1944 - ultimele știri

Din dorința de a slăbi Axa, Aliații, mai exact SUA, au bombardat în aprilie 1944 punctele strategice din România care ajutau Germania, punctând cea mai neagră zi din istoria Bucureștiului: clădiri de patrimoniu distruse și aproximativ 3.000 de morți în doar o jumătate de oră.

Cântecul ales de tânără – interzis în Rusia – intitulat „1944” și compus de către artista ucraineană Jamala, descrie povestea tătarilor care au fost deportați în Crimeea de către Stalin.

Profesorul Grigore Caraza din Neamţ a stat 21 de ani în temniţele comuniste, fiind unul dintre cei 56 de deţinuţi care au rezistat torturilor pentru reeducare.

Articolul cu titlul „În jurul aparatului pentru descoperirea comorilor“ din Ziarul Ştiinţelor (numărul din 29 februarie 1944) relevă publicului românesc secretele invenţiei ce făcea senzaţie la acel moment.

Nu mai puţin de 34 de zile şi nopţi mai multe oraşe din România au fost bombardate în primăvara şi vara anului 1944. Tirurile au început în perioada postului Paştelui, care a avut loc în acel an la 16 aprilie, au continuat de sfintele sărbători şi s-...

Armistiţiul încheiat la la 12 septembrie 1944 la Moscova între România şi Puterile Aliate (Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii si Regatul Unit al Marii Britanii), pe de o parte a scurtat războiul cu câteva luni, salvând de la moarte sute de...

Eurovision 2016 nu a fost nici pe departe o ediţie lipsită de controverse şi ca aproape de fiecare dată acestea sunt de natură politică. Oficialii ruşi critică victoria reprezentantei Ucrainei, fiind de părere că piesa, în care se vorbeşte despre dep...

Jamala, cântăreaţă de etnie tătară care a reprezentat Ucraina, este marea câştigătoare Eurovision 2016. Artista, care a fost favorita publicului, a cucerit trofeul Eurovision 2016 datorită piesei „1944“, în care vorbeşte despre deportarea tătarilor d...

Nicolae Ceauşescu a fost numit în fruntea organizaţiei de tineret a Partidului Comunist Român în primele zile după 23 august 1944. Printre realizările lui Nicolae Ceauşescu la cârma tineretului comunist s-a numărat şi întemeierea cotidianului „Sportu...

Au trecut 39 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977 care a distrus mii de vieţi. Mişcarea puternică a avut 7,2 grade pe scara Richter şi a durat 56 de secunde.

Una dintre cele mai negre pagini din istoria României a fost dominaţia horthystă în Transilvania de Nord Vest, din 1940 până în 1944. Trupele maghiare care au ocupat regiunea în septembrie 1940 au supus populaţia românească unui crunt masacru. Mii de...

Săptămâna de abia începută este aceea a două evenimente cruciale ce au marcat nu doar istoria României, ci întreg secolul al XX lea. Chiar dacă astăzi ele sunt uitate, minimalizate, după ce, cu ani în urmă, au fost privatizate de propaganda unui regi...

Un avion de bombardament cu 12 militari americani s-a prăbuşit pe 16 aprilie 1944 în Munţii Cugirului, în sudul judeţului Alba.

În urmă cu 70 de ani, în primăvara lui 1944, după ce Ungaria a fost ocupată de armata germană cu acordul guvernatorului Horthy şi a militarilor unguri, care nu au opus niciun fel de rezistenţă, evreii din nordul Ardealul au pornit pe un drum fără înt...

Deşi au trecut 70 de ani de la acel moment, Margareta Armanu are şi acum în minte clipele de groază trăite în aprilie 1944, atunci când ruşii au ajuns în comuna Gropniţa.

Câteva documente oficiale din anul 1944 scot în evidenţă măsurile luate de autorităţile bistriţene după data de 23 august. Un set de reguli obliga bistriţenii să-şi predea armele, aparatele de fotografiat şi chiar şi radiourile.

Evreii în vârstă din Botoşani, dar şi mulţi români care au prins sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial îşi aduc aminte că Botoşaniul ar fi devenit autonom în 1944 şi condus de elita evreiască din judeţ timp de două săptămâni.

Sute de persoane au participat, sâmbătă, la manifestările organizate în localităţile Radna - Lipova şi Păuliş, din judeţul Arad, pentru comemorarea a 69 de ani de la eroicele lupte din septembrie 1944, purtate de Armata Română pentru apărarea Defileu...

În cei patru ani de funcţionare (1944-1948), în lagărele de prizonieri din Moldova Sovietică au decedat 807 militari ai armatei germane şi aliaţilor lor. Niciun cimitir al prizonierilor de război nu s-a păstrat.

Nu ştiu încă, la ora la care scriu, dacă, cum şi cât se va vorbi anul acesta despre 23 august 1944. De la respectiva zi, despre care s-a scris şi s-a vorbit între 1944 şi 1989 mult şi în chip şi fel, cel mai adesea cu vădite intenţii manipulatorii, n...

Fostul preşedinte Ion Iliescu i-a trimis, luni, Regelui Mihai I, o scrisoare în care îi recunoaşte "actul curajos de la 23 august 1944".

Senatul a respins, miercuri, cererea preşedintelui Traian Băsescu de reexaminare a Legii privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961.

Marţi, 4 aprilie 1944, ora 13.45. Alarmele încep să răsune în întreg Bucureştiul. Oamenii nu le-au luat prea în serios, crezând că au de-a face cu încă un exerciţiu de alarmare. În scurt timp, însă, peste 200 de bombardiere au întunecat cerul. Din pă...

Nemţenii de la munte care au supravieţuit atrocităţilor de după 23 august 1944 au încă în minte imaginea războiului. Ana Vatamanu, din Poiana Largului, povesteşte despre tragedia care a avut loc în beciul din gospodăria părinţilor ei.