de exemplu, dar şi în situaţia candidatului independent Mircea Diaconu, se arată într-un document intern al PMP, intrat în posesia redacţiei "Adevărul".
Iohannis constituie, din unghiul dreptei reformiste, o miză mai riscantă decât pariul MRU. Ar fi însă greşit să se creadă că unul l-ar exlude pe celălalt. Firava participare la vot a românilor, la scrutinul european, oglindeşte o stare proastă generală.
Candidatul Socialiştilor europeni pentru şefia Comisiei Europene a anunţat că se retrage din cursă şi îl va susţine, în schimb, pe candidatul Popularilor Europeni, luxemburghezul Jean-Claude Juncker. De cealaltă parte, cancelarul german Angela Merkel transmite mesaje contradictorii: după ce a anunţat că-l susţine pe Juncker, acum spune că este „inacceptabil” ca reţinerile Londrei faţă de luxemburghez să fie ignorate.
La 29 de ani, Tim Aker este unul dintre cei mai tineri membri ai Parlamentului European. Şi-a câştigat mandatul la alegerile din 25 mai, atunci când britanicii au votat în procent covârşitor partidul UKIP, catalogat drept rasist. Tim Aker este directorul de strategie politică al UKIP.
Din ciclul „Haiducii politici“ ai democraţiei româneşti. Sfidarea, bătaia de joc, dispreţul, ignorarea, lipsa de respect, nesimţirea, tâmpenia, prostia, infatuarea, aroganţa şi multe astfel de „talente” şi „calităţi” ale politicienilor români, etalate ca un întreg arsenal de război faţă de cei care i-au votat nu au margini.
Breaking news! Şocant! Cutremur pe scena politică! Un vaier lugubru străbate-ntreaga ţară, copacii îşi pleacă ramurile-n bernă, râurile prind să curgă spre izvoare, pasărelele fug înspăimântate în spaţiul Schengen: Crin Antonescu a demisionat din funcţia de preşedinte interimar al PNL şi (sfârşitul lumii, maică!) nici nu mai candidează la alegerile prezidenţiale! Ei şi?
E bine că dreapta politică a înţeles mesajul transmis de alegătorii europarlamentari. E bine că se îndreaptă spre solidaritate şi posibil spre unitate. Ar fi deja câteva observaţii de făcut pe linia începutului. Deşi impulsionat de rezultate şi de timp, procesul ar trebui gândit în parametri reali ai unităţii. PDL şi PNL pot fi iniţiatorii dar fără a impune unilateral condiţii restului dreptei.
Ştiu deja, voi fi din nou acuzată de a fi antieuropeană. Şi repet: iar, pentru mine a iubi ceva/pe cineva nu înseamnă a închide ochii la defecte ci a avea curajul de a spune clar şi cu toată iubirea posibilă că aşa nu se mai poate. Târgul din jurul afacerii „Preşedinte al CE“, Juncker/Barnier/Moscovici/Cameron, a devenit penibil.
„Hoardele” de români care vor lua cu asalt Marea Britanie în 2014 au fost principala temă de campanie a partidului de extremă dreapta UKIP din Marea Britanie. Iar britanicii au rezonat cu acest mesaj. UKIP a ieşit pe primul loc la alegerile europarlamentare de la 25 mai. Am stat de vorbă cu Tim Aker, directorul de strategie politică a partidului catalogat drept rasist, care, între timp, a devenit şi europarlamentar.
Premierul britanic a fost acuzat duminică de şantaj, după ce ar fi afirmat că Marea Britanie ar putea ieşi din Uniunea Europeană dacă Jean-Claude Juncker, candidatul Popularilor Europeni pentru preşedinţia Comisiei Europene, va prelua funcţia de conducere.
Nigel Farage, liderul Partidului pentru Independenţa Regatului Unit ( UKIP ) , a declarat duminică că speră să formeze o alianţă în viitorul Parlament European cu Mişcarea 5 Stele a comedianul italian Beppe Grillo, care a ieşit pe locul doi în alegerile europene.
În România, alegerile europarlamentare de duminică, 25 mai, au stabilit ierarhii, dar nu au adus cu ele nici un fel de certitudini. Din perspectiva acestei constatări simple, rezultă cât se poate de limpede că sacrificarea temelor de campanie europene, legate de continuarea procesului de integrare a României în Uniunea Europeană, în favoarea chestiunilor şi disputelor interne, s-a dovedit perfect inutilă.
Peste 1,56 milioane de lei au fost cheltuite pentru achiziţionarea de ştampile, timbre autocolante şi pentru tipărirea buletinelor de vot necesare organizării alegerilor europarlamentare, arată contractele atribuite de Ministerul Afacerilor Interne în lunile aprilie - mai, potrivit unui calcul făcut de EurActiv.
Dacă retragerea din cursa pentru prezidenţiale ar fi fost doar o chestiune care l-ar fi privit numai pe Crin Antonescu, lucrurile ar fi fost mai simple. Problema este că PNL a pierdut prea mult timp şi prea multă energie în aventura sa uselistă.
Recentele alegeri europarlamentare au confirmat câteva adevăruri cunoscute de toată opinia publică şi neluate în seamă de clasa politică: absenteismul, numărul imens de voturi autoanulate, scăderea drastică a procentajului PSD etc. demonstrează că lumea s-a săturat de oameni politici corupţi, imorali, mincinoşi, atunci când nu sunt pur şi simplu mafioţi ori infractori de drept comun.
Proaspătul europarlamentar Mircea Diaconu, deşi reprezintă a patra forţă politică a ţării, conform voturilor primite la alegerile europarlamentare, nu se gândeşte, deocamdată, să candideze pentru cea mai înaltă funcţie în stat.
O confuzie în noul sistem de vot din Bulgaria i-a dat şansa unui tânăr politician să devină europarlamentar, obţinând mai multe voturi decât Serghei Stanişev, liderul socialiştilor bulgari.
Liderul partidului socialist ungar MSZP Attlia Mesterhazy a demisionat joi din post, după înfrângerile suferite de formaţiunea sa în alegerile europene de la 25 mai şi în algerile parlamentare de la 6 aprilie, relatează AFP.
Toată lumea a vorbit în ultimele zile despre ascensiunea anti-europenilor. Absolut normal, dacă privim la rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European. Dar semnalele din Europa sunt amestecate. Nu este vorba doar despre extremişti.
Biroul Electoral Central (BEC) a prezentat rezultatele finale ale alegerilor europarlamentare de duminică. În urma lor, alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut 16 mandate, PNL - 6 mandate, PDL-5 mandate, PMP-2 mandate, UDMR-2 mandate, iar ultimul loc îi revine independentului Mircea Diaconu.
Social-democraţii s-au reunit astăzi în cadrul Comitetului Executiv Naţional (CExN), pentru a face o analiză a rezultatelor obţinute duminică la alegerile europarlamentare. Premierul Victor Ponta le-a transmis social-democraţilor că va candida la alegerile prezidenţiale dacă partidul îşi va dori acest lucru. Marele absent de la întâlnire este Radu Mazăre.
După alegeri să ne descreţim frunţile şi să ascultăm ce zice folclorul despre o temă durută... Eu doar le-am adunat.