Vlad Epurescu

Analist sector energetic

Dependenţa Uniunii Europene de importurile de gaze naturale va creşte, în următorii zece ani, la aproape 90% din necesarul cererii pentru consum. În acest context, integrarea Romgaz în proiectul Neptun Deep ar fi prima mare mutare strategică a statului român, după Revoluţie. Ipoteza, înfiripată după ce ExxonMobil ar fi anunţat că renunţă la Marea Neagră, necesită o schimbare drastică a politicilor publice din prezent într-un timp foarte scurt.

Preşedintele Klaus Iohannis relansează negocierile cu producătorii de gaze din Marea Neagră în campania prezidenţială, schiţând un posibil proiect de ţară pentru următorii cinci ani: România, hub energetic regional. Şeful de stat se foloseşte de fereastra de oportunitate apărută după înlăturarea guvernului Dăncilă pentru a proiecta un model de dezvoltare geo-economică bazată pe valorificarea Mării Negre atât strategic, cât şi comercial.

Numirea Maiei Sandu în fruntea guvernului de la Chişinău a avut darul de a reseta atât spectrul politic din Republica Moldova, cât şi agenda de priorităţi a ţării pe care o conduce. Una dintre ele a fost transformarea unei vulnerabilităţi, cea a securităţii aprovizionării cu gaze naturale, într-o carte geopolitică foarte complexă.

Într-o perioadă în care Uniunea Europeană se îndreaptă spre un război comercial iminent cu SUA iar ritmul de creştere al economiei ţărilor din zona euro, principalii parteneri comerciali ai ţării noastre, a început să încetinească, s-ar putea să plătim un cost usturător pentru că am amânat să punem la punct câteva fundamente solide pe care să se bazeze economia naţională.

Uniunea Europeană este cea mai integrată construcţie economică atunci când vine vorba despre politici comerciale şi este cel mai mare susţinător al comerţului liber. SUA şi China, pe de altă parte, combină la prima vedere interesele economice cu cele geopolitice. Va avea de câştigat, însă, cineva de pe urma unui război comercial?

Modifică Setările