Vlad Epurescu

Jurnalist

România este cea mai expusă ţară din Uniunea Europeană la o întrerupere masivă pe termen lung a aprovizionării cu gaze naturale prin Ucraina iar noi nu am scos o silabă despre cum vom fi afectaţi după construcţia Nord Stream 2.

Este clar că avem o problemă atunci când domnia legii şi interesul naţional nu mai contează dacă cineva care vrea să facă afaceri în ţara asta trebuie să ajungă la marele jupân în birou pentru a-l face să înţeleagă rostul unei investiţii de zeci de miliarde de euro.

INTERVIU / Piesele de puzzle ale politicii europene se reconfigurează chiar sub ochii noştri. Anticipând schimbările fundamentale care se vor produce în economiile ţărilor din UE, statele membre implicate în construcţia de proiecte de infrastructură energetică încearcă să obţină o poziţie cât mai avantajoasă în perspectiva perioadei de tranziţie ce se va finaliza cu decarbonizarea economiilor.

Proiectul de lege privind operaţiunile de producţie la mare adâncime a gazelor din Marea Neagră este departe de a fi lămurit. La ultima şedinţă a Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, actul normativ a suferit două modificări esenţiale. Schimbările aduse fac ca România să rişte să-şi alunge investitorii şi să dea cu piciorul unui proiect care ar aduce la buget zeci de miliarde de euro.

Cadrul fiscal de care depind producătorii din Marea Neagră să îşi fundamenteze decizia de investiţie este sub un mare semn de incertitudine. Negocierile dintre statul român şi cei de la Exxon, Black Sea Oil&Gas, Romgaz, LukOil şi OMV Petrom privind reglementările Legii Offshore au ajuns într-un impas. Cum s-a întâmplat acest lucru şi de ce este important ca părţile să lămurească toate aceste aspecte până la 30 iunie?

Vezi mai multe