Vlad Epurescu

Analist sector energetic

În anii ’70 - ’80, motivată de paradigma Războiului Rece, perioada de glorie a sectorului energetic românesc s-a concentrat în jurul producţiei de cărbune, de petrol, de gaze şi a petrochimiei. Succesul acelor ani s-a datorat unei sincronizări între cercetare, educaţie, proiectare si producţie, potrivită pentru acea vreme.

Unul dintre cele mai aşteptate momente de industria de petrol şi gaze din România are loc în cel mai nefericit context de piaţă. După o pauză de zece ani, ANRM scoate la licitaţie 28 de perimetre petrolifere pentru a le concesiona în vederea exploatării. Rezultatul noii runde devine, însă, critic. Dacă va înregistra un eşec, România trebuie să-şi facă temele într-un scenariu în care va depinde din ce în ce mai mult de gazul rusesc.

Noile numiri din vârful administraţiei Uniunii Europene marchează un nou punct de cotitură pentru destinele acestei construcţii politice. Schimbarea de gardă este profundă şi ea survine la finalul unui ciclu în care UE s-a confruntat cu nenumărate crize economice şi sociale. Urmează votul din Parlamentul European, acolo unde Verzii par că se vor îndepărta de compromisul rezultat în Consiliu.

Ieşirea din scena politică a lui Liviu Dragnea a creat o stare de aşteptare în jurul Guvernului României. Partenerii externi cred că Executivul Dăncilă are, acum, pârghiile de a îndrepta o parte din măsurile legislative adoptate de PSD-ALDE în numele ideologiei care a îndepărtat România de parcursul european. Deblocarea negocierilor privind exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră din perimetrul Neptun Deep este unul din subiecte.

Hemiciclul Parlamentului European arată, astăzi, după alegeri, ca un mozaic neasamblat, ale cărui componente aşteaptă să fie lipite de compromisul alianţelor politice. În această arhitectură atât de colorată şi de fragmentată, pe 26 mai, românii au aşezat câteva piese care pot contribui la o nouă construcţie europeană şi pot deveni un liant între Bucureşti şi instituţiile europene.

Vezi mai multe